Page 94 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Urgenţe în combaterea bolilor şi
Bor do Eminoscu
Cine răspunde dăunătorilor din culturile horticole
\ (Urmare din pag. 1) ţa in spectacol a solista- i ■ 19
lui Drcgan Muntean, o ] de buna folosire 19,25 S
înlăturarea
pierderilor
j ramuri" de loan R. Nrcola, corurilor de cameră ale Di- I provocate culturilor horti te fi folosit şi înainte de pral 4 kg/ha, zeamă bor muncim
înflorit şi la formarea
1 „Cind amintirile" de Vă rect iei sanitare judeţene, | a tractoarelor ? cole de agenţii patogeni şi primelor păstăi. Avînd o deleză 1 la sută. Ultime melor
ii sila Popovici), Dorin Teo- dirijat de prol. Nicolae , dăunători este o cerinţă le două produse combat socialist
. dorescu („Peste virluri", Icohescu şi „Armonii tine Această întrebare ne-a majoră care stă în faţa remanenţă ridicată, produ şi cancerul bactcrian (Cory_ dustria
1 „Mai am un singur dor" re" al I.U.M. Petroşani, di- I fost inspirată de o situa lucrătorilor din sectorul sul nu se foloseşte după nebacterium michiganense), ritarc
( de George Popescu). Li rijct de prol. Horaţiu Ale- | ţie paradoxală întîlnită la legumicol şi pomicol. Con formarea păstăilor la cul iar produsul Ziram este Tv. „Dc
turile destinate consumu
1 s-au alăturat Emil luraşcu xandrescu. Asociaţia economică inter- diţiile climatice din ultima lui. eficient în combaterea sep- ^ca“ ci
) („Revedere" de Aurel Elia- Au lost spectacole-oma- cooperatistă pentru creşte perioadă favorizează, la în culturile de mazăre, toriozei. Pentru combate CJ: Dio
i de, „Dorinţa" de Vasile giu care cu greu vor pu rea şi îngrăşarea ovinelor ceapă, atacul de mană rea concomitentă a bolilor dimir
! Popovici), Gabriel Năstase tea li uitate de cei pre Simeria. Aici, vineri, 26 produs de ciuperca Pcro- pentru prevenirea atacului şi a gîndacului din Colo Predcsc
> („La fereastra despre ma- zenţi, spectacole-sărbătoare mai a.c., conducerea uni nospora destructor. Efi gărgăriţei se aplică un rado, la tomate produsele greanu,
( re" de Emanoil Drossino). care te primenesc sulle- tăţii invoca lipsa acută ciente sînt tratamentele tratament cu Carbetox 0,4 Ziram .şi Turdacupral pot Angola
1 Serile artistice au lost teşte. Şi e bine că orga dc tractoare necesare pen preventive cu Turdacupral la sută, sau Sinoratox 0,15 fi complexate cu Carlin- faru, D
,) întregite de evoluţiile due- nizatorul lor — Comitetul tru efectuarea unor lucrări 4—5 kg/ha sau Ziram 3 la sută, în faza de apari tox 1,5—2 kg/ha sau Clo- capiii A
\ tului de balerini - Betty judeţean de cultură şi e- urgente, între care şi kg/ha, adăugind u-se la ţie a primelor păstăi. Tra rofos 1,3 kg/ha. Timpul dc tdlin O
i şi Dumitru Manolache-Lux, ducaţie socialistă, a olcrit, semănatul plantelor f u r a ambele produse un adeziv tamentul se repetă peste pauză pentru consumul Rolul fc
10 zile.
