Page 93 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 93
PROLETARI DIN TOATEJÂBllf.
Moli!zare ptnianentă !a lucrările de sezon
O atenţie sporită se a-
Pentru înfăptuirea obi.-r
S O C I A L I S M U L tui Politic Executiv ni mobilizate ia stringerea şt cordă şi pregătirii temeini
Lvelor slabi b te de Corn te-
depozitarea furajelor. Din
ce a campaniei de seceriş,
prima coasă s au insilo-
unitatea avînd de strîns
C. C. ai P.C.U. privind
z.at peste 1 000 tone nu
buna organizare şt desfă
recolta de cereale păioase
treţuri şi s-au
depozitai
100 tone trifoliene. în a-
ORGAM ftt COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA şurare a lucrărilor din ceste zile continuă recol • şi mazăre dc pe 9-11 hec
tare. Combinele, presele de
campania agricolă de vară
oamenii muncit de la balotat şi celelalte utilaje
Ş i Al COftlS 1 1 1 U LU I POP U LA 0 J UDE TEA N I.A.S. Mintia se preocupă au fost reparate şi revi
permanent de realizarea I.A.S. MINTIA zuite. acum făcîndu-se
a
în bune condiţii acţiuni suprarccepţin l-or. In aces
lor do sezon pe ogoare. te zile se face instruirea
Anul XLI, nr. 9 806 MARŢI, 30 MAI 1989 4 pagini * 50 bani tatu] trifolienelor d-a pe mecanizatorilor şi se sta
Directorul unităţii. Traian încă 25 de hectare. Conco
Mihăilă, ne spunea că la mitent, avind lucrările or bileşte pianul operativ de
culturii cartofilor, care o- ganizate în flux, pe cele lucru la seceriş. în paralel
ciipă 100 ha, s-au făcut t’>0 de hectare dc pe care cu secerişul se va asigura
Siliil n decisiv c 1 cinelindiuliji actual două lucrări dc rc-bilo- s-a strîns producţia de si însămînţarea cu culturi
duble a unei suprafeţe de
;
0- . 3■ ■ *: v,-, • . v • nare .şi s-a aplicat un tra masă-verde au fost însă 100 ha după cultura or
tament împotriva manc-i, mânţate alte plante de nu
Sarcinile de plan-îndeplinite iar Ja sfecla furajeră — treţ. Interlocutorul ne-a zului. Măsurile prevăzute
vor asigura strângerea in
50 dc ha — s-an făcut cîk
precizat că în perioada
două pra.şile mecanice şi următoare se va trece şi la tr-un timp scurt şi fără
exemplar, la toţi indicatorii două manuale. stiîngerea producţiei de pierderi a întregii recolte.
1 mportante forţe meca furaje de pe cele l“â ha
nice şi manuale au fost fineţe naturale. NICOLAE TÎRCOB
„Focul" bateriei arde toi mai puternic!
— Conform angajamen sit la faţa locului lucră za, care răspunde dc acest
t u l u i pe care ni l-am asu tori din brigăzile nr. 51 şi obiectiv.
mat în cinstea zilei dc 1 53, în f r u n t e cu Augustin — Constructorul de bază
Mai, am finalizat lucrările Rus, Mircea Dumitraş, La- — I. A.C.R.S. Hunedoara —
de în zidire a masivului viniu Cristian, Ion Pop, are forţe puternice con
ceramic al bateriei, mon loan Murin, oameni care centrate la' bateria nr. 3:
tarea ramelor metalice la muncesc aici de la funda electricieni, termotehn i-
cuptoare, a celbrialte in ţie... eieni, specialişti în apara
stalaţii metalice compo — Acţionăm pentru fi tură de măsură, control şi
nente — arăta tovarăşul nalizarea lucrărilor la e- automatizări, aiţi lucră
loan Scurtu. secretarul co chiparea bateriei cu ulti tori. Colaborăm bine con
m i t e t u l u i dc partid de la mele utilaje şi anexe în structori-beneficiari, lucră
rile sînt în grafice, toate
de bună calitate, ceea cc
Obiectivele de investiţii — realizate no dă garanţia că bateria
exemplar înainte de termen ! va putea fi exploatată la
parametri optimi.
