Page 18 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Cum sînt serviţi consumatorii
în cantinele restaurant? «si*
• 19,00
întreţinerea culturilor - la timp şi în cele mai 19,25 Să 1
întreprinderea comercială ţuri convenabile, o servire restaurant „Dacia". Am muncim îi
de stat pentru produse a- promptă şi civilizată A- găsit consemnate aici, în melor etici
linientare şi alimentaţie vem un colectiv unit, care perioada trecută din acest bune condiţii! socialiste
publică din Petroşani are munceşte cu răspundere şi an, numai aprecieri la a- dustria - p
în reţeaua sa şase canti- conştiinciozitate. Se evi dresa activităţii persona (Urmare din pag. i) şi alţii. Mai preciza că şi de pe 20 ha şi secara ritarc • (
ne-restaurant — cinci in denţiază Iolanda Stan, bu lului. „Servesc de multă la sfecla furajeră, cultiva masă-verde de pe 10 ha. Tv. „Urcuşi
localitatea de . reşedinţă a cătăreasa şefă, Maria Dră- vreme masa de prînz la Pînă ieri, aflăm, că şi a tă pe 17 ha, se efectuează Au fost realizate pînă a- Munteanu
municipiului şi una în gănescu, Daniela Diaconu restaurantul „Dacia" — doua praşilă mecanică a acum cea de a treia pra cum — sublinia inginerul mi'jlVi sănc
oraşul Pctrila. Petre Tagâl, Letiţia Şerban, Eugenia consemnează V. Trifoi — fost executată pe 25 ha, iar şilă manuală, la datorie şef — 620 tone de siloz Din'Mrumu
şeful biroului comercial Buman, Aneta Micu, Elena şi sînt foarte mulţumit, cea manuală pe 10 hectare. fiind cooperatorii din bri de bună calitate, cu utila • 21,50 Tc
alimentaţie publică, subli Zvanciuc, Estera Pană ş.a. atît de calitatea mîncăru- Dintre cooperatorii care găzile conduse de Maria jele de tasat acţionînd me
nia : Cantina restaurant a com rilor cît şi de modul de s-au detaşat prin hărnicie Şuiaga, Viorica Fărău şi canizatorii Adrian . Flocan ItH
— Activitatea acestor plexului „Minerul" cunoaş. servire". la toate lucrările de între Măriţi Băcean. şi Andrian Gavrilă. De
unităţi — foarte mult so te zilnic o mare afluenţă Am întrebat-o pe bucă ţinere manuală, Adrian Se- La recoltarea şi depozi asemenea, Tiberiu Dorea a
licitate de populaţie — de consumatori. Ca rezul- tăreasa Monica Morar: leşan, preşedintele uni tarea furajelor acţionează recoltat, cu vindroverul, SELECŢII
ne preocupă în mo l per — Ce le oferiţi astăzi tăţii îi amintea pe Viorica o formaţie de mecanizatori, lucerna de pe 5 hectare, GRAMUL )
manent. Ele se bucură de consumatorilor ? Martinesc, Aurelia Gheara, loan Negrilă cu combina, întreaga cantitate, adică programul
prioritate în ce priveşte RAID ÎN — Două feluri de ciorbe Rodica Floare. Marioara Sabin Căpătan, loan Iuga 11 tone, fiind dusă din Radio jur na
aprovizionarea, dotarea cu PETROŞANI şi o supă, 8 sortimente de Gheara, Măriţi Simoc, Sa şi Emil Nicula, cu remor cîmp şi pusă la adăpost în presei ; 8,it
lodiilor ; 9,
agregate şi ustensile nece alte mîncăruri, la care se bina Gheara, Marica Boian cile, au recoltat trifoiul fînar. ştiri; 9,03 I
sare bucătăriei, veselă ş.a. adaugă gustările, salatele cultătorilor
Ca dovadă, cantinele res ş.a. împreună cu colega fonul pion
Muzica po]
taurant îşi realizează pla tat, unitatea îşi depăşeşte mea Eugenia Corlan ne. Publicitate
nul lună de lună, servirea lună de lună sarcinile de străduim să asigurăm in Exemplul gospodarilor fruntaşi — urmat de ştiri ; II
consumatorilor este tot plan. în vitrinele cu pre fiecare zi meniuri variate tea radio ;
tecele şi c
mai bună. parate de la linia de ser de toţi locuitorii satelor poarelor ; J
vire se găsesc pe tot par şi consistente, întregul per- ştiri ; 12,05
Am fost prin cîteva ast cursul zilei cîte 4—5 feluri • sonal al restaurantului, dicală radi
fel de unităţi profilate, a- de ciorbe şi supe, cîte 10— condus de Constantin Bor (Urmare din pag. 1) nescu, din Renghet, pre stat şi de autoaprovizionare comoara fo
proape în exclusivitate, pe 12 alte sortimente de mîn can, străduindu-se să rea cum şi Romulus Stoica teritorială. Ca locuitori ai De la 1 Îs