grupului vocal „Romantica", unor astfel de momente ar jere. O asemenea situaţie (aracet 0,2 la sută). Tra tomatelor este acelaşi, ca taica n
) condus de loan Stoian, ex- tistice, tradiţia necesară şi este cu totul do neînţeles La castraveţi, pentru şi la ceapă. Telcjurn
| celentului violonist Gabriel dorită cu o pasiune demnă dacă avem în vedere că, La vinete, gîndacul din
I Croitoru, pianistei Delia de laudă. Spectacole ce după ora 16, în incinta Colorado se va combate
' Pavlovici, trompetistului de intregesc fericit viaţa cul secţiei de mecanizare erau Tribuna special istuiui cu Carlintox 1,5—2 kg/ha
\ excepţie lancu Văduva, turală locală, oferite oa parcate patru tractoare (!). sau Clorofos 1,3 kg/ha.
i duetului de balerini Adela menilor muncii hunedoreni Inginerul Liviu Cismaş.
La culturile de , varză,
SELEC
i Ruioi şi Ion Filip. O sur- in ambianţa generoasă a care-şi făcea de lucru prin din agricultură atacul puricilor se poate CltAMU
i priză plăcută şi binevenită, Festivalului naţional „Cin- birou, nu şi-a găsit timp prograir
ItâspuiK
l in acelaşi timp, — prezen tarea României". să meargă nici cel puţin preveni aplicînd 1—2 trata lor; 10,(M
mente cu Carbetox 0,4 la
pînă la secţia de mecani tamentele se repetă alter prevenirea bacteriozei pro sută sau Sinoratox 0,15 la 10,05 M
zare să vadă ce utilaje se nativ la 10—12 zile. dusă de Pscudomonas la- sută la apariţia insectelor. rilor; Ii
află aici. Ce să mai vor Pentru combaterea ne- crimans, se va aplica un în plantaţiile pomicole, muzicii
Buletin
AMPLĂ ACŢIUNE DE RECOLTARE bim atunci de deplasarea matozilor din cultura de tratament cu Turdacupral în perioada următoare pro. niversit;
în cîmp pentru a supra usturoi, care produc pu 4—5 kg/ha în faza de co blem ridică rapănul şi Din cîi
e
rfle pop
A FLORILOR DE SOC veghea nemijlocit calitatea trezirea coletului plante tiledoane. Tratamentul se făinarea mărului. Condi letin ii<
lucrărilor efectuate ? Cine lor, se recomandă trata repetă la interval de 10— ţiile de umiditate ridicată
Duminică, 28 mai, ele municipiului ale elevilor oare altcineva dacă nu mentul cu Sinoratox 0,2 la 12 zile. Pentru prevenirea favorizează infecţiile. Se ruiui; 1
j Dil
vii din şeoliic generale şi liceelor din Hunedoara inginerul Liviu Cismaş, în sută, administrând canti infecţiilor de mană, de impune în continuare a- 15.00 Ai
liceele judeţului au par s-au soldat cu 200 kg flori calitatea sa de şef de fer tate mare de apă la fie la sfîrşitul lunii iunie, pliearea de tratamente cu dio-tv. ;
ticipat la o amplă acţiu de soc. Deosebit de har mă, avea obligaţia să ur care plantă. Tratamentul se vor aplica tratamente Policarbacin 0,25 la sută, opereta;
ne de recoltare a florilor nici, elevii şcolilor din mărească modul cum sînt alternative cu Turdacu Ziram 0,3 la sută sau Tiu (’întareî
ltadioju
de soc. Deplasîndu-se cu zona Orăştiei au raportat folosite tractoarele, cum se repetă peste 10—12 zile. pral, Policarbacin 2,5 kg/ ram 0,3 la sută, în ames că uşor
Timpul de pauză pentru
autocarele la Buceş, Căi- la încheierea zilei canti sînt respectate ordinele consumul cepei şi ustu ha, zeamă bordeleză 1 la tec cu Sulf muiabil 0,4 la dc ştiri
te ecoru
nel, Ilerepeia, Băiţa, Brîz- tatea de 1 767 kg flori de de lucru ce se emit pen roiului tratat este de 14 suta (8 kg sulfat de cupru/ sută. Pentru combaterea preţi de
nic sau Stejaru, ori în soc. 1052 kg au înscris tru fiecare mecanizator ? zile la culturile tratate cu ha), Perosin 4 kg/ha. Tim viermelui merelor, perelor naţional
laureafi
drumeţie la cabana „Că în planul economic elevii insecticide şi 6—8 zile la pul de pauză pentru con şi prunelor se impune un niei M ; J
din zona Călanului şi 756
s
prioara", liceenii deveni, kg cei din zona Simeria. cele cu fungicide. sumul castraveţilor e te de tratament pînă la sfîrşi- 21.00 Ls
22.00
O
însoţiţi de cadre didacti La cantitatea de flori de La cultura fasolei, pen 6—8 zile. tul acestei luni cu anul 23.00 Mo
ce, şi-au încheiat acţiu soc predată de şcolile „Focul" bateriei tru combaterea bacteriozei In culturile de tomate din produsele: Carbetox Nocturn.
