Page 97 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 97

Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu


                                                                                                ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT

                                                                                                 » »
                                                                                             Marţi,  30  mai  a  c.,  a  avut  loc  şedinţa   însărcinarea   Consiliului   de   Stat,   de   co­
                                                                                           ConsUiului   de   Slat,   prezidată   de   tovară­  misiile   permanente   ale   Marii   Adunări
                                                                                           şul   Nicolae   Ceauşescu,   preşedintele   Repu­  Naţionale   in   legătură   cu   înfăptuirea   poli­
                                                                                           blicii Socialiste România.              ticii   partidului   şi   aplicarea   legii   în   urmă­
                                                                                             La   lucrările   şedinţei   au   participat,   ca   toarele domenii de activitate :
                                                                                                                                      —   Comisia   pentru   industria   şi   activi­
                                                                                           invitaţi,   viceprim-miniştri   ai   guvernului
                                                                                                                                   tatea   economico-financiară   a   analizat   mo­
                                                                                           miniştri,   alţi   conducători   de   organe   cen­
                                                                                                                                   dul   în   care   se   aplică   şi   se   respectă   de
                                                                                           trale,   preşedinţi   ai   unor   comisii   perma­
              ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.                              nente ale Marii Adunări Naţionale.      către   unităţile   industriei   electrotehnice
                                                                                                                                   legile   şi   programele   privind   calitatea   pro­
                                                                                              In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat
              S  I   A  L   C  O  N  S  I L I U  L U  I   P  O  P  U  L A  R    J U  D  E Ţ E A  N  a dezbătut şi adoptat Decretul privind u-'   ducţiei,   îndeosebi   a   producţiei   pentru   jx-
                                                                                                                                   port,   precum   şi   activitatea   Ministerului
                                                                                           nităţile agricole cooperatiste care benefi­
                                                                                                                                   Industriei   Construcţiilor   de   Maşini   şi
                                                                                           ciază de anularea unor datorii provenite
                                                                                                                                   a   consiliilor   oamenilor   muncii   din   unită­
                                                                                           din credite şi dobînzi.
               Anul XLI, nr. 9 807      MIERCURI, 31 MAI 1989       4 pagini - 50 bani                                             ţile   acestui   minister   pentru   înfăptuirea
                                                                                              Elaborat   în   temeiul   Legii   nr.   1/1989,   hoturîrilor   adoptate   de   adunările   generale
                                                                                           adoptată   recent   de   Marea   Adunare   Naţio­  ale oamenilor muncii.
                                                                                           nală,   Ia   iniţiativa   preşedintelui   Republi­
                                                                                                                                      —   Comisia   pentru   agricultură,   silvicul­
                                                                                           cii   Socialiste   România,   tovarăşul   Nicolae
                                                                                                                                   tură  şi  gospodărirea  apelor  a  analizat  sta­
                                                                                           Ceauşescu,   decretul   stabileşte   în   mod   con­
                                                                                                                                   diul   realizării   obiectivelor   din   Programul
                                                                                           cret,   pe   baza   unei   analize   aprofundate   a
                                                                                                                                   naţional   de   perspectivă   pentru   amenaja­
                                                                                           situaţiei   economlco-financiare   a   fiecărei
                                                                                                                                   rea   bazinelor   hidrografice   adoptat   de
                                                                                           unităţi,   cooperativele   agricole   de   produc­
                                                                                                                                   Marea   Adunare   Naţională   prin   Legea   nr.
                                                                                           ţie   şi   asociaţiile   economice   intcrcoopcra-
                                                                                                                                   1/1976,   precum   şi   modul   de   aplicare   şi
                                                                                           tiste   ale   căror   datorii   se   anulează,   pre­
                                                                                                                                   respectare   a   prevederilor   Legii   pomicul­
                                                                                           cum   şi   cuantumul   datoriilor   acestora   pro­
                                                                                                                                   tură.
                                                                                           venite din credite şi dobînzi.