vînzarea de preparate cu căruri, plus gustări, minu- lizeze o servire promptă, (nr. 67) din Băcîia. Pînă comunei, datoria lor este vnnpromier
15,30 Atcne
linare. La restaurantul cu turi, deserturi ş.a. Aici civilizată. Constantin Gheorghiuţ, Se- la începutul acestei luni, să înţeleagă bine şi să de României" :
autoservire nr. 8 stăm de este organizată şi o ex Unitatea este curată, doar bastian Clonţa, Toraa Pre- făcînd notă discordantă cu vină participanţi activi la jurnal ; 16,
vorbă cu Vasile Şerban, poziţie permanentă cu vân feţele de masă ar trebui secan, Ion Barda.?, Gheor- exemplele pozitive pe care schimbul de produse între şoară; 17,i
Ştiri ; 17,05
şeful acestuia. zare de produse culinare spălate mai des, iar unele ghe Noja, Iosif Bardaş, şi le-au oferit alţi cetăţeni stat şi oraş, numai astfel cone^ce ;
— Circa 3 000 de oameni realizate de bucătarii Le- chiar înlocuite. în faţa Vasile Blaga, toţi din sa din comună, cei ce au fiind posibil să contribuie, de icâ
reaţh i F«
apelează zilnic la servi nuţa Neacşu, Adela De- cantinei a fost cîndva a- tul Homorod, Adam Curuţ, manifestat lipsă de recep pe măsura potenţialului ţional *,Ci
ciile noastre, — ne spu meny şi Daniela Scarlat. menajată o mică grădină Iosif Frăţilă, Gheorghe tivitate faţă de sarcinile propriilor gospodării, la nici"; 17,45
nea interlocutorul. De la Şeful complexului, Nieolae de vară în special pentru economice ale comunei nu cu minut ;
6,30 dimineaţa, pînă seara Popescu, ca şi ajutorul său, desfacerea berii. Spaţiul Muntoi, Romulus Cure- s-au înscris cu contribu propăşirea economico-so- rii ; 22,00
ora; 23,00
chean şi Simion Curuţ, din
la ora 20, înregistrăm o Dumitru Cerneanu', se o- există şi acum, dar este satul Bozeş, Ion Todor, Io- ţia aşteptată la fondul de cială a localităţii. tic ; 23,10 ]
mare afluenţă de consu cupă îndeaproape de buna gol, fără nici un mobilie , sif Fistiş şi Aurel Fil.imo- zicală; 23,!
r
tin de ştiri
matori. aprovizionare a cantinei astfel că oamenii sînt ne 1
— Ceea ce înseamnă că restaurant. voiţi să stea în picioare.
produsele realizate se bu „Jurnalul cumpărătoru Credem că grija faţă de ENERGIE ELECTRICĂ ÎN PLUS
cură de apreciere. lui" este cea mai bună consumator ar trebui să O nou5 şarjă la turnă
— Ne străduim să asi carto de vizită pentru o pornească şi de aici. toria Întreprinderii de O veste bună, care-i şi modului competent
gurăm un meniu bogat şi unitate de alimentaţie pu piese de schimb şi repa onorează pe encrgcticie- şi responsabil în care
divers, mîncăruri la pre blică cum este cantina TRAIAN BONDOR raţii utilaj minier Deva. oamenii muncii din hi
nii din Ţara Haţegului:
drocentrale au valorifi
încheierea celor cinci cat aceste condiţii : tur-
Modernizarea tehnologiilor de luni din acest an cu o bionarea întregului vo
producţie suplimentară
lum dc apă din lacuri,
de energie electrică do exploatarea atentă şi
extracţie - preocupare permanentă 44 milioane kWli, din raţională a agregatelor
care 17,7 milioane kWh şi instalaţiilor, interven
a specialiştilor, a întregului colectiv în luna mai — oea mai ţiile operative şi eficien
te în prevenirea şi re.
fructuoasă de pînă a-
cum. medierea deranjamente
(Urmare din pag 1) ce de cărbune cu 1,5— După cum aprecia ing. lor.
2 tone pe post, economisi Mircea Teodor, directorul Sistemul energetic na
rea a 20 mc lemn de mină întreprinderii clcctro- ţional are în colectivul
prafaţă. Analizăm periodic, pe fiecare abataj, sporirea centralc Haţeg, frumoa
în şedinţele comitetului de substanţială a gradului de sele succese obţinute se I.E. Haţeg un producă
partid şi în cele ale bi securitate a muncii şi re datorează condiţiilor cli tor de energie electrică
roului executiv al consi- ducerea considerabilă a e- important, care răspun
siului oamenilor muncii, fortului fizic. matice favorabile, cu de prompt solicitărilor,
modul în care sînt înfăp — Acordăm o atenţie multe precipitaţii şi de
tuite aceste măsuri, ce deosebită acţiunilor care bite mari de apă în la trebuinţelor economiei
eficienţă rezultă în urma concură la asigurarea u- curile de acumulare, dar naţionale.
