Page 14 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
> Păstrarea purităţii mediului înconjurător —
Tinerii - un public care j obiectiv important al politicii partidului
spectacole bune j (Urmare din pag. 1) pozitelor de cenuşă ale 1988, a condus la o serie DUMIh
de măsuri pentru îmbună
C.T.E. Mintia şi U. E. Pa-
s-au realizat lucrări de roşeni. Se prevăd lucrări tăţirea activităţii de pro • n,3
Pentru ca actul educaţio aici şi influenţele educa - Ce efecte a avut mu- 1 termoficare în Valea Jiu noi pentru îmbunătăţirea tecţia mediului, în special lor 9 12,
nal sâ cunoască eficienţa tive. Astfel de spectacole zică lirică ? ^ lui, la Călan, Hunedoara, reducerii noxelor la Min la unităţile economice care la datorii
dorita este imperios necesar au fost concepute în ulti - Muzica bună, indife- l Deva; este în lucru ter- tia, Chişcădaga, Călan, Hu degajă noxe. Desigur, mai fa satului
ca mesajul acţiunilor între ma perioadă sub forma rent că e lirică sau ritmi- / moficarea oraşului Orăş- nedoara. sînt încă multe probleme o 13,05
prinse de instituţia de cultu dialogului scenă-public. A- că, are certe efecte asupra ţ tie, şi în perspectivă a ora Pentru coordonarea ac nesoluţionate, la multe din cal * Co
ră să fie receptate de cei cest lucru a fost posibil şi tinerilor. In spectacole, ast- i şului Brad. S-au efectuat ţiunilor ce se întreprind ele găsindu-se soluţia, dar * Pastel
cărora li se adresează, in prin invitarea unor perso fel de momente alternează, i ample lucrări de alimen pe linia protecţiei mediu acestea nu au fost încă ne animo
cazul unui club al tineretului, nalităţi în domeniu. Aş vrea să menţionez bu- 1 tare cu apă şi în paralel lui înconjurător, pentru rezolvate. Ne confruntăm nu< ticalc
responsabilitatea pentru - Vă rugăm să exemplifi na primire de care se bucu- ^ s-au dezvoltat reţelele de asigurarea funcţionalităţii cu o serie de problgme timp acti
impactul dintre ceea ce se caţi mai concret această ră Festivalul de muzică u- l canalizare şi staţiile de e- instalaţiilor la nivelul care se soluţionează cu na cînto
organizează şi publicul tî- nevoie a dialogului. şoară „Stelele cetăţii" ini- J purare. In prezent 55 lo normelor aprobate, sînt încetineală, ca repararea * Pagini
năr este cu atît mai mare, — A fost invitat Andrei fiat, acum zece ani, de că- ) calităţi au reţele de apă create o serie de organis clectrofiltrclor la C.T.E. umorul r<
solicită o maximă respon Partoş (care ţine şi top-ul tre noi, prin intermediul că- 1 cu un consum de 370 litri me de îndrumare şi con Mintia, protecţia apelor pe trate mu;
sabilitate, cu cît ceea ce în revista „Săpfămîna" - ruia promovăm în excluşi- ) pe locuitor şi zi, şi cana trol. La nivel judeţean rîul Jiu datorită epurării * Telespo
se întreprinde se adresea n.n.), care, pe lîngă pre vitate muzica uşoară ro- 1 lizare cu o capacitate de funcţionează Comisia jude necorespunzâtoare a ape muzicale
ză unor personalităţi în zentarea inedită făcută mânească. De o deosebită ţ 1 750 litri pe secundă ; din ţeană pentru protecţia me lor uzate provenite de la Cînt pe
formare, deschise, mai cu spectacolelor a răspuns pe apreciere s-au bucurat con- j totalul populaţiei judeţu diului înconjurător; comi preparaţii, asigurarea epu cînt penti