                                                                                                                                      —   Comisia   pentru   învăţămlnt,   ştiinţă
                                                                                              Proiectul   de   decret   a   fost,   în   prealabil,   şi  cultură  a  analizat  modul  în  care  cerce­
                                                                                           examinat   şi   avizat   favorabil   de   Consiliul   tarea   ştiinţifică   din   învăţămîntul   superior
                  Eforturi consecvente pentru                                              Legislativ.     Consiliul   de   Stat   a   dis­  îşi   îndeplineşte   sarcinile   din   programele
                                                                                                 continuare,
                                                                                              In
                                                                                                                                   de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehno-
                                                                                           cutat   şi   aprobat   Raportul   privind   conclu­
                                                                                                                                            (Continuare in pag. a 4-a)
               finalizarea tuturor obiectivelor                                            ziile desprinse din analizele efectuate, din  ,V.VY«VJViWW.*AYNYAV.WAY.VM.
                                                                                           AW.V/.VW.V/AVAYAWiVrrt-ZAV
             Colectivul   Antreprizei   creşterii   productivităţii   —   Ce  capacităţi  au  fost        Toate articolele trebuie
           de   construcţii-montaj   şi   muncii.   Totodată,   s-au   ob­  predate   beneficiarilor   în
           reparaţii   Deva   se   află   an­  ţinut   importante   beneficii,   perioada   care   a   trecut   din
           grenat   permanent,   cu   toa­  prin   reducerea   cheltuieli­  acest an ?          să răspundă exigentelor actuale!
           te   forţele,   pe   şantierele   de   lor   la   1000   Ici   producţie   —   Putem   cita,   dintre
           investiţii,   acţionînd   pentru   marfă   cu   un   leu.   Aceste   cele   mai   importante,   Micro.
           finalizarea   obiectivelor,   în­  rezultate   bune   constituie   hidroccntrala   Valea   Dra­  Am   revăzut   recent   gaze­  continua   îmbunătăţire   a   se  de  maiştrii  Nicolae  Lun-
           deplinirea   şi   depăşirea   tu­  materializarea   neabătută,   cului   III,   din   judeţul   nos­  ta   comitetelor   de   partid,   calităţii   produselor.   Aceas­  gu,  Ion  Georgescu  şi  Gheor.
           turor   sarcinilor   de   plan,   a   în   domeniul   nostru   de   ac­  tru   şi   Atelierul   de   răchi­  sindicat   şi   U.T.C.   de   la   ta   presupune   moderniza­  ghe Lascu.
           angajamentelor   asumate   tivitate,   a   sarcinilor,   teze­  tă Blaj, din judeţul Alba.  întreprinderea   mecanică   rea   şi   respectarea   tehnolo­  „Secţia   cea   mai   îngriji­
           în   întrecerea   socialistă.   lor   şi   orientărilor   stabilite             Orăştie.   Trebuie   să   spu­  giilor   de   fabricaţie,   întă­  tă"   este   titlu!   celui   de-al
                                                                  Un   scurt   popas   la   Bri­
           „Trebuie   precizat   —   ne-a   de   secretarul   general   al   gada   Deva,   cu   sediul   în   nem   de   la   început   că   ea   rirea   ordinii   şi   disciplinei,   treilea   articol.   Ce   aflăm
           declarat   tovarăşa   inginer   p  a  r  t i d  u  l u  i ,    tovarăşul        şi-a   schimbat   nu   numai   a   răspunderii   fiecărui   co­  din  conţinutul  lui  ?  Că  în
                                                                Bîrcca.   Inginerul   Ioan   Bă­
           Maria   Todoran,   şeful   bi­  Nicolae   Ceauşescu,   în   cu­                 locul,   ci   şi   estetica,   grafica   munist şi om al muncii în  cadrul   unităţii   există   sec­
                                                                lan,   adjunctul   şefului   de
           roului   plan   —,   că   unitatea   vântările   rostite   la   foru­           şi,   în   bună   măsură   conţi­                     ţii   noi,   dotate   cu   instalaţii
                                                                brigadă,   ne   informează   că
           noastră   acţionează,   în   pre^   murile   naţionale   care   au              nutul. Toate înspre bine.                             şi   utilaje   moderne,   care
                                                                forţele   subunităţii   sînt
