Page 10 - Drumul_socialismului_1989_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Povestea codrului (II)
r |* ELEV
Intr-o altă ipostaza, bine­ Chemările poetului adresa­ iubirea alături de frumosul
cunoscută cititorilor liricii te fiinţei iubite, de a trăi tînăr cu „Flori de tei în pă-
antume a lui Eminescu, co­ bucuria dragostei în „...co­ ru-i negru/ Şi la şold un • 13,00 T.
UV*4/W drul devine domeniul fabu­ dru la izvorul/ Care tremu­ corn de-argint“, Codrul este, La sfîrşil d<
ră pe prund", „Unde noaptea
los al chemării iubirii, pro­
deci, zeul tutelar al iubirii,
tector şi stimul al erotismu­ se trezeşte/ Glasul vechilor forţa protectoare - şi miracu­ * La treispre
lui, al dragostei şi a! bucu­ păduri", se repetă şi în_ alte loasă a dragostei ce se cau­ * Refrene o
riei de a trăi. poezii (Dorinţa, Lasâ-ţi lu­ tă şi se vrea împlinită în Reportaj din
In viziunea artistică emi­ mea... ş.a.), ilustrînd o dată ambianţa mirifică a naturii socialistă a
premieră ni
nesciană, codrul este un ma­ în plus viziunea eminesciană în care viaţa se derulează Eminesciana
re şi generos împărat pe a codrului ca adevărat sanc­ într-un clocot exuberant şi aniihi_> * I
domeniile căruia hălăduiesc tuar al trăirii idiiei erotice, necontenit. ca de aur
nea dramatică este poten­
Vechi cunoştinţe ţată, cum se vede, de o neamurile miilor de vieţuitoa­ unde partenerii acesteia se Poemul în core îşi găseşte minute la...
re : „împărat slăvit e co­
intrigă poliţistă în care se drul,/ Neamuri mii îi cresc simt „...singuri/ Si atît de expresie artistică finalitatea dansului *
idilei erotice eminesciene :
In 1986 aveam revelaţia un moralist şi ceea ce-l in­ implică şi ziarista Maria sub poale,/ Toate înflorind fericiţi !". căsătoria, este Călin (file Autograf mu
Pătraşcu • 1
Uneori dorinţa trăirii sen­
unui remarcabil serial tv. teresează in primul rind nu Aldanova, sulletistă şi jus­ din mila/ Codrului, Măriei- timentului dragostei pe „La­ din poveste). Amfitrionul tu­ mîna politici
bulgăresc, despre care nu este spectaculosul de su­ tiţiară, care iniţiază un fel Sale". Acest univers tentacu­ telar, pe domeniile căruia se închiderea
bănuiam că era primul din- prafaţă, ci implicaţiile şi de anchetă pe cont pro­ lar în care vieţuiesc : „Bouri cul codrilor albastru" rămîne oficiază ritualul, este „co­ * 19,00 Te
tr-un ciclu gindit in per­ mesajul etic pe care-l priu. Interesul filmului este nalţi cu steme-n frunte", doar o proiecţie nostalgică, 19,20 Sub t
spectivă. Scriam atunci — transmit istoriile sale. Da­ întreţinut insă şi printr-o „Cerbi cu coarne rămuroa- poetul aşteptînd zadarnic drul", din iatacurile căruia roşu steag <
iertată fie-ne autocitarea că primele două filme a- foarte bogată tipologie : se,/ Ciute sprintene de mun­ „Lîngă lacul cel albastru/ în­ „Călin mirele iese,/ Care ţine-n Iccnciclopcdi
