Page 98 - Drumul_socialismului_1989_05
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
„Freamăt de Toate articolele NOTE • NOTE • NOTE • NOTE • NOTE
Dum inică, la Pădurea Be- m anifestări a constituit-o trebuie să răspundă SINT AŞTEPTAŢI CULTURĂ MOZAIC ?
jan-Deva, a avut loc edi voia bună, întreţinută de
COSAŞII!
ţia a XX-a a acţiunii poli- jocurile distractive: „La ţin
tico-educative şi cultural- tă", „Fuga în sac", „Pendu exigenţelor actuale! Intre satele Brănişca şi ■ 19,Oi
sportive „Fream ăt de co lul zburător", „Fuga in... trei De-a lungul drumurilor Boz se află un lan de grîu 19,25 Tei
din comunele Brănişca şi unde rapiţa creşte în voie, rile formi
dru". M anifestarea, la care picioare", „Pescarul am a (Urmare din pag. I) în ansamblu, se poate Micia, pe mai mulţi km de în benzi, pe mai multe
au participat 2000 de pio tor", care au pus în eviden spune deci că la gazeta a- şanţuri, cantităţi apreciabi. fîşii, de parcă ar fi fost şui Nico
nieri din m unicipiu, se în ţă indem inarea concurenţi data de 25 aprilie, ele aduc mintită pot fi văzute lu le de iarbă aşteaptă cosa special însămînţată în a- - progra
scrie intre m anifestările sâp- lor. O altă form ă de petre în atenţie o seamă de ele cruri bune, de real interes şii. Să fi uitat oare locui acţiune r
’.âm inii politico-educative şi cere utilă şi recreativă a tim mente legate dc ziua de pentru colectiv. Trebuie torii din comunele respec cest scop. Să fie oare aces 19,50 In,
un
nou
sistem
ta
de
cul
sportiv-turistice, iniţiată in pului liber a constituit-o con 1 Mai şi unele rezultate menţionat însă că este ne cjrnmc pr
perioada 27 m ai — 3 iunie cursul de pictură „Penelul obţinute în cinstea acestei cesară o mai mare atenţie tive să cosească, sau uni tură, sau erbicidarea s-a re.'im dc
:le Consiliul m unicipal al ferm ecat", care a beneficiat sărbători. Or, iată, de la menţinerii tuturor artico tăţilor agricole din aceste făcut în mod nccorespun- niri măre
Organizaţiei pionierilor şi de o participare im presio această dată a trecut o lu lelor în actualitate, îmbu localităţi le prisosesc fura ză tor ? dria do c
jele ?
Casa pionierilor şi şoim ilor nantă — cile un concurent nă, iar articolele au ră nătăţirii conţinutului lor. AL CUI ESTE CALUL? României
ratriei din Deva. din fiecare clasă a tuturor mas... fără valoare. Spunem aceasta întrucît, TEREN NEFOLOSIT 20,55 inc
patriotico
Ca in fiecare an, şi actua- şcolilor generale din m uni Chiar în ziua prezenţei după cum am văzut, comi Pe o tarla îngrădită, des
a ediţie, jubiliară, a „Frea cipiu. Bucurindu-se de m are noastre în unitate, tovară tetul U.T.C. nu îşi ono în apropierea fermei zo tinată producerii finului a tinereii
m ătului de codru" le-a pri- interes, încă de la prim a şul Ilie Jude, preşedintele rează în totalitate sarcini otehnice a C.A.P. 11 ia, o torul Roi
ejuit elevilor deveni posi ediţie a m anifestării, proba comitetului sindicatului a le, nu răspunde pe deplin suprafaţă apreciabilă de natural, situată în apro Din mart
bilitatea desfăşurării unor „Bucătarii iscusiţi" a dem on schimbat articolele de la exigenţelor unei propagan teren este acoperită cu pierea cantonului C.F.R. triei. Tin
rcţiuni educative la poale de strat şi de această dată pri gazeta sindicatelor. Unul de vizuale eficiente. Ten ierburi de slabă calitate. din' Brănişca, un cal păş de împlii
tar ■ 21
:odru verde, sub lum ina ceperea m em brilor echipaje dintre ele, „Raport munci Şefa fermei zootehnice, tea în voie, dijmuind pro iubită far
aldă a soarelui de m ai. In lor in arta culinară. toresc", ne face cunoscut dinţa de a prezenta gene Mioara Băda, ne spunea ducţia de furaje. După ur lejurnal.