           zent,   pe   raza   a   cinci   ju­  avut   loc.   Totodată,   indica­  concentrate,   în   această   Aflată   chiar   la   intrarea   Propaganda   trebuie   permanent   întreţi­
           deţe,   construind   noi   capa­  ţiile   date   la   faţa   locului            în   unitate,   într-o   zonă   de                    nute   şi   îngrijite.   în   aceas­
                                                                perioadă,   la   finalizarea                                 vizuală  —
           cităţi   de   producţie   şi   alte   de   către   conducătorul   drumurilor   forestiere   Răs­  intensă   circulaţie,   gazeta      tă   direcţie,   secţia   sculărie
           obiective   din   domeniul   ex­  partidului   şi   statului   cu               atrage   atenţia   printr-o   gra­  actuală,          adresează   chemarea   Ia   în­
                                                                coala   şi   Morişoara.   „Aces­
           ploatării   şi   industrializării   prilejul   vizitei   de   lucru   e-        fică   plăcută.   Spaţiul   re­                       trecere   tuturor   celor   din
           lemnului.   Această   arie   geo­  fectuate   în   luna   martie   te  tronsoane  —  preciza  in­  zervat   comitetului   de   partid   concretă,   întreprindere.
           grafică   mare,   precum   şi   a.c.   în   judeţul   Hunedoara   terlocutorul   —   situate   în   cuprinde   trei   articole,   toa­  eficienţă  Dacă,   în   general,   spaţiul
           diversitatea   activităţii,   din   au   impulsionat   puternic   şi   zona   localităţilor   Cimpa   te   cu   dată   apropiată   vizi­  rezervat   comitetului   de
           punct   de   vedere   material,   activitatea   desfăşurată   de   şi,   respectiv,   Vulcan,   din   tei   noastre   aici.   „Calitatea   partid   cuprinde   articole
           au   determinat   elaborarea   către   colectivul   nostru   de   Valea   Jiului,   constituie,   de   producţiei   —   obiectiv   ma­  actuale,   cu   un   conţinut   a-
                                                                                                                      activitatea   ce   o   desfăşoară
           unor   programe   concrete   de   muncă.   Sarcina   trasată   si-   fapt,  ultimii  metri  de  drum   jor,   de   care   răspunde   fie­  propiat   de   problemele   de
                                                                                                                      zi de zi.
           măsuri   care   să   conducă   la   derurgiştilor,   tuturor   oa­  spre   masa   lemnoasă   care   care   comunist"   —   este   u-   fond   ale   muncii   organelor
                                                                                                                        Un  alt  articol,  „Cu  ei  ne
           concentrarea   eforturilor   şi   menilor   muncii   din   judeţ   trebuie   exploatată   aici   de   nul   dintre   ele.   Aducînd   în   şi   organizaţiilor   de   partid,
                                                                                                                      mândrim",   ne   face   cunos­
           înfăptuirea   tuturor   sarcini­  de   a   se   lua   măsurile   ne­  către   forestierii   hunedo-   prim-plan   cerinţele   izvo-   nu   acelaşi   lucru   se   poate
                                                                                                                      cut   că   oamenii   întreprin­
           lor   pe   care   le   avem.   Se   cesare   pentru   asigurarea   reni.   Alţi   oameni   ai   bri­  rîte   din   cuvîntarea   secre­  spune   despre   cel   destinat
           poate   afirma   că,   îndeosebi   punerii   la   timp   în   produc­  găzii noastre acţionează la  tarului   general   .al   parti­  derii   depun   serioase   efor­  U.T.C.-ului.   în   primul   rînd,
           în   actualul   cincinal,   antre­  ţie   a   noilor   capacităţi,  rea­        dului,   tovarăşul   Nicolae   turi   pentru   realizarea   pla­  pentru   că   articolele   sînt
           priza  noastră  a  reuşit  să-.şi   lizării   în   bune   condiţii   a   MARIN NEGOIŢA  Ceauşescu,   la   plenara   C.C.   nului   pe   această   lună.   depăşite în timp. Avînd
           îndeplinească   în   mod   e-   investiţiilor,   a   determinat                 al   P.C.R.   din   aprilie   a.c.,   Pînă   în   prezent,   cu   rezul­
           xemplar   indicatorii   prin­  acţiuni   ferme   pentru   rea­                  articolul   subliniază   necesi­  tate   deosebite   se   prezintă   VALENTIN NEAGU
           cipali,   clasîndu-se   pe   lo­  lizarea   tuturor   obiectivelor              tatea   unor   eforturi   sporite   formaţiile   de   la   secţia
