Page 97 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 97
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu
ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT
» »
Marţi, 30 mai a c., a avut loc şedinţa însărcinarea Consiliului de Stat, de co
ConsUiului de Slat, prezidată de tovară misiile permanente ale Marii Adunări
şul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu Naţionale in legătură cu înfăptuirea poli
blicii Socialiste România. ticii partidului şi aplicarea legii în urmă
La lucrările şedinţei au participat, ca toarele domenii de activitate :
— Comisia pentru industria şi activi
invitaţi, viceprim-miniştri ai guvernului
tatea economico-financiară a analizat mo
miniştri, alţi conducători de organe cen
dul în care se aplică şi se respectă de
trale, preşedinţi ai unor comisii perma
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. nente ale Marii Adunări Naţionale. către unităţile industriei electrotehnice
legile şi programele privind calitatea pro
In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N a dezbătut şi adoptat Decretul privind u-' ducţiei, îndeosebi a producţiei pentru jx-
port, precum şi activitatea Ministerului
nităţile agricole cooperatiste care benefi
Industriei Construcţiilor de Maşini şi
ciază de anularea unor datorii provenite
a consiliilor oamenilor muncii din unită
din credite şi dobînzi.
Anul XLI, nr. 9 807 MIERCURI, 31 MAI 1989 4 pagini - 50 bani ţile acestui minister pentru înfăptuirea
Elaborat în temeiul Legii nr. 1/1989, hoturîrilor adoptate de adunările generale
adoptată recent de Marea Adunare Naţio ale oamenilor muncii.
nală, Ia iniţiativa preşedintelui Republi
— Comisia pentru agricultură, silvicul
cii Socialiste România, tovarăşul Nicolae
tură şi gospodărirea apelor a analizat sta
Ceauşescu, decretul stabileşte în mod con
diul realizării obiectivelor din Programul
cret, pe baza unei analize aprofundate a
naţional de perspectivă pentru amenaja
situaţiei economlco-financiare a fiecărei
rea bazinelor hidrografice adoptat de
unităţi, cooperativele agricole de produc
Marea Adunare Naţională prin Legea nr.
ţie şi asociaţiile economice intcrcoopcra-
1/1976, precum şi modul de aplicare şi
tiste ale căror datorii se anulează, pre
respectare a prevederilor Legii pomicul
cum şi cuantumul datoriilor acestora pro
tură.
venite din credite şi dobînzi.
— Comisia pentru învăţămlnt, ştiinţă
Proiectul de decret a fost, în prealabil, şi cultură a analizat modul în care cerce
examinat şi avizat favorabil de Consiliul tarea ştiinţifică din învăţămîntul superior
Eforturi consecvente pentru Legislativ. Consiliul de Stat a dis îşi îndeplineşte sarcinile din programele
continuare,
In
de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehno-
cutat şi aprobat Raportul privind conclu
(Continuare in pag. a 4-a)
finalizarea tuturor obiectivelor ziile desprinse din analizele efectuate, din ,V.VY«VJViWW.*AYNYAV.WAY.VM.
AW.V/.VW.V/AVAYAWiVrrt-ZAV
Colectivul Antreprizei creşterii productivităţii — Ce capacităţi au fost Toate articolele trebuie
de construcţii-montaj şi muncii. Totodată, s-au ob predate beneficiarilor în
reparaţii Deva se află an ţinut importante beneficii, perioada care a trecut din
grenat permanent, cu toa prin reducerea cheltuieli acest an ? să răspundă exigentelor actuale!
te forţele, pe şantierele de lor la 1000 Ici producţie — Putem cita, dintre
investiţii, acţionînd pentru marfă cu un leu. Aceste cele mai importante, Micro.
finalizarea obiectivelor, în rezultate bune constituie hidroccntrala Valea Dra Am revăzut recent gaze continua îmbunătăţire a se de maiştrii Nicolae Lun-
deplinirea şi depăşirea tu materializarea neabătută, cului III, din judeţul nos ta comitetelor de partid, calităţii produselor. Aceas gu, Ion Georgescu şi Gheor.
turor sarcinilor de plan, a în domeniul nostru de ac tru şi Atelierul de răchi sindicat şi U.T.C. de la ta presupune moderniza ghe Lascu.
