Page 100 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 100
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 832 • JOI, 29 IUNIE 1989
P l e n a r a C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n
' (Urmare din pag 1) După completare, pe direcţiilor fundamentale
baza propunerilor făcute ale dezvoltării ţării în cin H O T Â R Î R E A
ti imita te, o Hotărîre, care în cadrul plenarei, cele cinalul viitor şi în per
se va da publicităţii. două documente voi’ fi spectivă, magistrala cu-
în unanimitate, a fost date publicităţii şi supuse vîntârea secretarului ge
aprobat proiectul Progra dezbaterii întregului partid neral al partidului a fost Plenarei Comitetului Central cu privire
mului—Directivă al Con şi popor. urmărită cu viu interes
gresului al XlV-lea al Plenara a aprobat pro şi deplină aprobare, cu
P.C.R. cu privire la dez iectul Planului naţional profundă satisfacţie, fiind la realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
voltarea economico-socia- unic de dezvoltare eco- subliniată în repetate rîn-
lă a României în cincina nomico-socială a Republi duri cu puternice aplauze
lul 1991—1995 şi orientă cii Socialiste România pe şi urale, cu ovaţii. în funcţia de secretar general
rile de perspectivă pînă anul 1990, .care va fi dez Reafirmînd unitatea in
in anii 2000—2010. bătut în organismele de destructibilă a întregului
Dc asemenea, cu unani mocraţiei muncitoreşti-re- popor în jurul partidului, al Partidului Comunist Român
mitate dc voturi, a fost voiuţionarc şi supus Marii al strălucitului său con
adoptat proiectul Tezelor Adunări Naţionale spre ducător, plenara a pus în (Urmare din pag. 1) tale ale popoarelor, impunîndu-se în con
pentru Congresul al XIV- legiferare. lumină voinţa comunişti ştiinţa întregii omeniri ca mare Erou al
Icu al Partidului Comu A fost adoptată, de a- lor, a tuturor oamenilor tregii vieţi economice şi sociale, crearea păcii, înţelegerii şi colaborării între toate
nist Român privind dez semenea, Hotărîrea Plena muncii de a acţiona, cu unui larg şi cuprinzător sistem al demo naţiunile lumii.
voltarea societăţii româ rei Comitetului Central întreaga energie, pentru craţiei muncitoreşti-revoluţiohare, creşte în aceste momente înălţătoare, de vi
neşti, perfecţionarea con rea rolului clasei muncitoare — clasa cea brantă trăire patriotică, Comitetul Cen
ducerii econoir.ico-sociale, al partidului cu privire transpunerea în viaţă a mai înaintată a societăţii —, perfecţiona tral, comuniştii, întregul popor îşi ex
hotărîrilor adoptate, a im
la toate problemele cu
dezvoltarea democraţiei prinse pe ordinea de zi a portantelor orientări şl rea funcţiilor statului, apărarea şi întări primă într-un singur gînd voinţa nestră
rn ti ne i t o roş t i - re volu ţi on a re, sarcini cuprinse în cuvîn- rea continuă a proprietăţii socialiste. mutată ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să
lucrărilor, care se va da
creşterea rolului Partidu publicităţii. tarea tovarăşului Nicolae fie reales la Congresul al XlV-lea în func
Slujind cu inepuizabilă energie şi de
lui Comunist Român şi votament patriotic interesele vitale ale ţia supremă de secretar general al Parti
activitatea ideologică, po în încheierea lucrărilor Ceauşescu, pentru asigura dului Comunist Român, de a continua
li lico-oducati vă. ridicarea plenarei a luat cuvîntul rea progresului neîntrerupt ţării şi poporului român, cauza edificării neabătut, sub steagul de luptă al gloriosu
nivelului dc cunoaştere t o v a r ă ş u l NICOLAE al patriei, creşterii presti socialismului şi comunismului 'în patria lui nostru partid, strîns uniţi în jurul ge
ştiinţifică, de cultură, a CEAUŞESCU. giului României socialiste, noastră, tovarăşul Nicoiae Ceauşescu s-a nialului său conducător, măreaţa operă
conştiinţei revoluţionare, Amplă şi profundă a- independentă şi suverană, afirmat cu putere, prin cuvînt şi faptă, ca
raportul de forţe şi carac naliză a stadiului actual stăpînă pe destinele sale, strălucit promotor al unei noi gîndiri în de edificare pe pămînlul patriei a celei
teristicile fundamentale ale al societăţii româneşti, angajată ferm pe drumul viaţa internaţională, ca apărător consec mai drepte şi mai umane orînduiri, a vi
situaţiei internaţionale. a cerinţelor obiective şi a luminos al comunismului. vent şi hotărît al aspiraţiilor fundamen sului de aur al omenirii — comunismul I
(Urmare din pag. 1) bucuraţi în întreaga lume, fiind recu
noscut ca un luptător revoluţionar pen
mcior adoptate de Congresul al XIII-lea tru înţelegerea între popoare, pentru so
şi Conferinţa Naţională ale partidului, a COMITETULUI CENTRAL luţionarea rezonabilă a marilor proble
sarcinilor şi orientărilor date de dum me po cale paşnică, prin tratative, pe
neavoastră, mult stimato tovarăşe secre AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN baza principiilor egalităţii, neamestecu
tar general Nicolae Ceauşescu. lui, neameninţării şi ncrccurgcrii Ia for
Faptul că astăzi trăim liberi şi demni ţă, ale dreptului fiecărui popor de a-şi
intr-o ţară cu adevărat independentă şi Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, hotărî în mod suveran destinele.