m ijlocul naturii, au alergai Ciştigători ai ediţiei a faptul că perioada 10—20 ral munca şi sarcinile oa că această suprafaţă se mele ce se pot vedea la
1400 de copii, dovedindu-şi XX-a a „Fream ătului de co mai a fost declarată de menilor se manifestă însă putea cultiva cu furaje va faţa locului, situaţia sc re
pregătirea şi condiţia fizică dru", com plexă m anifestare comitetul sindicatului drept şi în articolele comitetelor loroase, necesare mai ales petă de mai multe zile.
in concursul de orientare tu educativă, cultural-artistică decadă-rccord în produc de partid şi sindicat. pentru hrana viţeilor. Ci
ristică. Intr-o form ă deosebi şi sportiv-turistică, au fost ţie. Cele mai bune rezul Toate acestea impun o ne oare altcineva să vină Cei ce răspund de baza fu.
tă, evidenţiindu-se in sem i nu num ai cei care in urm a tate le-a obţinut colectivul implicare mai responsabilă să o însămînţeze, dacă nu rajeră a C.A.P. Brănişca SELEC1
finala şi finala întrecerii de desfăşurării concursurilor au a colectivului de redacţie, de ce tolerează o asemenea
secţiei tehnice, care a de mecanizatorii dc la coope gramul
m inifotbal, au fost elevii şco prim it diplom e şi prem ii, ci păşit planul cu 4 procen o coordonare permanentă rativa respectivă ? situaţie ? progrumu
lilor generale nr. 3, 5, 7 şi toţi participanţii. Pentru că, te. în întrecerea socialistă şi exigentă a acestuia din Răspu iute
lor; 10,00
4. De m are atraclivitate a deopotrivă, concurenţi şi sus- s-a remarcat muncitorul partea comitetului de 10,05 Noi
! ost dem onstraţia de rache- ţinători, toţi copiii au fost Petru Crişan. partid. NOTE ® NOTE ® NOTE ® NOTE • NOTE rate; 10,1
o-m odelism a m em brilor beneficiarii unei zile petre maţii fol
sate; ll, i
rercului de specialitate al cute sub sem nul voioşiei, al ştiri; 11
Casei pionierilor şi şoim ilor naturii înverzite şi, bineînţe tem, i
'atriei din Deva. les, în m elodiosul „fream ăt... pcel
mele ..iu
Nota dom inantă a întregii de codru".
muniştilo
echităţii
Muzică e
PRINTR-O MAI munca, am obţinut su lctln (le
monil
ec
plimentar prevederilor
BUNĂ ORGANIZARE goste sui
planului 325 mc che Emisiune
A MUNCII restea diversă, 1 100 mc Din corn
prefabricate din che 13,00 De
Dc la tovarăşul Mări Avanprcr
restea, iar la export am 15,15 Seli
cel Sbîrcea, şeful Sec reta „LIs
ţiei rle cherestea Vaţa, livrat în plus 370 mc rase Den
aflăm : cherestea dc fag. Toa riţa; 10,
— în cele cinci luni te aceste realizări au lf-gr. Ani
pt> diri —
care au trecut din acest fost dobîndite în con ticlr; 1G,
an, am obţinut depăşiri diţiile încadrării în con muzică
Buletin c
la toţi indicatorii pla sumurile normate de
ordonate
nului de producţie. Ast combustibili şi energie Cîutece
fel, la producţia marfă, elcctrică. David Feicr contcmpi
ra şi sp
plusul se ridică la pe Aurel Rus, Viorel Bor
Orele sei
ste 1,2 milioane lei, la za, Ian cu Başa, Dionisie tr-o oră
producţia netă, la mai Portik sînt doar cîţiva poetic ;
muzicală
bine de G00 000 lei. dintre muncitorii noştri
lctln de
Organizîndu-ne mai bine dc frunte.
Preocupări diferite — diferenţe Răspunzîud cliemfiril
organelor locale, nume
din
nejustificate la efective şi producţii roşi cetăţeni şl mobilizat oraşul re DEV/O
Simeria
la
s-au
(Patri
strSngercn
recoltarea
Cinci buruienile dijmuiesc furajelor de pc marginea - IlA: A); Zor
(Urmore din pag. 1) prevederile planului a- mei, a modului cum şeful şoselelor ee străbat loca tîrzii (M
litatea. pa, I-II
nual (?). Cel mai convin acesteia, Virgil Ilaţegan, TROŞAN
mulg şi se livrează la fon gător exemplu că se poate se implică în soluţionarea recolta — participarea la Foto ring); W.