— că numele regizorului părtineau, ca gen, croni­ ţărani, pescari, turişti, bra­ cărcat cu flori de nufăr" a lui mînă, mîna gingaşei mi­ Melodii do
Nedelcio Cernev trebuie cii de familie, Cei care nu conieri, un bătrîn profesor te", iepuri ageri, bejenii de (Lacul), [n Freamăt de codru rese". Pentru a da străluci­ 20,35 Film
neapărat reţinut pentru dispar se conturează ca şi familia sa, ospătari, mici albine, armii de furnici, fi- sentimentul nostalgiei şi al re nunţii - moment cardinal nigma • 22
rafinata artă cu care ştie funcţionari locali, o actri­ lomele (privighetori), flori, regretului se amplifică, re- în existenţa umană - codrul nai • 22,1 C
să ajungă la semnificaţii­ ţă ratată, un june operator tei, fagi, brazi, stejari etc., vărsîndu-se năvalnic în toate primeşte ca oaspeţi : împă­ celebre • 1
le profunde şi etern uma­ L & c 1 a a /\ sV cu preocupări ecologisle, un etc., îl ispiteşte irezistibil pe componentele codrului (teiul, raţi şi împărătese, Feţi-fru- dorea progn
ne ale unor inlimplări ce enigmatic achizitor de ouă poet, care-şi invită cu tan­ izvorul, florile, stejarii, pit­ moşi, zmei, cititori de zodii
ţin in aparenţă de banalul care pare a deţine cheia dreţe şi naivitate iubita : palacul, cucul, mierlele, pre- şi îşi etalează întreaga bo­
cotidian. Opinia avea să misteriosului accident. Şi „Hai şi noi la craiul, dra­ surele, crîngul, pădurea) al­ găţie şi frumuseţe : pădurea IEapk
ni se confirme peste un an, hronicul unui loc : un sat printre toate şi printre toţi cătuind o adevărată orches­ de argint, iarba ca de omăt,
cind, in E timpul să por­ de pe malul mării, surprins aceştia, fragilă dar tenace, gă,/ Şi să fim din nou co­ florile albastre, văzduhul tă- SIU.ECŢHJN
nim, acelaşi regizor, cu a- cu evenimentele sale coti­ intransigentă şi cu intuiţii pii,/ Ca norocul şi iubirea/ traţie ce invocă iubita să mîiet, izvoarele licurînd, flu­ GRAMUL I :
de Sherlock Holmes, Maria,
„revină iară", „Ca o zînă
ceeaşi excelentă echipă de diene dintr-o vară. Aida- reporteră fără teamă şi Să ne pară jucării". (Poves­ să răsară/ Tuturora". turii albaştri, roiurile de al­ programul di
actori, continua trama epi­ novii din primele două fil­ prihană, superb interpreta­ tea codrului). La rîndul său, bine şi miniaturala nuntă a- Audienţa radi
lctin de ştiri
că incepută cu Casă pen­ me sint prezenţi de data tă de Eliana Popova, încă iubita, cu vivacitatea-i exu­ In Povestea teiului şi Făt- legorică a gîzelor, care tră­ comoara folel
tru copiii noştri, fără să-şi aceasta doar prin mezina un nume care merită ur­ berantă şi setea-i ardentă Frumos din lei codrul, cu iesc, alături de oameni, bucu­ Revista litei
dezmintă calităţile pe care familiei, Maria, mica zia­ mărit in evoluţiile sale ul­ „teiul vechi şi sfînt", o în- ria acestui imn al permanen­ II,OU Duletin
11.05 Din tării
i le remarcam atunci. Pen­ ristă nonconformistă, care terioare. Cuceritoare in a- de dragoste, pentru a-l sus­ tîmpină pe tînăra Bianca, ţei vieţii pe pămînt. 11.05 Mi