angajamentelor asumate tivitate, a sarcinilor, teze tă Blaj, din judeţul Alba. întreprinderea mecanică rea şi respectarea tehnolo „Secţia cea mai îngriji
în întrecerea socialistă. lor şi orientărilor stabilite Orăştie. Trebuie să spu giilor de fabricaţie, întă tă" este titlu! celui de-al
Un scurt popas la Bri
„Trebuie precizat — ne-a de secretarul general al gada Deva, cu sediul în nem de la început că ea rirea ordinii şi disciplinei, treilea articol. Ce aflăm
declarat tovarăşa inginer p a r t i d u l u i , tovarăşul şi-a schimbat nu numai a răspunderii fiecărui co din conţinutul lui ? Că în
Bîrcca. Inginerul Ioan Bă
Maria Todoran, şeful bi Nicolae Ceauşescu, în cu locul, ci şi estetica, grafica munist şi om al muncii în cadrul unităţii există sec
lan, adjunctul şefului de
roului plan —, că unitatea vântările rostite la foru şi, în bună măsură conţi ţii noi, dotate cu instalaţii
brigadă, ne informează că
noastră acţionează, în pre^ murile naţionale care au nutul. Toate înspre bine. şi utilaje moderne, care
forţele subunităţii sînt
zent, pe raza a cinci ju avut loc. Totodată, indica concentrate, în această Aflată chiar la intrarea Propaganda trebuie permanent întreţi
deţe, construind noi capa ţiile date la faţa locului în unitate, într-o zonă de nute şi îngrijite. în aceas
perioadă, la finalizarea vizuală —
cităţi de producţie şi alte de către conducătorul drumurilor forestiere Răs intensă circulaţie, gazeta tă direcţie, secţia sculărie
obiective din domeniul ex partidului şi statului cu atrage atenţia printr-o gra actuală, adresează chemarea Ia în
coala şi Morişoara. „Aces
ploatării şi industrializării prilejul vizitei de lucru e- fică plăcută. Spaţiul re trecere tuturor celor din
lemnului. Această arie geo fectuate în luna martie te tronsoane — preciza in zervat comitetului de partid concretă, întreprindere.
grafică mare, precum şi a.c. în judeţul Hunedoara terlocutorul — situate în cuprinde trei articole, toa eficienţă Dacă, în general, spaţiul
diversitatea activităţii, din au impulsionat puternic şi zona localităţilor Cimpa te cu dată apropiată vizi rezervat comitetului de
punct de vedere material, activitatea desfăşurată de şi, respectiv, Vulcan, din tei noastre aici. „Calitatea partid cuprinde articole
au determinat elaborarea către colectivul nostru de Valea Jiului, constituie, de producţiei — obiectiv ma actuale, cu un conţinut a-
activitatea ce o desfăşoară
unor programe concrete de muncă. Sarcina trasată si- fapt, ultimii metri de drum jor, de care răspunde fie propiat de problemele de
zi de zi.
măsuri care să conducă la derurgiştilor, tuturor oa spre masa lemnoasă care care comunist" — este u- fond ale muncii organelor
Un alt articol, „Cu ei ne
concentrarea eforturilor şi menilor muncii din judeţ trebuie exploatată aici de nul dintre ele. Aducînd în şi organizaţiilor de partid,
mândrim", ne face cunos
înfăptuirea tuturor sarcini de a se lua măsurile ne către forestierii hunedo- prim-plan cerinţele izvo- nu acelaşi lucru se poate
cut că oamenii întreprin
lor pe care le avem. Se cesare pentru asigurarea reni. Alţi oameni ai bri rîte din cuvîntarea secre spune despre cel destinat
poate afirma că, îndeosebi punerii la timp în produc găzii noastre acţionează la tarului general .al parti derii depun serioase efor U.T.C.-ului. în primul rînd,
în actualul cincinal, antre ţie a noilor capacităţi, rea dului, tovarăşul Nicolae turi pentru realizarea pla pentru că articolele sînt
priza noastră a reuşit să-.şi lizării în bune condiţii a MARIN NEGOIŢA Ceauşescu, la plenara C.C. nului pe această lună. depăşite în timp. Avînd
îndeplinească în mod e- investiţiilor, a determinat al P.C.R. din aprilie a.c., Pînă în prezent, cu rezul
xemplar indicatorii prin acţiuni ferme pentru rea articolul subliniază necesi tate deosebite se prezintă VALENTIN NEAGU
cipali, clasîndu-se pe lo lizarea tuturor obiectivelor tatea unor eforturi sporite formaţiile de la secţia
curi fruntaşe în întrecerea din plan". (Continuare în pag. a 2-a) ale colectivului pentru „Produse tehnice" condu (Continuare in pag. o 2-a)
socialistă. Fără a ne opri
prea mult asupra rezulta
telor înregistrate, trebuie
să arătăm, de pildă, că în Preocupări diferite —
perioada care a trecut din
acest an producţia de con
strucţii-montaj a fost de diferenţe nejustificate
păşită cu peste 8 milioane
Cîncl buruienile dijrauiesc la efective şi producţii
lei, în principal, pe seama
recolta — participarea la
P A S I U N E Cooperativele agricole de autoconducere şi autoapro- Datele cuprinse în tabel
tn Cerlej, într-o clădire producţie din Bretea Mu- vizionare teritorială sînt sînt edificatoare asupra
situată peste drum de se muncă nu este facultativă ! reşană, Ilia şi Gurasada însă mult diferite, ceea ce modului cum este organi
diul exploatării miniere,
fiinţează un punct muzeis dispun de condiţii asemă oglindeşte că există deose zată şi cum se desfăşoară
tic ce vorbeşte despre în în perioada actuală, sar de dezvoltare a culturilor, nătoare pentru creşterea biri esenţiale şi în preo activitatea în cele trei
ceputurile mineritului pe animalelor, toate trei uni cupările pentru valorifica ferme.
