Page 17 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 17
Modernizarea tehnologiilor de
făM O
% s l a specialiştilor, a întregului colectiv
extracţie - preocupare permanentă
S O C I A U S M l ce se exploatează la în urmare a aplicării unui plan ce ne revin în acest
zăcămînlului
Tectonica
penultim an al cincinalului
număr de 23 de măsuri
1986—1990 — continua
treprinderea minieră Pe-
înscrise în programul de
Traian
tovarăşul
ideea
trila nu permite introdu
cerea unor tehnologii de
tului de partid al întreprin
mare productivitate, cum l.M. PETRILA Chelba, secretarul comite
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. sînt cele care se aplică cu derii —, am întocmit şi
rezultate foarte bune la adoptat pentru 1989 pro
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N alte unităţi miniere din grame speciale de măsuri,
Valea Jiului. Totuşi, în modernizare, am obţinut un prin care vizăm creştefca
dialogul purtat cu ing. spor valoric al producţiei accentuată a capacităţilor
Aurelian Grosu, inginerul
Anul XLI, nr. 9 812 MARŢI, 6 IUNIE 1989 4 pagini - 50 bani şef cu producţia al minei
Petrila, interlocutorul a-
■ - . . . . . . precia că respectivele con
diţii geoteetonice nu-i îm
S a l a
în Spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul piedică pe comunişti, pe
ceilalţi oameni ai muncii
din întreprindere să caute marfă de 10,54 milioane de producţie ale minei,
E C T U ^NICgIlAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC şi să aplice soluţii tehnice Ici şi o reducere a chel perfecţionarea tehnologiilor
originale, concretizate în de extracţie, mecanizarea
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. modernizări ale tehnolo tuielilor totale cu 1,2 mi unor procese de producţie,
lioane lei faţă de pre-
giilor „clasice". 'vederi. sporirea calităţii cărbu
Angajare unanimă, înaltă răspundere danii — sublinia interlo — Deplin conştienţi de nelui, optimizarea tuturor
— Efectul acestor stră
care
pe
activităţilor
le
cutorul — se regăseşte în caracterul decisiv pe care desfăşurăm zi de zi, alît
modernizarea tehnologiilor
pentru îndeplinirea exemplară a planului, creşterea continuă a rea de lucru îl are asupra în în subteran, cît şi la su-
lizărilor înscrise în drep
tul principalilor indicatori deplinirii exemplare, rit MIRCEA DIACONU
la toti indicatorii de producţie. Astfel, în mice şi de calitate a mo (Continuare în pag. a 2-aJ
bilizatoarelor sarcini de
cursul anului trecut, ca
Partidul nostru, secreta alţi indicatori, recuperarea industriale importante din
rul său general, tovarăşul lor grabnică şi îmbunătă judeţ, cum sînt combinate Exemplul gospodarilor fruntaşi - urmat
Nicolae Ceauşescu, situea ţirea muncii sub toate as le siderurgice de la Hu
ză permanent în centrul pectele. nedoara şi Călan, Combi
atenţiei dezvoltarea şi per S-a apreciat că, în ge natul minier Valea Jiului, de toti locuitorii satelor !
fecţionarea activităţii pro neral, la nivelul economiei de la întreprinderile de
ductive, creşterea rolului naţionale, în cele cinci luni prelucrare a lemnului De
şi răspunderii organelor şi ale anului s-a obţinut o va, „Vîscoza" Lupeni, „Vi Gospodăriile populaţiei 45 000 1 lapte de vacă, iar — 500 1 lapte, cum sînt
organizaţiilor de partid, serie de rezultate pozitive, dra" Orăştie, de prospec din comuna Germisara se prin achiziţii s-au preluat Elisabeta Stoica, Romulus
ale organismelor democra se înregistrează creşteri ţiuni şi explorări geologice înscriu, an de an, cu o mai mult de 27 000 ouă. Dan, Petru Moţa, losif
ţiei muncitoreşti-revoluţio- cantitative şi calitative faţă Deva şi altele nu au acţio contribuţie de seamă la în satele comunei sînt Stoica şi alţii.
nare în mobilizarea colec de aceeaşi perioadă din nat cu exigenţă şi răspun realizarea programelor ju numeroşi crescători de a- în ceea ce priveşte con
tivelor la îndeplinirea pla 1988. Totodată, însă, au derea cuvenite în coordo deţene de dezvoltare a a- nimale care-şi îndeplinesc tractarea şi livrarea de a-
nului şi angajamentelor a- fost relevate stările de narea activităţii, rezolva griculturii, de autocondu- cu cinste îndatoririle pa nimale, între fruntaşi se
sumate în întrecerea socia lucruri negative care au rea operativă a probleme cere şi autoaprovizionare triotice şi cetăţeneşti ce situează Ioan Muntoi, Pe
listă, sporirea continuă a condus la nerealizarea u- lor apărute în producţie, teritorială. Edificator în le revin, vînzînd statului tru Gheza, Ioan Ştefan,
contribuţiei la dezvoltarea nor indicatori de bază ai mobilizarea energică a co acest sens este şi faptul pe bază de contract în Nicoîae Lădaru, Viorel
economico-socială a pa planului. Astfel organiza lectivelor la activitate sus că pentru acest an locui semnate cantităţi de pro Moţa, Petru Popa şi losif
triei. rea defectuoasă a activită ţinută fructuoasă. Condu torii comunei au contrac duse din surplusul gospodă Ştefan, care-şi aduc o în
în asemenea spirit de ţii productive, folosirea in cerile acestor unităţi, nu semnată contribuţie ia rea_
angajare şi responsabilita completă, neraţională a ma rareori, acuză slaba apro lizarea planului în profil
teritorial.