nea de muncă patriotică judeţului se adaugă şi (Xanthomonas phascoli, se va aplica un tratament 0,4 la sută, Sinoratox 0,15 It.oo Bl
cu o frumoasă „recoltă" contribuţia elevilor din Pscudomonas phaseolicola), imediat după plantare cu la sută, Clorofos 0,12 ia
de flori de soc — 745 de zonele Haţeg, Brad şi arde tot mai în faza de cotiledoane se Tiuram 3—3,5 kg/ha în sută. Tratamentul şe re
kg. Drumeţiile în jurul 11 i a. aplică tratament cu Tur cazul în care răsadurile petă peste 8—10 zile cu
puternic ! dacupral 4—5 kg/ha, ur prezintă atac de Alterna- aceleaşi produse.
mat la interval de 10—12 ria (pete circulare, închise
zile de un tratament cu la culoare, pe frunze). Pen IULIANA MARIAN, Dl'VA
(Urmare din pag. 1)
„PRIMĂVARA PIONIERIE! VULCĂNENE" Tiuram 3—3,5 kg/ha pen tru prevenirea manei, sc biolog principal, re (Pan
tru combaterea antracno- vor aplica tratamente cu Inspectoratul judeţean RA: Zc
călzirea bateriei este un — A);
Sub acest generic, a a- de gospodărire şi î n f r u zei. Produsul Tiuram poa- Ziram 3 kg/ha, Turdacu- pentru protecţia plantelor tîrzii (iv
vut loc în Vulcan, f r u museţare a oraşului, în- proces de durată foarte pa, I-IJ
mosul oraş mineresc din Lîlniiri cu activişti de complicat, de reuşita că TROŞAî
' ^) ; I
Valea Jiului, o gamă partid şi de stat, vizio ruia depinde funcţionarea Cilii)
largă de acţiuni politico- narea unor spectacole la randament a bateriei Cum pătrunde presa la cititor ? (II) 4 a n
cducativc, eultural-artis- susţinute dc formaţii ar ani în şir. PENI:
(Culturi
tice şi recreaţiv-sportive, tistice pioniereşti care — Mai sînt multe tre 13 de 1;
organizate de Consiliul s-au remarcat în actuala buri de rezolvat la bate (Urmare din pag 1) Sesizăm, atît la Brad cît za au însă şi dînşii pro farul);
mic
orăşenesc al Organizaţiei ediţie a Festivalului na ria nr. 3 — sublinia ingi şi la Crişcior, că sînt pu bleme de ridicat. „Ca să LA: (M
Ar
pionierilor în colabora re ţional „Cîntarea Români nerul Iosif Iacob, directo re că I.CiSV- mixtă Brad ţ i n i tineri care şi-au făcut, asigurăm o bună difuzare tit (Mu
cu Casa pionierilor şi ei", vernisarea unor ex rul C. S. „Victoria" Călan. are doar 15" abonamente la abonamente la presă. Dis a presei la gurile de mină NO AS A
şoimilor patriei din lo poziţii de creaţie tehni împreună cu constructorul presa cotidiană centrală şi cutăm problema la comi ar trebui ca ziarele să a- satur i
toresc);
calitate. Ca iniţiatori, cu că, sesiuni de comunicări sîntem hotărîţi să le solu locală, iar consiliul popu tetul de partid al între jungă aici cel mai tîrz.iu şitul ru
ţionăm la termen, în cele
nouă ani în urmă, a a- ştiinţifice. Programul mai bune condiţii de ca lar şi E.G.C.L. nici unul. prinderii miniere Barza. ia ora 14, pentru a putea BRAD:
Capucii
cestor acţiuni, şi de data săptâmînii a cuprins, de litate. Aşa cum ne-am an In ceea ce priveşte apara Tovarăşul Viorel Popa, se fi distribuite schimbului şic); O