suverană politic şi economic, într-o Vă asigurăm mult iubite şi stimate
patrie în care toţi fiii săi se bucură dc tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că în cinstea
drepturi egale şi depline, că România celei de a 45-a aniversări a victoriei re
construieşte o autentică societate socia Secretar general al Partidului Comunist Român, voluţiei do eliberare socială şi naţiona
listă, a democraţiei şi libertăţii şi deţi lă, antifascistă şi antiimperialistă dc la
ne un imens renume în rîndul tuturor Preşedintele Republicii Socialiste România 23 August 1944 şi a' celui do-al XlV-lea
statelor lumii îl datorăm politicii ştiin Congres al Partidului Comunist Român
ţifice, înţelepte a partidului, al cărei vom acţiona neobosit pentru îndeplini
iniţiator şi promotor strălucit sînteţi ne, militant consecvent pentru cauza muncii hunedoreni, constituie un motiv rea exemplară a sarcinilor ce no revin,
dumneavoastră, tovarăşe secretar gene păcii, socialismului şi progresului uma de înălţătoare mîndric patriotică presti contribuind astfel la înălţarea continuă
rat Nicolae Ceauşescu, personalitate po nităţii. giul do care dumneavoastră, mult sti a României socialiste pe culmile înalte
litică proeminentă a lumii eontempora- Pentru comunişti, pentru toţi oamenii mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă ale comunismului.
bia. Documentul afirmă de mare importanţă pen Internaţionale a Muncii. de nisip, crucişătorul a viziunea unor reprezen
că anumite elemente ale tru oraş, deoarece este Participanţii, reprezentînd revenit în portul Hleder. tanţi de seamă ai criticii
forţelor de poliţie sud- situat în zona de 150 ki guverne, organizaţii sindi Reactorul nuclear nu a fost şi literaturii române.
africane din Namibia cre lometri de o parte şi de cale şi conducători de în afectat şi funcţionează De asemenea, comemo
ează, mai ales în nordul alta a liniei propuse pen treprinderi din. 150' de normal. rarea a fost marcată în
|gg NAŢIUNILE UNITE. - ţării, o atmosferă de tea tru a fi denuclearizată. ţări, între care şi ’ Româ revistele „Lumina", „Tri
Secretarul g e n e r a l ai mă şi intimidare, menită nia, au examinat proble £3 BEIJING. - în capi buna tineretului", „Bucuria
O.N.U., Javier Pcrez de să împiedice repatrierea gg WASHINGTON. - In me privind situaţia forţei tala Republicii Populare copiilor", „Viaţa cultura
Cueliar, a dat publicităţii refugiaţilor şi crearea unor pofida cererilor fot mai de muncă pe plan mon Chineze a avut loc cere lă".
un raport cu privire la condiţii propice desfăşură insistente ale opiniei pu dial, condiţiile de muncă monia oficială a deschide Sînt publicate, totodată,
practicile comerciale ale rii de alegeri libere şi blice mondiale de redu din diverse ramuri de rii „Zilelor culturii româ poezii dedicate lui Mihai
israelului în teritoriile corecte. Cueliar şi-a ex cere a arsenalelor nucleare, activităţi şi au aprobat neşti", eveniment de am Eminescu de Adam Puslo-
palestiniene ocupate, care primat preocuparea în le de creare a premiselor noul text al convenţiei ploare în ansamblul acţiu jici, cunoscut poet din R.S.
atestă intensificarea „ane gătură cu prezenţa în for pentru instaurarea unui referitoare la populaţiile nilor şi manifestărilor des Serbia şi traducător de
xării economice" a Cisior- ţele de poliţie a unor climat de pace şi înţelege indigene şi tribale. făşurate de-a lungul anilor literatură română.