dul de stat cîte 735 1 lapte. face mai mult îl oferă e- problemelor zilnice, în bu NICOLAE GHEORGHIU Nolembr
O atenţie sporită se a- xemplul îngrijitoarei Floa na organizare şi desfăşu muncă nu este facultativă ! viaţa mi
PENI:
cordă asigurării bazei fu rea Draia. Dar, în activita rare a muncii. Din cauza (Cultura
rajere din producţie pro tea fermei se întîlnesc o slabei îngrijiri şi furajări 13 dc la
prie, unitatea nefiind ne serie de neajunsuri de or a animalelor, în efectiv sînt (Urmare din pag. 1) invoca ei, acestea nu au Eforturi farul); 1 1
de-a
voită să apeleze la cum din tehnic şi organizatoric menţinute multe exempla nici o acoperire atâta timp (Minerul
părări de nutreţuri. Cultu Ca dovadă, ia brigada din re neproductive, unele ne perativei agricole nu parti_ cît gradul de îmburuienare nul s.
(Muncite
rile furajere au o bună Bacea am găsit o situaţie fiind trecute la matcă nici cipa la efectuarea praşile- a culturilor poate deter consecvente SA: De
structură, plantele legu greu de imaginat. îngriji după 2—4—5 ani (!). Ca şi lor, deşi există pericolul mina compromitei-ea re tur nici
minoase constituind baza toarea Viorica Hotărîş ne ia Iiia, aici nu s-a asigu ca o parte din culturi să coltei. resc); T
producţiei. Dc menţionat spunea că reproducătorii rat corespunzător repro fie invadate de buruieni Pe brigadiera Victoria (Urmar® din pag 1) sul de L
(Itetezat]
şi preocuparea deosebită sînt ţinuţi permanent pe ducţia în perioada de pă- şi să fie dijmuită recolta. Vlaicu de la C.A.P. Ban- de pe I
faţă de organizarea judi păşune, împreună cu viţe- şunat. De asemenea, o se In schimb, pe loturile a- potoc am găsit-o în cîmp, Păstrăvăria Dobra şi Mi- (Steaua
cioasă a reproducţiei, uni lele de reproducţie, de o rie de deficienţe şi-au fă flate în folosinţă perso alături de cooperatorii şi crohidrocentrala Godea- ITARZA
trecutul!
tatea avînd realizaţi, pînă lună nefăcîndu-se nici cel cut loc în privinţa strîn- nală se lucra de zor, exis- mecanizatorii care lucrau nu I“. O R A Ş
acum, 119 viţei din 220 puţin rotaţia lor (!). Fireş gerii şi conservării furaje tînd o diferenţă vizibilă la prăşitul legumelor, sfe — Se pot concretiza a- re la A
prevăzuţi pe acest an. In te, se pune întrebarea: lor. Sub ochii îngăduitori între dezvoltarea culturilor clei, porumbului şi soiei. numite lucrări executate tria); Re
C
căra);
acelaşi timp, viţelele de cum au organizat şi coor ai şefului de fermă se de pe aceste loturi şi Ea aprecia hărnicia tracto pînă în prezent la obiecti liann St
reproducţie sînt crescute şi donează desfăşurarea re realiza un siloz de cea mai cele ale cooperativei agri riştilor Eugen Luţă şi vele amintite ? încoronr
(Centrul
îngrijite cu multă atenţie, producţiei şeful fermei şi slabă calitate, încălcîndu- cole. Constantin Olar, a coope creaţie
ceea ce permite formarea opera toarca-însămînţătoare se cele mai elementare Brigadiera Adriana Olar ratorilor Ion Ciubian, Emi- — Desigur. La MHC Go- niei -1 );
unei mă tei corespunză Narcisa Boia ? Dar şeful norme. Pe lingă faptul că aprecia că sînt unii coo lian FilLp, Ion Vlad, Vio deanu I s-a realizat circa sul de
toare. centrului de reproducţie, umplerea unui siloz a du peratori, între ei aflîndu-se rica Buţiu, Ana Vlad şi a o treime din aducţiunea (Dacia);
UN EXEMPLU dr. Andronic Teban. cum rat aproape o lună de zi Florea Ştefănoaică, Alexă altor locuitori ai satelor principală, care va alimen SAL AN:
cSiătoari
CE TREBUIE URMAT! îşi îndeplineşte ţtribuţiilo le (!), aici s-au folosit paie Bozeşan, Marioara Ţîţu, care se preocupă cu răs ta lanţul de microhidro- cultură
De la cele 29 de vaci din încredinţate privi n 1 urmă mucegăite, alterînd astfel Silvia Olar, Silvia Bud, pundere de buna întreţi centrale ce se vor construi ren Roi
RIA: N<
iotul pe care îl are în pri rirea reproducţiei şi selec încă de la însilozare cali Doina Rudean, Aurelia nere a culturilor. Ca şi la în acest masiv. Pe cinci I-II (i>
mire, îngrijitoarea Floa ţiei în unităţile din raza tatea furajelor. Păsculeţ, Valeria Malea şi Hărău însă, există şi aici luni din 1989 se poate con Feerie I
rea Draia de la C.A.P. Ilia sa de activitate ? Faptul Cei răspunzători de de alţii, cure-şi înţeleg bine unele suprafeţe cu legume semna o depăşire cu 2,6 la na).