Reporter pe şantier Cerem şi părerea benefi
ciarului, unuia dintre cei
BATE8IÂ o I w I M E Î . 3 CALAM mai autorizaţi reprezen
tanţi ai săi, subinginerul
Nicodim Oargă, adjunctul
şefului secţiei cocsificare,
. A.C.R.S. Hunedoara. vederea bunei funcţionări om cu multă experienţă în
— ...Ceea ce a permis — ne spunea lăcătuşul .şef producerea cocsului meta
prinderea focului la bâ de echipă loan Marin. Toţi lurgic-. A.E.S.C. Sîntimdrci. I u
rne în ziua de 29 apri- oamenii din echipă sînt la — Intr-un fel, acum. la fermii legumicolă I, cul
turii dc tomate se dezvol
ie n.c. Dar constructorii lucru. Muncim cit este ne bateria nr. 3 de cocsifi tă bine, iar peste puţină Cum pătrunde presa
nai au de lucru aici, aşa cesar: 10—12 ore pe zi. în care, munca se desfăşoară vreme vor fi livrate pri
ara bine .se vede. ţelegem că bateria nr. 3 în paralel : constructorul mele cantităţi dc roşii.
Foto
— Mai avem. Paralel cu de cocsificare este un o- definitivează şi finalizează NICOLAE GHEORGHIU la cititor ? (II)
ncălzirea bateriei, obiec- biectiv de mare însemnă lucrările, le retuşează pe
iv de care se ocupă bene- altele, iar noi, beneficia în zona Brad — Crişcior închise. -Şi am fi aşteptat
ieiarul. noi finalizăm lu- tate pentru economia na rul, acţionăm pentru a pu — Baia de Criş — Vata se mult şi bine dacă un lo
rările aferente punerii ţională, care va trebui să ne La termen în funcţiune poate vorbi de o bună pă calnic nu nc-ar fi identi-
Icfinilive în funcţiune. Co- producă la termenele sla-. acest important obiectiv trundere a presei la citi ficat-o pe vânzătoare, care
aborăm bine cu benefi- bilite prin grafice. pentru siderurgia ţării. în- tori: peste media pe judeţ. se plimba liniştită pe stra
iaruî, care ne-a sprijinit — Ce părere are dirigin La Baia de Criş, de pildă dă cu.ecusonul I.C.S. mixtă
>e parcursul întregii con tele de şantier din partea GH. I. NEGREA la populaţia deservită de pe piept. Ca stare de cură
tracţii a bateriei. beneficiarului ? — îl în oficiul poştal de aici, se ţenie şi ordine, unitatea —
De la constructor am gă trebăm pe Alexandru Tu- (Continuare in pag. o 2-a)
distribuie zilnic 1 244 e- care pe lingă presă mai
xemplare din presa coti desface şi mărunţişuri —
diană, centrală şi locală, nit arată prin nimic că
ceea ce înseamnă că tot al
Dor de Eminescu j cincilea locuitor citeşte zil aici lucrează o femeie. în
vitrină praful e gros de un
nic ziarul. Un bun grad deget, iar publicaţiile a f i
Un dor adine ne poar rile „Ce ie legeni, codru- l de. pătrundere sc înregis şate aparţin trecutului în
tă mereu spre poetul fără le/ Fără ploaie, fără vintj , trează la unităţile din Gu- depărtat. Cînd ne-a văzut
pereche al literaturii noas- Cu crengile la pămint ?...", 1 rabarza, respectiv între în faţa chioşcului, Rodica
stre, simbol al geniului in rostirea unui alt Ceahlău \ prinderea minieră Barza Mut, căci despre ea este
creator al poporului ro al prozei româneşti — Mi- i U.U.M.R. Crişcior, uzina dc vorba, s-a strecurat pe lin
mân, atit de generos in hail Sadoveanu. „Izvorul" j preparare a minereurilor • gă noi către restaurantul
scânteierea sa de spiritua şi-a purtat apoi undele de ) peste 1 500 de exemplare „Vadul moţilor". „Ce, n-am
litate. Un dor adine ne simţire peste pietre şopo- .1 din presa cotidiană cen voie să mănânc 7" — ne a-
mistuie in aceste momente tind spre a ne face mai } trală şi locală. La Vata, postrofează atunci cînd o
cind întreaga conştiinţă buni şi mai înţelegători ) de asemenea, sc poate a- întrebăm de ce nu e la
românească vibrează pen prin acele voci de excep- l locul de muncă şi se plim
tru marele dispărut acum ţie ale actorilor Ion Caro- t prccia că presa este citită bă pe stradă.
