Page 16 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 811 • DUMINICĂ, 4 IUNIE 1989
O E M 3 G » // 5 iunie — Ziua internaţională
PLENARA C.C. AL P.C.U.S. a mediului înconjurător"
şi obligatorii împotriva
MOSCOVA 3 (Agerpres). tivitatea noul organ per R.S.A., ca şi pentru spri Modificările climei ar întind în majoritate teri
— E.a Moscova a avut loc manent al puterii de stat KSBgBD jinirea statelor din „prima putea favoriza o sporire toriile ţărilor în curs de
sensibilă a randamentelor dezvoltare, ar putea sufe
plenara C. C. al P.C.U.S. — Sovietul Suprem al linie" şi pentru aplicarea agricole în unele regiuni ri modificări de climă
donsacrată lucrărilor Con U.R.S.S. In şedinţe sepa neabătută a olanului ale planetei, în timp ce mai profunde, solul de
gresului Deputaţilor Po rate ale Sovietului Uniunii O.N.U. privind independen în altele vor cauza difi venind mai arid, ceea ce
porului al U.R S.S. şi se şi Sovietului Naţionalită | ATENA. - In vederea ţa Namibiei. cultăţi grave şi numeroa ar duce la accelerarea
siunii Sovietului Suprem ţilor sînt desemnaţi pre alegerilor generale de la ■ GENEVA. - Cu prile se. O ridicare a tempe sterilităţii terenurilor a-
al U.RS.S., care se desfă şedinţii şi vicepreşedinţii 18 iunie din Grecia, vineri jul zilei internaţionale fără raturii cu un grad ar pu gricole datorată degradă
şoară în capitala sovie celor două camere şi ur au fost dizolvate guvernul fumat, marcată la sfîrşitul tea duce la deplasarea rii şi deşcrtificării. Regiu
şi parlamentul acestei }âri.
tică. mează să fie rezolvate o lunii trecute, Organizaţia zonelor de cultură cu nile cu umiditate sporită
Plenara l-a recomandat serie de probleme orga Pentru girarea problemelor Mondială a Sănătăţii, sub mai multe sute de km, ar putea deveni şi mai
pe N. I. Rîjkov pentru a fi nizatorice. curente au fost menţinuţi patronajul căreia s-a des umede, fiind confruntate
numit în funcţia de pre în şedinţa de sîmbătă, a. în funcţie, cu titlu interi făşurat această acţiune, a ceea ce ar reclama adop cu furtuni ‘tropicale şi
şedinte al Consiliului de cademician Evgheni Prima- mar, miniştrii justiţiei şi dat publicităţii un docu tarea unor practici şi po
litici agricole noi, care să mai violente, inclusiv la
Miniştri al U.R.S.S. kov a fost ales preşedinte ordinii publice, precum şi ment din care rezultă că latitudini care astăzi sînt
în cadrul plenarei a luat al Sovietului Uniunii. El secretariatul pentru infor tabagismul provoacă la facă faţă acestor trans mai cruţate.
cuvântul Mihail Gorbaciov, maţii. La scrutinul men fiecare 13 secunde o vic formări ale climei. Potrivit unor estimări
secretar general al C. C. al a condus pînă în prezent ţionat vor participa can timă, caro încetează din între altele, se arată în
P.C.U.S., preşedintele So Institutul de economie didaţi a circa 20 de forma viaţă ca urmare a cance raport, încălzirea maselor ştiinţifice prudente, fon
date pe ridicarea proba
de apă din curentul ma
vietului Suprem al U.R.S.S. mondială şi relaţii inter ţiuni politice, cele mal rului pulmonar, bronşitei rin „El Nino" ar putea bilă a temperaturii în
multe
’n
nereprezentate
☆ naţionale al Academiei de forul legislativ al ţârii. Po cronice, afecţiunilor car transforma într-o situaţie cursul anilor următori,
Sîmbătă şi-a început ac Ştiinţe a U.R.S.S. trivit legii electorale, pen diace şi a altor afecţiuni
provocate de fumat. In
tru a putea constitui un fiecare an, 2,5 milioane de BULETINUL PROGRAMULUI O.N.U.