seamă, noului. De multe loc întrebărilor tinerilor le certele Aurei Urziceanu (a- l lui, 84 la sută beneficiază sii similare funcţionează rării apelor din Combina zică uşoc
ori, instituţia în cauză tre gate de curentele muzicale companiată de formaţia / în prezent de racord la şi la nivelul localităţilor tul siderurgic Hunedoara chiderca
buie să umple cu ceva, şi ce-şi fac simţită prezenţa „Holograf"). Este recunos- ) reţelele de alimentare cu şi unităţilor economice. pentru purificarea rîului 19.00 Tclc
nu cu orice, „goluri" în e- la această oră, succesele cută forţa de redare a sen- | apă şi 66 la sută sînt Sînt create o serie de Cerna, protecţia apelor pe Cîntarea
ducaţia muzicală, estetică unor formaţii şi piese de surilor unei lucrări de mu- I deserviţi de sistemele de organisme de control şi rîurile Zlaşti şi Boiţa magiul fc
în general. Spectacolul ar zică uşoară a acestei ar- ? canalizare. inspecţie ; pentru protecţia unde Centrala minereuri rului iubii
tistic, de calitate, consti Spectacolul artistic tiste. Au fost concerte - f Prin acţiunile de orga apelor funcţionează Oficiul lor Deva degajă mari can artistic : F
tuie, în acest cadru, o mo adevărate lecţii - care au i nizare şi modernizare a de gospodărirea apelor, tităţi de suspensii rezul a 21,50
dalitate educaţională ac — o eficientă pus probleme ta public, ! proceselor de producţie, la pentru protecţia aerului tate din procesele tehnolo 22.00 înch
ceptată de tineri, cu efecte modalitate i-au solicitat înţelegerea, 1 instalaţiile existente sînt Centrul sanitar antiepide. gice, redarea haldelor de inului.
nebănuite. Pornind de aici pătrunderea bogăţiei de ţ prevăzute permanent şi mic, pentru protecţia solu steril în circuitul agricol
e necesar să menţionăm că educaţională idei a fiecărei piese. i măsuri pentru reducerea lui Direcţia agricolă .şi prin acoperirea cu pămînt LUN
unele iniţiative ale Centru - Ce întreprindeţi cu pro- i noxelor şi îmbunătăţirea Inspectoratul silvic iar pen vegetal. Folosim acest pri o 19,01
lui de cultură şi creaţie muzică uşoară românească, priite colective artistice ? \ sistemelor de epurare. A- tru problemele de protec lej pentru a apela din 19,25 Ctit
„Cîntarea României" al ti pasiuni muzicale etc. in - Prin caracterul forma- t nual, se cheltuiesc impor ţie a aşezărilor umane nou la organele colective de aur a
neretului din Deva sînt în spectacolele de acest gen, ţiilor şi repertoriul abordat, ) tante sume de bani pentru Secţia arhitectură, siste de conducere din între pentru to
măsură să cunoască rezo care au ajuns la 30 de la prin montarea scenică am 1 îmbunătăţirea mediului în matizare, tehnică şi in prinderi să abordeze cu dustr'” - |
nanţa scontată în sensibi mceputul anului, ce au fost încercat să organizăm spec- ţ conjurător. Numai în anul vestiţii şi Grupul între mai multă responsabil i- rita: >
litatea tinerilor. Dovadă, prezentate şi în alte loca tacole-experîment. Spre sa- t trecut, unităţile generatoa prinderilor de gospodărie tale aplicarea măsurilor folcloiic <
prezenţa masivă la astfel lităţi ale judeţului - Hu tisfacţia noastră, acestea J re de noxe au realizat, în comunală .şi locativă. Se stabilite. O problemă apar crafia mui
de manifestări. nedoara, Petroşani, Brad, au avut succes la tineri, ţ scopul purificării mediului impune ca aceste organis te, pe care va trebui să o volutionar