un secol şi totuşi rămas mitru, tulburător, profund J cu interes de oamenii
mereu viu in sufletele noas şi totuşi cald, Mariana Bu- ţ muncii. de populaţia comu Unitatea aceasta se află
tre atit timp cit pe acest ruiană, de mare sensibili- nei, aici distribuindu-se intr-un vad foarte bun.
pămint, avind drept ini late şi gingăşie, evidenţiind I zilnic peste 930 de exem Dar cu asemenea mod dc
mă Carpaţii, se va gindi că arta adevărată poate plare din presa cotidiană a face comerţ vadul rămâ
şi simţi româneşte. genera sentimente, poate \ centrală şi locală, ca şi ne un potenţial nefolosit.
Lui, geniului eminescian, chema şi indemna, poate ( un număr însemnat dc Tovarăşul loan Cuteanu,
memoriei sale eterne i-a li răscolitoare. Publicul alte publicaţii periodice director cu delegaţie ia
'.ia \
fost închinat, spre aducere avut, de asemenea, ocazie Şi cererea de presă va I.C.S. mixtă Brad, ne pro
aminte, tulburătorul spec să fie martorul unor evo- ( creşte pe măsură ce pă mite că se vor lua măsuri
tacol literar-muzical-core- Iuţii de mare rafinament i trundem mai mult în se de punere la punct a ac
gralic organizai la Hune oieri te de soliştii de operă ) zonul estival. tualei stări de lucruri. Să
doara, Deva şi Petroşani Maria Slătinaru-Nistor („O, t într-o atare situaţie s-a vedem. Mai ales că pe la
r
de Comitetul judeţean de rărnii" de George Stephă- ? părea că rândurile aces alte unităţi pe unde am
cultură şi educaţie socia nescu, „Povestea codrului" ) tea nu ar mal avea rost. trecut, n-avem de spus de-
listă. Poetul a fost oma primă audiţie - de corn- ( Şi totuşi. Pe fondul acesta cît lucruri bune.
giat de mari personaVtăţi păzitorul olandez Rudoll i bun se mai ivesc contraste La Oficiu-l P.T.Tc. Brad
ale scenei româneşti con von Saanen), Mioara Cor- 1 nedorite. ni se prezintă situaţia a-
temporane. Inima noastră tez-David („Ce te legeni" ţ bonamenlelor la locul de
a bătut mai tare, iar gin- de Gr. Skeletti, „Cintec de I în oraşul Brad vînzarea muncă pe l u n a în curs.
dul ne-a purtat peste Jmp sirenă" de Enrico Mezzetti), / cu bucala se face prin u-
Vzlna cocso-chimică n Combinatului siderurgic Hune şi spaţiu, lăcindu-ne să Ruxandra Vlad („Şi dacă } nităţile I.C.S. mixtă. Ne „Sondăm" la cîteva unităţi
doara. Mecanicii Ioviţă Herci, Andrei Secrene.ş şi Nicolao trăim, să pătrundem atmo oprim în faţa celei cu nu şi constatăm cu surprinde-
Oragomir lucrează într-un sec lor ol maşinii de încărcat — MINEI 80DEA mărul 4, de lângă autoga
descărcat piloţi şi anume la comprimarea pUoţilor. Dc sfera eminesciană, cind ra. Are program de la 8 ION CIOCLEI
felul In care cl utilizează ins tataţiile depinde comportarea peste sală s-au revărsat in-
corespunzătoare a piloţilor şl Implicit o calitate mai bună tr-o dulce unduire versu- (Continuore «n ooq o J ol \ la 16. Stăm şi aşteptăm
a cocsului metnlurgic rezultat. minute în şir în faţa uşii (Continuare in pag o 2-a)