Acţiuni, luări de poziţie în favoarea guvern monocolor, este ne oameni mor ca urmare a PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
cesară o majoritate mi consumului de tutun.
păcii şi dezarmării nimă de 46 la sută din ■ HELSINKI. - Apropie frecventă fenomenul de creşterea nivelului apelor
voturile exprimate. rea verii a fost semnalată secetă pe care î! generea mărilor şi oceanelor ar
LONDRA 3 (Agerpres). cercetări pentru armament ■ LONDRA. - Mişcările în nordul Finlandei cu ma ză acesta în zonele de putea atinge un metru,
— Societatea britanică pen nuclear de la Aldermaston anti-apartheid din Europa sive căderi de zăpadă. In coastă ale Braziliei, Aus amcninţînd insulele, del
tru răspundere socială în — 39 de proiecte, în va occidentală au convenit - regiunile din nordul şi traliei, Indiei şi în alte tele şi litoralcle.
domeniul ştiinţei s-a pro loare de 2,2 milioane lire în perspectiva alegerilor centrul Laponiei a căzut regiuni din Africa ; în în această situaţie este
nunţat pentru boicotarea sterline. pentru parlamentul vest- un strat de zăpadă a că regiunile tropicale încăl necesară o colaborare in
european - asupra unui rui grosime a atins 8 cm,
cercetărilor vizînd dezvol. manifest intitulat „Votaţi îngreunînd circulaţia rutie zirea constantă a climei ternaţională, pentru pune
tarea în continuare a ar împotriva apartheidului . ră. Ninsorile abundente în ar putea să se traducă rea la punct a unei stra
0
mamentelor nucleare în la prin secete mult mai frec tegii care să faciliteze e-
boratoarele universităţilor BONN 3 (Agerpres). — Documentul sugerează can acest anotimp nu sînt ca vente şi mult mai grave ; vitarea efectelor negative
în perioada 12—20 iulie, didaţilor pentru mandatele racteristice nici măcar pen
şi altor instituţii de învă- de deputaţi să introducă tru nordul Finlandei. De la în grînarele tradiţionale ale încălzirii climei şi
ţămînt superior Societatea, în R.F. Germania se va în acţiunile tor preelectorale jumătatea lunii mai, stra ale S.U.A. şi Canadei, mo transformarea favorabilă
care sprijină ideca desfă desfăşura, sub înaltul pa apeluri pentru impunerea tul de zăpadă s-a retras dificarea climei s-ar pu- în beneficiul omului a
şurării unor susţinute e- tronaj al premierilor lan de sancţiuni cuprinzătoare la nord de Cercul Polar. tea traduce prin apariţia acestei evoluţii.
u
forturi internaţionale în durilor vest-germanc Rhe- unor furtuni de praf ca Sînt necesare programe
direcţia dezarmării, a in nania de Nord — West- în anii '30 şi ar puica
falia şi Saar, Johannes Rau interveni o deplasare cu de stimulare a economisi
format că se prevede ca şi Oskar Lafontaine, o ac studenţesc — F.C. Olt 1—0 rii energiei şi folosirii ra_
în următorii cinci ani chel sub egida „Sportivii pen m n m (1—0); S.C. Bacău — Farul mai multe sute de km a
ţiune în favoarea păcii
tuielile destinate moderni Constanţa 0—0 ; F.C. Inter Si zonelor de cultură şi a ţionale a acesteia, prote
biu — A.S.A. Tg. Mureş >6—1
comunităţilor, pentru a jarea mediului ambiant,
zărilor şi dezvoltării arme tru pace", informează a- (2—0); „TJ“ Cluj-Napoca —
lor nucleare să sporească genţia ADN. Ştafeta orga Universltaten Cralova 0—1 se putea face faţă aridi accelerarea reîmpăduriri-
(0—0); Oţelul Galaţi — Flacăru
cu 25 la sută. nizată cu acest prilej va IERI, ÎN DIVIZIA A Moroni 2—1 (1—0); F.C. Argeş tăţii şi vîntului. Ior, introducerea de teh
Pe de altă parte, în ca
De pildă, Ministerul bri străbate teritoriul R.F.G., Meciurile disputate simbâtu — Corvinul Hunedoara 3—1 zul creşterii precipitaţii nologii nepoluante, utili
tanic al Apărării finanţea atrăgînd atenţia cu privire în etapa a 29-a a campiona (2-1). lor datorate încălzirii cli zarea pe scară largă a e-
In clasament conduce echipa
ză un număr de 353 de la pericolele ce rezultă tului diviziei A la fotbal s-tfu Steaua — 56 puncte, urmată mei s-ar putea înregistra nergiei soarelui, vîntului,
proiecte de cercetare în din planurile N.A.T.O. de încheiat cu următoarele re de formaţiile Dlnamo — 53 scăderi în randamentele valurilor, reducerea sub
zultate : Victoria Bucureşti —
valoare de 55 milioane lire modernizare a rachetelor Steaua 1—1 (l—l); Rapid — puncte şi Victoria Bucureşti , de producţie, eroziuni şi stanţială a evacuării în
— 10 puncte.