tru ca, de citeva săptămini, „face valuri", tulburind li­ cest film este inteligenţa trage din profundele şi gra­ dornică de viaţă şi dragos­ Uulctin şt
să urmărim cu aceeaşi de­ niştea unei întregi faune cu care Cernev ştie să a- vele sale meditaţii, îl solici­ te, înlesnindu-i şi ocrofindu-î Prof. DUMITRU SUSAN pe mnreu se
13.00 De la )
lectare un al treilea serial de indivizi puşi pe matra- socieze in modul cel mai tă pe poet : Hai în codrul Avanpremier;
al aceluiaşi Cernev, Cei pazlic şi căpătuială. Se a- firesc lirismul sau umorul cu verdeaţă,/ Und-izvoare 15,15 Muzică
pretutindeni;
care nu dispar. Este evi­ llă în ti Im o suită întrea­ discret cu cea mai auten­ plîng în vale,/ Stînca stă să guri cultural
dent acum că e vorba de gă de nuclee conflictuale tică tensiune dramatică, in Lui Eminescu Coloană infinită - diojurnal; 10
un ciclu de seriale tv. care abia anunţate pinâ acum. aşa fel incit nu modul in se prăvale/ In prăpastia mă­ Luceafăr pe pămînt. file ţării pe
dezvoltării ei
respectă principala regulă Unele vor fi duse pină la care se vor rezolva multi­ reaţă", pentru a se bucura Tu n-ai trăit prea mult ciale ; 10,35
a genului : a aduce intim- capăt, altele, probabil, vor plele conflicte interesează de farmecul iubirii, în foile Un ram din ramul mîndru Pe-accst pămînt al ţării opereta „OKI
plări cit mai diverse, pe o rămine deschise. Liantul in primul rind, ci farmecul de mure de „sub trestia cea Al tinereţii noastre Şi viaţa ta a fost Iticliard Ilod
liuletr» de
durată cit mai mare. Lui lor este misteriosul acci­ povestirii in sine, care ne Tu ai crescut mai falnic Ca valurile mării. Muzic.r pe
Cernev nu-i este insă indi­ dent de maşină provocat duce pe nesimţite spre dcz- lină" şi sub bolţile frunzelor Ca brazii din Carpaţi Aici tu ai rămas 17,(5 Fotbal r
20,00
nut ;
ferent ce lei de intimplări in aparenţă de o femeie nodămint. poleite de luna nopţilor de Aici, în România, In florile de mai 22.00 Hadiojt
aduce. El se vădeşte a li evident nevinovată. Tensiu­ RADU CIOBANII vară. (Floarea albastră). Ţi-a fost fiinţa, neamul. Şi-n doinele ce curg Sport; 22,20
Prin graiul tău do aur Meandre peste plai. fonice de m;
Cu toţi românii fraţi tate; 23,00 !\
Ai pus în temelie IOAN LUCA, tic; 23,10 Mu;
23,55—21,00
O piatră de cuvînt minor, pensionar Brad ştiri.
Scena si oamenii ei mmmmmmmmmmmmmimmtmtm? xtarrK' ş . «a
C i n e i
Călăuzele primilor pa.şi Maria Gîrlişte, de aseme­ NOTE DE LECTURĂ
pe drumul cunoaşterii, al nea, membre ale formaţiei
iniţierii în tainele scrisului fie teatru de păpuşi. deva: Dc
şi cititului — educatoarele Instruită de Nicolae Fle- 0 apreciată carte pentru copii pea coadd (
NKDOARA:
şi învăţătoarele — rămîn şeriu, formaţia aşezămîn- (Modern — /
figuri deosebit de apropia­ tului de cultură al oraşu­ Cunoscutul epigramist Rînd pe rind, universul ploilor tî oi
15); Clipa, I.