danici şi sectorului Gaza membri ai serviciilor de re, în Statele Unite conti pentru mai buna cunoaş
- relatează agenţia TASS. securitate „Koevoef", care nuă activitatea de elabo M WASHINGTON. - Sta tere şi preţuire în China Si NAŢIUNILE UNITE. -
Documentul subliniază că încearcă să instaureze un rare a unor noi tipuri de tele Unite au efectuat o prietenă a valorilor cultu La sediul Naţiunilor Unite
măsurile politice şi practi climat de destabilizare. arme nucleare, dc sporire nouă experienţă nucleară rale, ştiinţifice şi artistice, din New York au început
cile autorităţilor israeliene în cadrul aceleiaşi şe a alocaţiilor destinato înar subterană, informează a- a spiritualităţii româneşti. convorbirile dintre secre
frînează dezvoltarea aces dinţe a consiliului, secre mărilor. După cum scrie genfia TASS, Noua expe Pe parcursul unei săp- tarul general al O.N.U.,
tor teritorii, inclusiv In tarul general al O.N.U. a ziarul „Christian Science rienţă nucleară, efectuată fămîni, la Beijing, ca şi în Javier Perez de Cueliar,
domeniul comerţului exte apreciat pozitiv evoluţia Monitor", citat de agen pe poligonul din Nevada, marile oraşe. Shanghai, p r e ş e d i n t e l e Cipru
rior. Se apreciază, astfel, negocierilor în problema ţia TASS, pentru anul fi a avut o putere de 20 pînă Hangzhou şi Tianjin, se lui, Ghiorghios Vassiliou,
că, în anul 1986, circa 73 Saharei occidentale. nanciar următor Ministerul la 150 kilotone. Agenţia va desfăşura - sub egida şi liderul comunităţii turco-
la sută din exporturile te Energiei, în competenţa că menţionată precizează că Ministerului Culturii a unor cipriotc din insulă, Rauf
ritoriilor ocupate au avut SI BONN. - Partidul So- ruia intră probleme le este cea de-a doua ex prestigioase foruri de Dcnktaş, consacrate unor
ca destinaţie Israelul, în cial-Dcmocrat şi Partidul gate de arsenalul nuclear plozie nucleară americană cultură şi artă din R.P. aspecte alo problemei ci
timp ce ponderea acestei Ecologist din R.F. Germa al ţării, intenţionează să în ultimele şapte zile şi Chineză, în colaborare cu" priote. Timp ae două zile,
ţări în importurile palesti nia au prezentat în parla experimenteze şi să pro cea de-a şaptea din acest municipalităţile oraşelor a- vor fi evaluate progresele
niene s-a ridicat la 90 la mentul municipal al loca ducă noi armamente, în an. mintite - o gamă largă de înregistrate pînă acum în
sută. Ca urmare, deficitul lităţii Frankfurt pe Main acest scop a!ocîndu-se 4,6 acţiuni şi manifestări. vederea realizării unui a*
comerţului teritoriilor pa o propunere comună de a miliarde dolari, adică cu ■ HAGA. - Un cruci cord reciproc acceptabil.
lestiniene ocupate cu Is însărcina consiliu! muni 9,5 la sută mai mult decît şător nuclear american a | BELGRAD. - Centena Miercuri, secretarul ge
raelul s-a ridicat în anul cipal al acestei localităţi în 1939. eşuat pe un banc de ni rul Mihai Eminescu a con neral aî O.N.U. a avut
respectiv la 523 milioane cu misiunea de a interveni in prezent, arsenaiu! este sip în apropierea litoralu. tinuat să fie marcat în întrevederi separate cu
dolari. pe iîngă guvernul federal alcătuit din 27 tipuri di lui Olandei. (n legătură R.S.F. Iugoslavia prin a; preşedintele Ciprului şi
pariţia unor poezii, eseuri
şi fracţiunile partidelor ferite de arme nucleare, cu aceasta, un purtător de liderul comunităţii turco-
gg NAŢIUNILE UNITE. - reprezentate în Bundes- care sînt continuu mo cuvînf a! Ministerului Apă şi materiale omagiale în cipriote, pentru joi pre-
Participînd la o şedinţă de tag, cerîndu-!e să acţio dernizate şi completate cu rării al Olandei, citat de mijloacele de informare în văzîndu-se o întîlnire co
consultări a Consiliului de neze în favoarea edifică altele noi, precizează zia agenţia TASS, a anunţat masă. mună.
Securitate, secretarul ge rii unei zone denucleari- rul citat. că nava nu a suferit stri Săptămînalul „Liberta
nerai al O.N.U., Javier zalo în Europa centrală, căciuni şi nimeni dintre tea", de la Pancevo, a
Psrez de Cucilor, a pre informează agenţia ADN. Si GENEVA. - La Gene membrii echipajului nu a publicat un serial de arti
zentat un raport cu pri în cursul dezbaterilor s-a va s-au încheia) lucrările fost accidentat. După des cole privind personalitatea
vire la situaţia din Nami arătat că acest pas este celei dc-a 76-a Conferinţe prinderea de pe bancul şi opera marelui poet în
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonca, Tiberiu Istrate (redactor şef], Gheorghe Pavcl (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcofe. | iws
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru C.roza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11583. Ţclex: 72288., ÎIF&BUL; Tipografia Dfiva, ş£r. 23 £u£®.t nr,257.
t