consiliului
tul
popular
asemenea, concursuri pe
aceasta ne-a revenit tema „Legile ţării — le gajat în faţa conducătoru ne-am interesat la factorii cretarul comitetului de ri şi III la intrarea, iar tria); R
re ia /
cinstea să le inaugurăm, gile noastre", dezbateri lui nostru mult iubit şi poştali dacă există abona partid, ne dă asigurări că schimbului I, la ieşirea din oara); i
urmînd ca apoi ele să se urmate de filme docu stimat, tovarăşul Nicolae mente la domiciliu. Există, o asemenea situaţie este mină, dar acest lucru nu han n S
desfăşoare şi în celelalte mentare, întreceri de de Ceau.şescu, în luna august două, făcute de doi dintre trecătoare în întreprinde se întîmplă întotdeauna" încoron.
(Centru
localităţi ale Văii J i u l u i sene pe asfalt şi sportive, a.c., bateria nr. 3 do coc vicepreşedinţii consiliului rea respectivă şi că o dată —r ne mai spunea tovară creaţie
şi judeţului. raiduri-anchetă pe tema sificare va produce cocs popular. Poate că ceilalţi cu rezolvarea unor pro şul Viorel Popa. Avem nici* 4 );
rle eonc
Această perioadă a fost „Civilizaţia străzii" ş.a. metalurgic pentru siderur îşi cumpără ziarul de la bleme de cadre în fruntea convingerea că Oficiul de cia)5 13
declarată „Săptămîna re (Mclintla Tudor, Subre- gia ţării. Este angajamen chioşc. De la chioşcul la organizaţiilor de tineret, poştă şi telecomunicaţii (te po
cord la învăţătură" şi a dacţia „Tot înainte" Vul tul nostru ferm, revoluţio care face serviciu — aşa lucrurile se vor schimba CAT.AN
oălătoai
mai prilejuit şi acţiuni can). nar, pe care îl vom res cum îl face! — Rodica în bine. Ar fi foarte... bine. din Brad va face în acest cultură
pecta ! Mut. Tovarăşii de la I.M. Bar- sens eforturile necesare. tarea îl
IU A : S
IUTA:
(Luniln
— Simeria urmeazăăă ! permanenţă curate. Servi gur, cea dinţii primează, s-au înregistrat reclamaţii desfacere a dulciurilor şi fie mai dese. • Acoperişul
Este un a n u n ţ pe care ciile oferite călătorilor sînt dar nici cea de-a doua nu la adresa serviciilor oferi răcoritoarelor, dintre care de Ia peronul nr. 1 ar tre
11 aud des cei ce călăto prompte ?i diverse, cei ce o neglijăm, dimpotrivă. te. O unitate mult solici cel de pe peron este des bui reparat, deoarece apa
resc cu trenurile venind la prin natura muncii lor Gara din Simeria are tată este cea de alimen chis permanent. Ne stră de ploaie trece prin el, în
Simeria dinspre Petroşani, stau la dispoziţia călăto tot ce-i trebuie unui nod taţie publică. duim să realizăm o bună multe locuri • îmbunătă
Teiuş, Timişoara, Arad şi rilor sc străduiesc să-şi de cale ferată de talia ei — Nu am făcut o eva aprovizionare şi servire. ţirea ambianţei sălii de aş
Hunedoara. în răstimpul teptare clasa I, ca şi a pro-' l’entri
a 24 de ore, prin marele pagandei pentru respecta Ii în g