te revoluţionară s-a desfă şinilor, utilajelor şi insta vizionare tehnico-materiaiă, Autocondueere • Âutogestîune • Autofinanţare
şurat şedinţa Comitetului laţiilor, ca şi a forţei de în oarecare măsură justi în satele comunei sînt
Politic Executiv al C.C. al muncă şi timpului efectiv ficată, însă omit faptul că însă şi unii cetăţeni care,
P.C.R., din 2 iunie a.c., de lucru, abaterile de la ele însele creează aseme deşi au posibilităţi în gos
care a analizat, între al disciplina de plan şi teh nea situaţii pentru alte în tat să vîndă statului 350 riilor proprii. Exemple podăriile personale, cu
tele, modul de îndeplinire nologică au fost cauzele treprinderi din judeţ şi din bovine, 307 ovine, 300 porci, bune de urmat oferă, în toate insistenţele din par
a prevederilor pe luna mai, principale ale neîndeplini- ţară. cantităţi însemnate de tre alţii, I.ucreţia Rus şi tea organelor locale, nu
stabilind măsuri menite să rii sarcinilor la unele sor Acest capitol, al aprovi lapte de vacă şi de alte Ioan Rus, din satul Bâciiu. înţeleg să-şi onoreze înda
determine realizarea inte timente fizice de bază ale zionării, este strîas legat produse agroalimentare. la care au vîndut, pînă Ia toririle ce le revin în pri
grală a sarcinilor pe iunie, economiei naţionale. Jude de altul, la fel de impor care se adaugă şi cele ce începutul acestei luni, mai vinţa participării cu pro
pe semestrul I şi pe între ţul Hunedoara este părtaş tant — al consumurilor şi se vor prelua prin siste mult de 800 1 lapte fieca duse agroalimentare, în
gul an 1989. In acest ca la asemenea ncrealizări cu gospodăririi avuţiei naţio mul de achiziţii. De men re, losif Curuţ, Adam Bu- special cu lapte, la reali-
dril, tovarăşul Nicolae însemnate cantităţi de căr nale. Aşa cum a subliniat ţionat că la speciile ovine da, Nicolae Vartolomei şi zarea prevederilor pro
Ceauşescu a rostit o im bune cocsificabil şi ener secretarul general al parti şi porcine contractele în Maria Ciorogar, toţi din • gramului de autocondueere
portantă cuvîntare, dînd getic, fontă, oţel şi lami dului, problemele aprovi cheiate sînt peste nivelul satul Bozeş, fiecare dintre şi autoaprovizionare teri
indicaţii preţioase privind nate, produse ale industrii zionării tehnico-matcriale prevederilor planului. ei avînd livraţi între 400 torială. Am notat şi eît:~
căile de acţiune pentru lor chimice, uşoare şi ma trebuie să fie analizate Preocupîndu-se de ono — 600 1 lapte. De aseme va nume : Cornel Mariş,
înlăturarea neajunsurilor terialelor de construcţii. mult mai serios, în legătu rarea contractelor, gospo nea, merită să fie eviden
care se mai manifestă în Organele şi organizaţiile ră nemijlocită cu măsurile dăriile populaţiei au vîn- ţiaţi o serie de crescători NICOLAE TiRCOB
unele sectoare de activita de partid, consiliile oame care se iau pentru respec- dut, pînă acum, 157 bovine, de animale din satul Ren-
te. soldate cu restanţe la o nilor muncii, comitetele 146 ovine, 63 porcine, 1 100 ghet, care au dus la punc
serie de produse fizice, la sindicatelor de la unităţi (Continuore în pag. a 2-a) kg carne de pasăre, peste tele dc colectare câte 300 (Continuare in pag o 2-a)
întreţinerea culturilor - la timp
si in cele mai bune condiţii!
* *
Mobilizaţi de indicaţiile tuate pînă la zi trei rebi-
şi sarcinile cuprinse în lonări pe întreaga suprafa
cuvîntarea tovarăşului ţă plantată. Lucrările a-
Nicolae Ceauşescu, secreta mintite au fost executate
rul general al partidului, la de mecanizatorii Petrişor
recenta şedinţă a Comite Crîsnic şi Adrian Moisc.
tului Politic Executiv al Inginerul şef al unităţii,
C.C. al P.C.R., oamenii Gheorghe Taşcov, care a-
muncii din agricultura ju prccia grija celor doi pen- .
deţului acţionează cu ho- tru calitatea lucrului, men
tărîre şi răspundere Ia ţiona că pe lîngă cele trei
întreţinerea culturilor, re rebiloriări, la cartofi s-a
coltarea şi depozitarea fu făcut pînă acum .şi o pra-
rajelor, pregătind, în a- şilă manuală.
celaşi timp, campania dc Bine se prezintă lucră
recoltări a păioaseîor. Un rile şi la porumb, unde
bun exemplu în acest sens praşiln I mecanică s-a fi
îl dau cooperatorii din nalizat pe toate cele 50 de
Lăpuşnic. unde, cu tonte hectare cultivate iar cea
ploile căzute în ultimele manuală s-a făcut pe 47
zile, stadiile la lucrările de do ha. Pe suprafeţele un
întreţinere a culturilor sînt de a fost necesar s-a in
la nivelul prevederilor pen trat şi la cea de a doua
tru această perioadă. Ia praşiiă mecanica şi ma
recoltarea şi depozitarea nuală. lucrări coordonate
nutreţurilor ritmurile de de inginerul Trandafir Ml-
lucru fiind, de asemenea, hoe, şeful fermei mixte.
satisfăcătoare.
Iată. de pildă, la cartofi, MIRCEA LEPĂDATU
care ocupă în această uni
tate 35 ha, au fost efec (Continuare in pag a 2-a)