aceste meleaguri şi despre cina de căpetenie a locui s-au făcut cîte una sau
evoluţia acestei ocupaţii torilor satelor o reprezintă două praşile mecanice şi
pînă in zilele noastre. Sint manuale la cartofi, sfeclă OAMENI HARNICI —
expuse aici, în rafturi şi întreţinerea în cele mai REZULTATE
vitrine realizate prin forţe bune condiţii a culturilor, furajeră şl porumb, re- pe măsura
proprii, unelte şi scule menţinerea in permanenţă mareîndu-se contribuţia
vechi de minerit, lămpi mecanizatorilor Pavel Po Colectivul de muncă al
pentru adînruri, mijloace a acestora în stare curată fermei zootehnice din Bre
de transport în miniatură de buruieni, condiţie ho- pa şi Gavrilă Coşvan, pre tea Mureşană, format din
şi in mărime naturntă, tărîtoare pentru realizarea cum şi a cooperatorilor C.A.P. BRETEA MURESANĂ,
slcumpuri pentru zdrobitul oameni localnici, condus
pietrei, documente, exem. ILIA Şl GURASADA de ing. Gheorghe Ivan. de
plare de rod, panouri, gra pune strădanii permanen
fice Ş.a. Toate obiectele COMUNA HĂRĂU
aflate aici, în punctul ce te pentru a obţine rezul
este deschis pentru public tăţile fiind situate în lun rea eficientă a potenţialu tate cît mai bune în pro
in fiecare miercuri — şi unor producţii superioare Vetuţa Sulighetean, Maria ca Mureşului. Rezultatele lui productiv al fermelor ducţie. Cooperatorii Ion
în alte zile, la cererea u- zootehnice respective.
nor grupuri organizate — la ha. Cum este transpus Gîţ, Maria Lugojan, Ionel ce le înregistrează în pri Suliţan, Ioana Hui, Ioana
nu fost adunate de pasio în viaţă un asemenea o- Păcurar, Lucrcţia Păcu vinţa înfăptuirii sarcini Iată, reflectată sintetic, Boca, Cornelia Han, Ilea
natul pensionar Miron Ne- biectiv în comuna Hărău? rar, a multor altor locui lor ce le revin din pro cum se prezintă situaţia e- na Ştefan şi alţii îngri
legn. Pentru strîngerca lor,
inimosul custode şl alţii La C.A.P. Birsău — ne tori ai satului. gramele judeţean de dez feotivclor de bovine şi a jesc cu tragere de inimă
ca el — Petru Iîozeşan, spuneau tovarăşii Pamftl în contrast, o situaţie voltare a zootehniei şi de producţiei de lapte : loturile de animale pe
Constantin Nicliitennu, A- Cepălău, preşedinte şi An- ce ridică serioase semne
Iexnndru lîraun, Emil Da BOVINE din care vaci I'roducţla care le au în primire. Ca
fin şi nl|ii — nu vizitat gela Szekely, inginer şef — de întrebare am întâlnit 4" junincl zilnica de urmare, zilnic, de la cele
multe case de mineri, au nu avem cazuri de refu în satul centru de comu Cooperativa plan realizat lapte marfă 176 vaci aflate în lactaţic,
răscolit iu arltive, au se zuri în ceea ce priveşte nă Hărău, unde în ziua de anual (5 luni) plan realizat (litri)
lectat şi catalogat sutele acum animalele fiind în
de exemplare ce se află participarea la muncă la 29 mai a.c. nici jumătate Bretea treţinute pe păşune. se
expuse aici. Actualul punct întreţinerea culturilor an din forţa de muncă a coo- Mureşană 550 482 280 220 735
muzeistic se îmbogăţeşte gajate în acord global cu T. NICOLAE NICOLAE TIRCOB
mereu cu noi exponate. Ilia 1000 676 500 232 400
cooperatorii şi mecaniza 950 637 400 153 115
torii. în raport de stadiul (Continuare în pag. a 2-a) Gurasada (Continuare in pag. a 2-o)