nod al reţelei de căi fe rea îndatoririlor ce revin Cerul v
rate sosesc, pleacă sau trec Gara din Simeria - gazdă ospitalieră pentru călătorilor pe calea ferată. ros. J
ploaie,
sute de trenuri de per • Scoaterea din incinta gă cfircfirl
soane — de la curse locale rii a vînzătorilor de mă de glii)
după-ai
pînă la garnituri de mare cei ce trec pe aici runţişuri, care, aşezîndu-şi Izolat <
viteză. După un calcul es marfa în mijlocul holului pot de]
timativ, prin gară se pe central, creează o atmosfe mal al>
V
rindă într-o zi şi o noapte, facă datoria cu răspun — de la oficii de informa luare, dar la serviciile Gara Simeriei şi-a cuce ră de talcioc. • Printre li deal. mod
la
în jur de 10 000 de oameni, dere. ţii, bagaje de mină, patru noastre apelează foarte rit un binemeritat presti nii pot fi văzute multe rile mi
număr care în anotimpul — Activitatea noastră ghişee pentru eliberarea bi mulţi oameni. Desfacem giu, iar cei ce muncesc aici hîrtii aduse de vînt, cură prinse iar
de,
excursiilor sporeşte foarte are caracter de foc conti letelor de călătorie, pînă zilnic circa 6 000 porţii de se străduiesc să-l consoli ţenia ce se face de mai 22 şi 2i
mult. Cum îi primeşte ga nuu, în sensul că nu în la chioşcuri de ziare şi mîncare — relata loan Pa deze mereu. Acestea fiind multe ori pe zi ar trebui La ni
ra pe cei ce poposesc aici, cetează, fie zi, fie noapte, pentru desfacerea dulciu nă, şeful unităţii. spuse, sugerăm cîteva as să cuprindă şi spaţiile res fi inst:
preţ de cîteva minute sau zi de lucru sau sărbătoare rilor şi răcoritoarelor, res — Am sesizat unele pecte ce ar putea şi ar tre pective. Aceste aspecte ar mult r
ploaie
mai multe ore ? — ne spunea şeful de tură taurant, frizerie, coafor schimbări în organizarea bui rezolvate, în scopul trebui rezolvate cît mai trlce
Clădirea, renovată în a- Octavian Balaş. Ea are ş.a. Toţi oamenii ce mun activităţii. creşterii calităţii serviciilor repede întrucît, în curînd, după-a
— Am separat complet
titătile
nul trecut, este întreţinută două aspecte principale — cesc aici — purtători de sala unde se servesc pre ce li se oferă călătorilor : prin gara din Simeria a- mp. Vi
respectarea
întocmai
uniformă sau nu — depun
a
fluenţa de călători va creş
• Chemările şi îndemnu
în bune condiţii. Holul mersului trenurilor şi crea eforturi pentru realizarea parate culinare de cea rile referitoare la păstra te o dată cu începerea se rat, <
central, sălile de aşteptare, rea unei ambianţe cît mai unei serviri cît mai promp unde se desfac băuturi. In rea curăţeniei, grija faţă zonului turistic 1989. timpul
teorolo
peroanele, trecerile subte plăcute pentru cei ce ape te. Ca dovadă. în perioada administrarea noastră se dc avutul căilor ferate, dis Dănuţ)
rane sînt menţinute in lează la serviciile gării. Si. trecută din acest an nu află şi patru chioşcuri dc ciplina călătoriei ş.a. să TRAIAN BONDOR