sterline, iar Centrul de cu rază scurtă de acţiune. Dlnnrno 2—6 (0—3); Sportul (Agerpres) degradări ale solului şi o atmosferă a bioxidului
agravare a gradului de de carbon, principalul gaz
poluare a apelor.
DIN NOU DESPRE noscute dar cît de de O CLIPA s-a întâmplat în ziua de i Regiunile tropicale şl care provoacă efectul dc
COPII parte rămîn uneori de DE NEATENŢIE 31 mai 1989, în localita intertropicale, pe care se seră.
noi, tocmai pentru cu POATE DURA... tea Baniţa, unde Dunăre
. Vara este, mai ales, a par a fi intrate, şi chiar O VEŞNICIE Sabin, în stare gravă de
copiilor, cei mici afiîn- sînt, în firescul lucruri Sigur ne referim cu ebrietate, într-un loc de
du-se la ora jocurilor şi lor. prioritate la pietonii parcare a ajuns sub ro A.C.M. A REGIONALEI C.F.R.
a zbcnguielilor, la ora Zilele trecute în Cri.ş- care uită că, asemenea ţile unui autocamion de
..miuţelor" încinse adesea cior, Doroftei Clina, în celorlalţi participanţi la mare tonaj. Sub influen T I M I Ş O A R A
în vecinătatea carosabi vîrstă de 7 ani, elevă la traficul rutier, au şi ei ţa pronunţată a alcoolu BRIGADA 5 LR
lului sau chiar pe caro şcoala generală nr. 1 din drepturi şi obligaţii pre- lui s-a deplasat pe dru
sabil, la ora bicicletelor, localitate, se afla cu ' cise în ceea ce priveşte murile publice şi Zepa
trotinetelor, tricicletelor mama sa în apropierea circulaţia pe drumurile Ghcorghe,- din Silvaş, A n u n ţ ă
şi a patinelor cu rotile. un-ei artere intens circu publice. Din constatările muncitor la Direcţia ju Anularea trenului personal nr. 3 124 pe
•Pretutindeni, aşadar, în late. Scăpată de sub su făcute, rezultă că acci deţeană de drumuri, linia 317/310, între staţiile Siria — Sîntana
localităţi urbane şi ru pravegherea mamei, Cri- dentele rutiere cu vic care numai din întâm
rale, copiii sînt o prezen na s-a angajat în tra-. time „culese" din rândul plare nu a ajuns vic — Arad, în perioada 6 iunie — 30 iunie
ţă cvasi permanentă din versarea străzii în fugă pietonilor au în majori-i timă a unui accident 1989, în vederea executării lucrărilor de re-
zori şi pînă seara. Fi şi fără să se asigure. Cil tate o singură cauză t Pe arterele rutiere ale
reşte, ci trebuie să se judeţului şi în special în facţii linii C.F.