te în arhiva sentimentală lui Orăştie a obţinut pre­ George Zarafu a tipărit re­ copilăriei se dezvăluie în PETROŞANI
a sufletelor copiilor. Adun. miul II la ediţiile a IV-a cent la Editura „Junimea" faţa cititorilor, îi îndeam­ (Parîng);
gînd un plus de sensibili­ şi a V-a şi III la ediţia a din Iaşi o minunată carte nă pe aceştia să redesco­ rios (7 Noic
veşte înapoi
tate unei astfel de imagini, Vl-a ale Festivalului na­ de versuri pentru cei mici. pere peisajul tradiţional al (Unirea); 1
educatoare şi învăţătoare ţional „Cîntarea României", Frumos ilustrat de Liviu satelor, plăcerea creşterii mul de pe I
din grădiniţele .şi şcolile fazele republicane. în cea Smântînică, volumul sur­ animalelor, comuniunea ca­ nilor (Cultu
CAN: Chiriţ;
oraşului Orăştie prilejuiesc, de-a V-a ediţie a.festiva­ prinde şi cultivă în versuri re ia naştere între om şi ceafărul) ;
13 de la Ba
ca membre ale formaţiei lului, Ana Furdui s-a re­ sclipitoare, melodioase, dra­ animalele pe care le îngri­ rtil); PETRII
gostea copiilor faţă de ani­
de teatru de păpuşi a Cen­ marcat ca cea mai bună male. Astfel, personajul jeşte spre a se folosi de do lumea
(Muncitoresc
trului de cultură şi creaţie interpretă de teatru le pă­ principal Dănuţ asistă la ele: „— Hai, Murguţ, şi SA: Orele
„Cîntarea României" din puşi. venirea pe lume a căluţu­ noi spre casă,/ Iarba-i udă, rose) ; UIUC
localitate, celor mici bucu Cu dragoste pentru cei lui de culoare cafenie pe vine seara./ Vai ! ce s-a o viaţa mea
umflat pîrîu.1 1/ Parcă-i Ol.
BRAD: Sort
rin întîlnirii cu personaje mici, cu dorinţa de a le care îl şi numeşte Murgu- tul primăvara !/ — Nu te un roşie) ;
din poveşti îndrăgite de ei forma sentimente patrioti­ Icţ. Trenul de a
ce, moral-civice şi estetice, teme I zice Murgu./ Te voi tria); Lege
Ana Furdui, Rodica Agos- Cei doi — copil şi căluţ trece în spinare./ Suie-tc Charlcy (Fk
toni, Liliana Dascăr, Eva membrele teatrului de pă­ se împrietenesc ; au în faţă şi prinde-mi coama/ Şi n-ai MISARA: Di
Zdrîncu, Nuţi Căstăian, puşi al Centrului de cultu­ întreaga natură pe care o grijă, frăţioare I". ((Furtu­ mea dezlăr
(Centrul
di
ră şi creaţie „Cîntarea Ro­ descoperă pe cont propriu.
Georgeta Păcurar, Corinn na"). creaţie „cîi
Lupu, Gina Balaş şi Mari­ mâniei" Orăştie pun tot Din avatarurile acestei des­ George Zarafu ştie foar­ nici") ; IIA r
Scatiu,
I-]
ana Preseean dau viaţă e- sufletul în realizarea spec­ coperiri a lumii din preaj­ te bine să surprindă şi să BRAZI : ]
roilor din „Doi muşchetari tacolelor. Atît la Orăştie mă de către căluţul Mur- reţină în versuri numai a- doar pentru
şi Ileana Cosînzeana" de cît şi în t u r n e e l e guleţ, putem aminti: aven­ cele fapte si întâmplări, mo­ LAN: Urmă
sterdam (Ce
întreprinse la Petroşani,
tură şi crea
Mircca Belcş, „Ce citeşte Hunedoara, Deva, Brad, Si- tura sfîşierii urechii de că­ mente care construiesc un României");
Mihăiţă" de Andrei Gîlea, meria, Călău ori Cugir. Şi tre un dulău viclean, spai­ hotar al copilăriei, un tă- Trei zile şi
ma pe care o încearcă în
„O fetiţă caută un cîntec" cu toată „viaţa" sa relativ rîm care se află în memo­ (Mureşul); 1
de Alecu Popovici şi „Prie­ faţa iepuraşului urechilă ria oricărui om, de acolo la (C. u minn).