           curi   fruntaşe   în   întrecerea   din plan".        (Continuare în pag. a 2-a)  ale colectivului pentru  „Produse   tehnice"   condu­  (Continuare in pag. o 2-a)
           socialistă.   Fără   a   ne   opri
           prea   mult   asupra   rezulta­
           telor   înregistrate,   trebuie
           să  arătăm,  de  pildă,  că  în                                                                                   Preocupări diferite —
           perioada   care   a   trecut   din
           acest   an   producţia   de   con­
           strucţii-montaj   a   fost   de­                                                                                 diferenţe nejustificate
           păşită   cu   peste   8   milioane
                                        Cîncl buruienile dijrauiesc                                      la efective şi producţii
           lei, în principal, pe seama
                                          recolta — participarea la
               P  A  S  I  U  N  E                                                           Cooperativele   agricole   de   autoconducere   şi   autoapro-   Datele   cuprinse   în   tabel
             tn   Cerlej,   într-o   clădire                                               producţie   din   Bretea   Mu-   vizionare   teritorială   sînt   sînt   edificatoare   asupra
            situată   peste   drum   de   se­  muncă nu este facultativă !                 reşană,   Ilia   şi   Gurasada   însă   mult   diferite,   ceea   ce   modului   cum   este   organi­
            diul   exploatării   miniere,
            fiinţează   un   punct   muzeis­                                               dispun   de   condiţii   asemă­  oglindeşte   că   există   deose­  zată   şi   cum   se   desfăşoară
            tic   ce   vorbeşte   despre   în­  în   perioada   actuală,   sar­  de   dezvoltare   a   culturilor,   nătoare   pentru   creşterea   biri   esenţiale   şi   în   preo­  activitatea   în   cele   trei
            ceputurile   mineritului   pe                                                  animalelor,   toate   trei   uni­  cupările   pentru   valorifica­  ferme.
            aceste   meleaguri   şi   despre   cina   de   căpetenie   a   locui­  s-au   făcut   cîte   una   sau
            evoluţia   acestei   ocupaţii   torilor   satelor   o   reprezintă   două   praşile   mecanice   şi
            pînă   in   zilele   noastre.   Sint                manuale   la   cartofi,   sfeclă                                                   OAMENI HARNICI —
            expuse   aici,   în   rafturi   şi   întreţinerea   în   cele   mai                                                                        REZULTATE
            vitrine   realizate   prin   forţe   bune   condiţii   a   culturilor,   furajeră   şl   porumb,   re-                                      pe măsura
            proprii,   unelte   şi   scule   menţinerea   in   permanenţă   mareîndu-se   contribuţia
            vechi   de   minerit,   lămpi                       mecanizatorilor   Pavel   Po­                                                      Colectivul   de   muncă   al
            pentru   adînruri,   mijloace   a   acestora   în   stare   curată                                                                   fermei   zootehnice   din   Bre­
            de   transport   în   miniatură   de   buruieni,   condiţie   ho-   pa  şi  Gavrilă  Coşvan,  pre­                                   tea   Mureşană,   format   din
            şi   in   mărime   naturntă,   tărîtoare pentru realizarea  cum şi a cooperatorilor        C.A.P. BRETEA MURESANĂ,
            slcumpuri   pentru   zdrobitul                                                                                                       oameni   localnici,   condus
            pietrei,   documente,   exem.                                                                  ILIA Şl GURASADA                      de  ing.  Gheorghe  Ivan.  de­
            plare   de   rod,   panouri,   gra­                                                                                                  pune   strădanii   permanen­
            fice   Ş.a.   Toate   obiectele           COMUNA      HĂRĂU
            aflate   aici,   în   punctul   ce                                                                                                   te   pentru   a   obţine   rezul­
            este   deschis   pentru   public                                               tăţile   fiind   situate   în   lun­  rea   eficientă   a   potenţialu­  tate   cît  mai  bune  în  pro­
            in   fiecare   miercuri   —   şi   unor   producţii   superioare   Vetuţa   Sulighetean,   Maria   ca   Mureşului.   Rezultatele   lui   productiv   al   fermelor   ducţie.   Cooperatorii   Ion
            în   alte   zile,   la   cererea   u-                                                                     zootehnice respective.