obţine zilnic peste 150 1 că tineretul de reproduc ficienţele amintite au fost îndatoririle ce le revin, şi porumb neprăşîte ma sută a sarcinilor de plan.
lapte. Ca şi pînă acum, dc ţie a crescut necorcspunză- sancţionaţi pe măsura vi asigurînd întreţinerea în nual. Aşa este cazul ce în final, o parte din
la fiecare vacă ea a ob tor, este dovedit de exis novăţiei ce o poartă. cele mai bune condiţii a lor repartizate în acord colectivul A.C.M.R. Deva
ţinut cîte un viţel, avînd tenţa în efectiv a unor vi Pentru redresarea grab culturilor pe suprafeţele global lui Dumitru Cor- va intra, începînd din
o singură pierdere din ţele, aşa-zis pensionare, ca nică a activităţii fermelor repartizate. Există însă şi nea, Costică Dehelean, semestrul II a.c., pe şan Pcntri
gestaţie. Şefa fermei. Mi re La vîrsta de trei ani nu zootehnice de la C.A.P. cooperatori care, cu toate Cornel Crăciun, Adam Bra- tierul viitoarei fabrici de fi In gc
oara Băda, căuta tot felul au ajuns nici la greutatea Ilia -şi Gurasada se impu insistenţele, tărăgănează tina şi Elisabeta Magda. mobilă din Deva. In pre se va Si
va fi p
de „justificări" pentru a ne dc 250 kg. Ce să mai vor ne intervenţia neîntîrziată efectuarea praşilelor, ceea Pentru evitarea pierde zent, pentru această lu alocuri
demonstra că sectorul zoo bim atunci do monta lor cu măsuri hotărîte din ce influenţează negativ rilor din producţia agri crare complexă sînt pre de plot
tehnic al unităţii nu are şi de trecerea ia categoria partea comitetelor comuna soarta producţiei, în spe colă, se impune intervenţia gătite forţa de muncă, descărc;
ales du
posibilităţi mai mari de juninci ? le de partid, a organizaţii cial la culturile de legume cu măsuri eficiente din documentaţiile tehnice,
cantităţ
a depăşi nivelul actual al lor de partid din unităţile şi porumb. între cei care partea comitetului comu materialele necesare ctc. depăşi
producţiei de lapte-marfă. O SITUAŢIE respective, consiliului unic nu şi-au onorat pînă acum nal de partid Hărău şi a Dintre cei mai buna oa Vîntul
care este sub orice aştep INADMISIBILĂ agroindustrial şi conduce îndatoririle ec le revin faţă conducerilor C.A.P., in spi meni i-am notat pe zidarii modera'
Tem per
tări — doar 400 1 pe zi. La C.A.P. Gurasada a- rilor colective ale ccîot de cooperativă ii amintim ritul prevederilor legale, Ioan Pasol şi loan Stroie, vor fi
într-o asemenea situaţie naliza structurii efectivului două cooperative astfel pe Pavcl Kokosi, Avram pentru a-i determina pe sudorul Constantin Ccrce- şi 1!) (
maximi
nu este de mirare că. pînă de bovine reliefează exis îneît potenţialul existent Ciocan. Viorica Sînzian, toţi locuitorii satelor să-şi laru, inginerul Emil Săn-
grade.
acum, ferma nu si-a ono tenţa unor serioase nea să fie deplin pus în va Olivia Homorodean şi al îndeplinească ireproşabil doi, maistrul Silviu Ilca
rat nici 10 la sută din junsuri în activitatea for loare. ţii. Orice argumente ar sarcinile ce le revin. şi mulţi alţii.