- Tinerii care ne trec pra Oră ştie - au evoluat ală Mă refer la evoluţiile ce- l ambiant, investiţii în va me să acţioneze cu mai soluţionăm şi cu sprijinul * 21,20 I
gul, ne spunea tovarăşul turi de oaspeţi, cunoscuţii lor două formaţii de teatru ) loare de peste 150 milioa multă insistenţă în apli cetăţenilor din oraşe, este pitalului
Rudei Costea, reprezintă „călători visători"- - Ştefan ale clubului cu piesele „Lee- j ne lei. S-au pus în func carea normelor din dome aceea de menţinere a gra doresc cu
diverse categorii socio-pro- Hruşcă şi Vasile Şeicaru, ţia de zbor" şi „Fără car- ( ţiune 3 instalaţii de pro niul lor de activitate. dului de curăţenie a ora mânie -
fesionale, cu un nivel de Alexandru Andrieş, Nicu tuşe, Max", de montaj li- / tecţia aerului la U. E. Pa- La nivelul Comitetului şelor ; amplele măsuri lua tice, reve
informaţie şi -gusturi artis Alifantis, Paul Csucsi, com terar „Cuvintele limbii ro- 1 roşeni, C. S. Victoria Că judeţean de partid şi Con te [ac linia plantărilor în 21,50 Iele
tice diferite. Pentru a de pozitor şi solist al forma mâne", de dans modern cu i lan şi I.P.A. Vîscoza Lu- siliului popular judeţean oraşe de către organele închiderea
veni gazda căutată am în ţiei „Compact", grupul vo- care ne-am prezentat şi în / peni, 8 instalaţii pentru se efectuează malize pe locale trebuie susţinute de
treprins investigaţii, le-am cal-instrumental de muzică etapa republicană a Festi- 1 protecţia apelor şi s-au riodice de stabilire a celor către cetăţeni prin extin s®'—'«3SHK
testat permanent preferin rock „Brevis" al instituţiei valului naţional „Cîntarea ţ executat o serie de lucrări mai potrivite măsuri pentru derea lor, menţinerea unui
ţele. O primă concluzie la noastre cu soliştii Laurean României". Ne-am dat sea- 1 pentru îmbunătăţirea cali protecţia mediului încon grad ridicat de curăţenie
care am ajuns a fost aceea Bran, Dimitrie Constantin ma, o dată mai mult, că / tăţii solului, eliminarea jurător. Ultima analiză .şi salubrizarea străzilor,
DEVA; I
că se preferă spectacole şi Alin Cibian. Pentru noi, tinerii nu acceptă graful- ) eroziunilor şi protecţia de amplă, efectuată în anul păstrarea lini.ştei şi redu pca coada
complexe care, prin conţi cei care sîntem chemaţi să tatea, doresc spectacole ca- ţ cerea zgomotelor. NEDOARA
nut şi mod de organizare, iniţiem actul de cultură au re să le aducă noul, în a- i Accentul deosebit pc (Modern -
ploilor tir
ridică probleme, aduc în fost exemple edificatoare, de cela şi timp, cu reale vaten- ) care-1 pune părtidui şi 15); Clipa,
prim plan noutatea în do ceea ce înseamnă educaţie ţe educative. ţ statul nostru, personal to PETROŞA
meniu, le oferă ceva mai prin intermediul spectacolu (Parîng);
mult decît cunosc ei. De lui artistic. MINEL BODEA ) varăşul Nicolae Ceauşescu, rios (7 N
secretarul general al parti
vrşte ina;
dului, pe aceste probleme, (Unirea);
mul dc pi
a determinat şi în modul nilor (Cu
de a acţiona al Comisiei CAN . Cili
judeţene pentru protecţia ccaffn'ul)
13
mediului înconjurător un rul, ET
CAMPAHIA ÂGmCOlk m VARA de lum.
Ccutrulu hidroelectrică plus de preocupare pentru (Muncitor
Cîmeştl 1, încă una din înfăptuirea cu mai multă SA: Ore!
hotărîre şi în judeţul nos
Timpul bun de lucru - stelele ce urd In con tru a acestei direcţii de resc) ; UI
e viaţa n
stelaţia de pe Riu Mare.