afic mereu sub suprave localităţi agenţii de cir Transportul persoanelor care posedă le
gherea părinţilor, să cu buletin culaţie depistează zilnic
noască pericolele străzii mm pietoni care, prin neres- gitimaţii de călătorie C.F. este asigurat cu
pectarea celor mai ele
şi să se ferească de ele, autobuze între staţiile C.F.R. Şiria — Sîn
rcspoclînd elementarele toate încercările făcute neasigurarea la traversa mentare reguli de • circu tana — Zimandul Nou — Arad şi Şiria —
reguli de circulaţie Cum de Circo Petru-Sorin, con rea străzii, graba de a. laţie, se expun acciden
însă nicăieri în lume nu ducătorul autoturismului ajunge mai repede, fie telor rutiere. Amintim în Horia — Arad.
s-a rezolvat încă această l-IID-1360, accidentul nu la locul de muncă, fie acest sens pe : Buta Ilea
problemă şi cum copiii a putut fi evitat. în cli acasă, fie pe alte itine na, din Hunedoara, mun
sa Crinci un loc dintr-o rar». citoare la Cooperativa
rămîn, prin nepăsarea şi După accident, grăbitul „Drum nou", Dudaş Mir-
ignoranţa lor, cauze şi bancă este liber, pentru regretă amarnic pripeala cea, din Petroşani, strun ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ
mult timp, aceasta aflîn-
victime frecvente ale ac du-se pe patul spitalului. cu care s-a angajat — gar la S.U.T. Livezeni,
cidentelor rutiere, este ca un copil — în tra Necşa. Gabriel, din Orăş- DE LEGUME SI FRUCTE
Nu putea fi oare evi
de datoria noastră să-i tat accidentul ? versare. în fond, n-a câş tie, muncitor la între H U N E D O A R A-D E V A
protejăm. A noastră, a tigat, ci a pierdut timp... prinderea - chimică din cu sediul în Deva, str. Decebal, nr. 1
tuturor conducătorilor au Noi credem că da, dacă Timp de viaţă, de mun localitate, Ticuşan Aron,
to, care avem datoria să mama fetiţei o suprave că, de recreere, pe care, din Brad, muncitor la
prcîntîmpinăm acciden ghea mai îndeaproape. duipă accident, este ne întreprinderea minieră ÎNCADREAZĂ
tul. a noastră, a pieto Consemnând acest acci voit să-l petreacă sub Barza, Citea Gheorghe,
nilor, care trebuie să dent, ne exprimăm con atenta supraveghere a din Călan, elev la Liceul
împiedicăm copiii să co vingerea că laolaltă, pă personalului din saloane industrial. Belea Nelu- • Contabil şef, pentru Complexul le-
mită imprudenţe, a noas rinţii, factorii educaţio le de urgenţă ale spita Angheluţ, din Haţeg, şo gume-fructe din Hunedoara.
tră, a părinţilor, care nali, conducătorii auto, lului. In sfîrşit, să spu fer la A.C.H. — Rîu
nem ceva şi despre cei
trebuie să-i creştem pe pietonii, ne vom uni şi mai vârstnici dintre pie Mare., Deci, atenţie sti încadrarea şi retribuirea se fac în con
mai mult eforturile pen maţi pietoni, o clipă de
cei mici într-un verita toni, care, nu o dată, se neatenţie poate dura o
tru educaţia rutieră co formitate cu prevederile Legii nr. 12/1971
bil, cult pentru civilizaţia respunzătoare a copiilor, angajează în traversare veşnicie. şi Legii 57/1974, republicată.
străzii. pentru supravegherea lor cu nepriceperea şi neho- MILIŢIA JUDEŢULUI
tărîrea
unor
şcolari.
Aceste sublinieri şi şi pentru evitarea eve Procedând astfel, fac ul HUNEDOARA, Informaţii suplimentare la telefon 13430,
aceste îndemnuri sînt cu- nimentelor rutiere. timul lor drum, aşa cum Serviciul circulajie 13431.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bociea. Sabin Cerbu, Ion Cioclci, Dumitru Ghconca, Tiberiu Islrate (redactor şef), Ghoorgho Pavcl (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcoh.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 25?