            nor   grupuri   organizate   —   la   ha.   Cum   este   transpus   Gîţ,   Maria   Lugojan,   Ionel   ce   le   înregistrează   în   pri­  Suliţan,   Ioana   Hui,   Ioana
            nu   fost   adunate   de   pasio­  în   viaţă   un   asemenea   o-   Păcurar,   Lucrcţia   Păcu­  vinţa   înfăptuirii   sarcini­  Iată,   reflectată   sintetic,   Boca,   Cornelia   Han,   Ilea­
            natul   pensionar   Miron   Ne-   biectiv în comuna Hărău?  rar,   a   multor   altor   locui­  lor   ce   le   revin   din   pro­  cum   se   prezintă   situaţia   e-   na   Ştefan   şi   alţii   îngri­
            legn.   Pentru   strîngerca   lor,
            inimosul   custode   şl   alţii   La   C.A.P.   Birsău   —   ne   tori ai satului.  gramele   judeţean   de   dez­  feotivclor   de   bovine   şi   a   jesc   cu   tragere   de   inimă
            ca   el   —   Petru   Iîozeşan,   spuneau   tovarăşii   Pamftl   în   contrast,   o   situaţie   voltare   a   zootehniei   şi   de  producţiei   de   lapte   :  loturile   de   animale   pe
            Constantin   Nicliitennu,   A-   Cepălău,   preşedinte   şi   An-   ce   ridică   serioase   semne
            Iexnndru   lîraun,   Emil   Da­                                                             BOVINE      din care vaci I'roducţla     care   le   au   în   primire.   Ca
            fin   şi   nl|ii   —   nu   vizitat   gela  Szekely,  inginer  şef  —   de   întrebare   am   întâlnit   4"  junincl    zilnica de   urmare,   zilnic,   de   la   cele
            multe   case   de   mineri,   au   nu   avem   cazuri   de   refu­  în   satul   centru   de   comu­  Cooperativa  plan  realizat   lapte marfă   176   vaci   aflate   în   lactaţic,
            răscolit   iu   arltive,   au   se­  zuri   în   ceea   ce   priveşte   nă  Hărău,  unde  în  ziua  de   anual  (5 luni)  plan  realizat  (litri)
            lectat   şi   catalogat   sutele                                                                                                     acum   animalele   fiind   în­
            de   exemplare   ce   se   află   participarea   la   muncă   la   29   mai   a.c.   nici   jumătate   Bretea                        treţinute pe păşune. se
            expuse   aici.   Actualul   punct   întreţinerea   culturilor   an­  din forţa de muncă a coo-  Mureşană  550  482  280  220  735
            muzeistic   se   îmbogăţeşte   gajate   în   acord   global   cu   T.  NICOLAE                                                              NICOLAE TIRCOB
            mereu cu noi exponate.                                                         Ilia         1000  676    500   232         400
                                     cooperatorii   şi   mecaniza­                                       950  637    400   153         115
                                     torii. în raport de stadiul  (Continuare în pag. a 2-a)  Gurasada                                            (Continuare in pag. a 2-o)
   92   93   94   95   96   97   98   99   100