BRAD; S
dezvoltare
economico-so-
ua roşie)
cială în cel de-al 9-lea
folosit din plin la praşilă cincinal. ZA : A
(Minerul)
Trenul d<
(ria); Lc
Charley (
şi recoltarea furajelor ! Prin bună organizare şi conlucrare, apartamentele pot fi predate la timp şi de calitate MISARA:
dez
mea
(Centrul
(Urmare din pag. 1) bleme de prefabricate la mînă după doi pereţi exte lor noştri — ne relata to creaţie „
(Urinar# din pag 1) era coordonată de Lauren- T.A.G.C.M. Deva, de la ca riori. Fireşte, nu am putut varăşul Ioan Uivari, tehni n!ei“) ; I
Scatiu,
ţiu Colcer, preşedintele u- Brigăzii nr. 2 — aproape re aflăm: continua lucrul la bloc. cian normator, pe care l-am BRAZI î
Praştia I mecanică şi ma nităţii şi de inginerul Ale 300 de apartamente — l-am — Noi depunem la I.M.C. Ceea ce este mai rău, la găsit pe şantier, alături de doar pen
nuală a fost finalizată pe xandru Indrea, şeful fer solicitat pe tovarăşul sub- Deva comenzi din vreme blocul 19 B nu avem am constructori. Aş da un e- LAN: Ur
întreaga suprafaţă de 50 mei zootehnice. Echipe de inginer Florea Bărbulescu, pentru materialele de care plasamentul asigurat. xemplu : Aplicînd bine cri sterdam (
tură şt c
de hectare, în prezent e- cooperatori cu coasele au secretarul comitetului de avem nevoie. Bineînţeles, Maistrul Octavian Cotoi teriile stimulatoare ale a- României*
xecutîndu-se praşila a recoltat lucerna de pe 33 partid ai brigăzii, să ne le cerem în conformitate răspunde de ridicarea cordului global, săpăturile Trei zile
(Mureşul)
doua. Mecanizatorul Nico- de hectare. în prezent a- însoţească în raidul nostru cu fluxul construcţiei blo blocurilor 45, 29 B şi 13. la fundaţia blocului 29 B la (Lumir
lae Bălţatu, care lucra cu cc as ta, aflată pe prepelec', pe şantier. cului. Dar nu nl se livrea — Aceeaşi întrebare, to au fost terminate în două
agregatul în cîmp, efectua se transportă în baza fura — Avem în răspundere, ză, după cura vedeţi, în varăşe maistru. în ce sta zile. Altă dată durau o
o dată cu prăşitul şi fer jeră cu atelajele şi mijloa în Deva, construirea blocu' totdeauna aşa. dii vă aflaţi ? săptămînă, două...
tilizarea fazială, ambele cele de transport ale uni rilor 45, 19 A, 19 B, 22, — în b r i g a d a noas
lucrări fiind, pînă ieri, în tăţii. Cooperatorii Gheor- 29 B, 13 — precizează in > : i,î;. v■' tră avem 135 de con
cheiate pe 25 ha. La rîn- ghe Amarandei, Nicolae A- terlocutorul. Toate sînt am Investiţiile—realizate la termeni structori comunişti — Pentru
dul lor, cooperatorii au în polzan, cu atelajele şi me plasate în zona străzii Do ne-a spus în final tovară va încăzi
instabilă,
cheiat săpatul buruienilor canizatorii Adrian Totoi, robanţilor. Lucrăm în re şul Florea Bărbulescu. Ei temporar
pe 20 de hectare. Şi la Constantin Gagiu au trans gim de 10 şi 12 ore. Sîn sînt mereu în fruntea în dea avers
foţite de
porumb se executau pra- portat din cîmp şi pus la tem cu lucrările în grafice, — Dumneavoastră, tova — La 45 finalizăm lucră trecerii socialiste. Dumitru ,*-.ice şl i
şilele mecanice şi manua adăpost în fînar 90 tone cu unele chiar în avans. răşe maistru Aurel Răcă- rile în vederea predării ui. hă, mal ;
le pentru a doua oară. de lticernă, din cele 140 Dar întîmpinăm şi unele şan, aveţi în răspundere timelor apartamente. La Matei, Ioan Mora, Ilie Cri- tul in ten
amiaza ş