scurtă — formaţia s-a con­ care a zbughit-o dintre tu­
tenii Mihaelei" de A.T. Po- stituit în anul 1984 —, tea­ fele unde acesta păştea, a- ne trimite din cînd în cînd
pescu. Lor li se alătură co­ trul de păpuşi orăştian s-a „Natură statică" de DAN ION CAIÎJOI ştafete.
legele Ana Părău, Maria impus în conştiinţa celor ventura pătrunderii pe lu­ VALERIU BARGAU Vrem
Antal, Sofia Opreau, Ma- mai tineri spectatori ai ce­ ciul gheţii de pe lac.
rioara Ţărmure, Eugenia tăţii, contribuind la edu­ Pentru azi
Moşuţ, Dorina Căpântală, carea oamenilor de mîine Plăcerea lui Ilitchcock vînate de oameni, ucise, fi instabilă,
Daniela Suciu, Elisabeta de a povesti lucruri ne­ CRONICA FILMULUI Păsările apoi mîncate sau trans­ mult noros.
ploi cu cara
Socaciu. Voichiţa Ştefan şi VIORICA ROMAN maipomenite îi încarcă formate în îngrozitoare să, însoţite
filmele de farmec. Poves­ ză „Cinematograful nu cou din momentul „păsă­ fiinţe împăiate ; s-au fă­ electrice şi i
tirile sale cinematografi­ este o felie de viaţă, el rilor inseparabile". Maşi­ cut din ele pene de scris, dină în cea
parte a zom
ce, agreabile prin subiec­ este o felie de tort". na de produs impresii, pene pentru pălăriile aversele vo
Expoziţie de artă plastică te, devin impresionante „Păsările" sale sînt o chiar dacă „Păsările" in­ doamnelor, pe sourt, nea­ —20 litri/mj
ter torenţial
prin diabolica manevrare demonstraţie de stil. Răz­ tră în categoria filmelor mul păsărilor a fost lite­ scurt. Vîntt
a maşinăriei suspensului. boiul păsărilor împotriva de groază, nu produce ralmente decimat, distrus, slab pînă la
La Galeriile de artă din Bătcă, Ion Axente Bozeşan, Pentru el „Prima preocu­ oamenilor, desfăşurat ci­ violenţă, ci suspons, ceea pentru a satisface instinc­ sectorul sud
Deva s-a deschis expoziţia Ion Cărjoi, Simion Cristea, pare este să creezi emo­ nematografic după princi­ ce este cu totul altceva. tele cele mai josnice, mai sificări de .'
„Ipostaze ale desenului" Kocsis Rudolf, Ernest Ko- ţia, a doua preocupare piul fluxului şi refluxu­ Despre acest f i l m , prozaice ale genului u- în timpul a
la 40—60 k
organizată de Filiala De- văcs, Robert Kelemen, losil este să o menţii". O face lui, al alternanţei valuri­ ITitchcock declara : „Pen­ man. Credeţi că aceasta peraturile n
Mătyăs, Ovidiu Pelca, cuprinse în
va-Petroşani a U.A.P. Lu­ dînd spectatorilor ceea co lor de ură mereu cres- tru mine, este teribila răz­ nu merita o pedeapsă e- grade, Iar
Gheorghe Pogan, Zoltan le-a promis, dar cu lin­ cînde cu perioada de a- bunare a păsărilor contra xcmplară ?". Abil şi intri, între 23 şi 2
crările expuse sint semnate Szabo, Eva 5iiIo, Adrian teorolog de
guriţa, pentru că tot lui ,calmie şi acorduri lirice oamenilor. Timp de seco­ gant.
de Bara Barabas, Mircea Samson, Mihaly Varga. dcsprinzîndu-se ca un e- le, bietele păsări au fost GHEORGHE POGAN Vrasgyak).
îi aparţine şi celebra fra-