L-am văzut la datorie pe strînse în căpiţe. De ase greutăţi. La blocul 22, care construirea blocurilor 19 A, celelalte sîntem în grafice. han, Ioan Diaconu, Petru aversele
mecanizatorul Constantin menea a fost recoltată şi este aproape gata de pre 19 B şi 22. Vă solicităm să Oamenii sînt prezenţi la Stoica, Cristian Vlad, An ter torenţ
Simedrea. care încheiase însilozată în amestec cu dare, nu avem încă (I ?) ne spuneţi care sînt stadii lucru, muncim în schim drei Musta, Vasile Arde timp seu
lucrarea pe mai mult de proiectul pentru canalizare. le de execuţie, comparativ buri prelungite, ne străduim lean, alţi zidari, dulgheri, mp. VInt
jumătate din cele 40 ha paie secara masă verde de De asemenea, de la I.M.C. cu graficele stabilite ? să realizăm lucrări de bu zugravi, mozaicari, izola moderat,
dic, pe a
cultivate. Praşila manuală pe 13 ha, real'zîndu-se 170 Deva nu primim ritmic, a- — Luna aceasta predăm nă calitate. tori, tîmplari, geamgii, me. sificări d
era şi ea finalizată pe 17 tone de siloz de bună ca sortat pc nivele ^prefabri scările D şi C de la blocul —• Priviţi interioarele a- canici de utilaje muncesc pînă la -ii
timpul n\
ha. Remarcăm grija pentru litate. Vineri, echipe de catele necesare. Sînt cazuri 22, cu 24 apartamente. Pri cestor apartamente — ne cu răspundere şi dăruire râturile i
completarea tuturor golu cosaşi tăiau iarba de pe cînd sosesc structuri pen viţi şi fişa de pontaj. Toţi invită zidarul şef de echi pentru a construi aparta cuprinse
rilor din culturi, grijă vă marginea drumurilor şi tru etajul III, dar noi sîn oamenii sînt la lucru, mun. pă Dumitru Matei. Arată mente confortabile. Anga grade, i
Intre 2-1-
dită nu doar de conduce şanţurilor. tem abia la parter. Şi cele cesc pentru a scurta ter frumos, nu-i aşa ? împreu jamentul nostru ferm este mlnenţa,
rea unităţii, ci de fiecare Mai subliniem că supra .de la parter nu le avem... menul de predare. Ne mai nă cu colegii mei Petru ca acest an, în care aniver. văi.
La mu
cooperator în parte. faţa eliberată de masă ver — Aici, la blocul 19 A, încurcă uneori ritmul slab Pap, Iosif Dumitraşcu, Con. săm patru decenii şi jumă stabilă. C
Concomitent cu lucrările de a fost operativ arată, aşteptăm de mai multe zi al aprovizionării cu anumi stantin Samoilă, cu întrea tate de la înfăptuirea mă mult nor
de întreţinere a culturilor pregătită (mecanizatorii le după un planşeu P36. te piese prefabricate. Une ga echipă, depunem efor reţului act istoric din 23 averse d
prăşitoare, eforturile coo Viorel Chi.şu şi Constantin Din lipsa lui nu putem le panouri ne vin fără tîm- turi pentru a face cele mai August 1944 şi în care va ţito de
trice şl I
peratorilor din Simeria e- Toldea) şi apoi însăminţa- continua lucrarea — arăta plărie, altele cu gafurî bune tencuieli de finisare avea loc Congresul al XIV. dină. Âvi
rau concentrate la recolta tă cu porumb şi soia în dulgherul Ioan Mora. rupte, cu defecţiuni sau cu interioară. lea al Partidului Comunist pe alocu
rea şi depozitarea în con cultură dublă pentru fura La blocul 22 l-am găsit finisaje de calitate îndo — Aplicăm cu rezultate Român, să fie unul al rea renţial, d
mp.
diţii bune şi fără pierderi je, lucrare executată în şi pe tovarăşul Emil Dan- ielnică Am avut situaţii tot mai bune acordul glo lizării or-re cord şi în munca
a furajelor, activitate care bonzi intercalate. culescu, dispecer cu pro- cînd am aşteptat o săptă- bal în munca constructori noastră. . «,aei.a,a:#gaiia»..