aplicării ior. Bilanţul în nei linii de front active,
tocmit după cinci luni din capabile să ducă la obţi
anul în curs arată că va nerea nivelurilor zilnice
loarea producţiei marfă de producţie planificate —
realizate suplimentar se menţiona ing. Steluţa Nai- Angajare unanimă, înaltă răspundere pentru îndeplinirea
ridică la 11 milioane lei, din, şeful sectorului XI in
iar la cheltuielile totale de vestiţii. în acest sens, pu
producţie — o reducere cu nem accentul pe creşterea exemplară a planului, la toţi indicatorii
4,9 milioane lei. vitezelor de înaintare la
Am solicitat amănunte lucrările de deschidere şi
privind îmbunătăţirea acti pregătire, folosind cu ran (Urmare din pag. 1) dezvoltării economice in tele încheiate cu partene narea cu cele necesare,
vităţii de producţie la damente sporite maşinile tensive. rii de peste hotare atestă reducerea consumurilor şi
mina Petrila cîtorva dintre de încărcat în galeria Analizând nerealizările la slaba preocupare pentru gospodărirea judicioasă a
cei care au iniţiat şi con de bază din stratul 13, ori tarea şi reducerea norme producţia fizică, tovarăşul îndeplinirea pînă la capăt tuturor materialelor ce ur
cretizează prin munca lor zontul plus 100, blocul lor de consum. Pentru că, Nieolae Ceauşescu sublinia a acestui indicator, insufi mează a fi puse în operă.
de fiecare zi acest amplu zero, funcţionează la înalţi în unele întreprinderi se că prin funcţionarea la cientă strădanie pentru a- Pentru înlăturarea grab
proces. Am consemnat ast. parametri de eficientă o încearcă realizarea planu întreaga capacitate a maşi provizionarea cu materiile nică a neajunsurilor din
fel, din cele relatate de lui valoric la producţia nilor, utilajelor şi instala prime şi materialele de sfera activităţii productive,
ing. Benor Voicescu, şeful combină de înaintare, care marfă, fără a se respecta ţiilor din dotarea între bază, pentru respectarea îmbunătăţirea muncii şi
sectorului I, că, în paralel pregăteşte punerea în ex structura sortimentală, pla prinderilor, producţia fizi disciplinei de plan. Este recuperarea în scurt timp
cu utilizarea vechii meto ploatare a unui nou aba nul la producţia fizică. A- că ar putea creşte cu cel şi cazul unor întreprinderi a restanţelor acumulate în
de de exploatare a căr taj frontal pe înclinare. ccastă practică este de două puţin 30 la sută pe întrea din judeţul nostru, între cele cinci luni ale anului,
bunelui cu abataje cameră, Aici, în fiecare schimb, ori păgubitoare: pe de o ga economie. Iată un do care C.S. Hunedoara, în este necesar să se acţione
în zonele unde permite minerii din brigada con parte nerealizîndu-se inte meniu căruia trebuie să-i treprinderile de tricotaje ze dinamic, în spiritul sar
zăcământul se va generali dusă dc Vasile Iordăehel gral planul sortimental, nu acorde maximă atenţie şi din Hunedoara şi Petro cinilor şi orientărilor sub
za tehnologia de extracţie fac dovada hărniciei şi se asigură o aprovizionare comitetele de partid, con şani, de confecţii Vulcan, liniate de secretarul gene
cu abataj frontal cu susţi priceperii în muncă. ritmică şi în structură a siliile oamenilor muncii şi „Chimica" şi „Vidra" O-
nere individuală şi tavan Deşi nu de aceeaşi an economiei naţionale, iar pe conducerile unor între răştie. ral al partidului, tovarăşul
Nieolae Ceauşescu, pentru
de rezistenţă, tăierea fă- vergură, mica mecanizare de alta — se consumă re prinderi din judeţul nos Neajunsuri şi nerealizări creşterea rolului consiliilor
cîndu-se prin perforare — se bucură constant de a- surse în plus, grevîndu-se, tru, precum „Chimica" şi se înregistrează, pe cinci dc conducere ale ministe
puşcare în strate groase. tenţie la mina Petrila. Am de asemenea, buna apro „Mecanica" Orăştie, „Mar luni din acest an şi în do relor, al organelor de con
-
Un imbold în extinderea constatat de altfel aici că, vizionare, dai şi cheltuie mura" şi I.M.M.R. Simeria, meniul investiţiilor. Nepu-
acestei metode îl constituie mari sau mici, măsurile în lile, costurile de producţie. I.P.S.R.U.M. şi I.M.C. De nerea în funcţiune la ter ducere colectivă din cen
rezultatele ce se obţin în scrise în programul de Ca atare, reducerea nor va, I. U M Petroşani, menele prevăzute a unor trale şi întreprinderi, al a-
prezent în stratul 5, blocu perfecţionare a organizării melor de consum, folosirea U.U.M.R. Crişcior şi altele. obiective economice a gre dunărilor generale ale oa
rile II şi zero. în abata şi modernizarea produc raţională, gospodărirea Cum se ştie, conducerea vat asupra îndeplinirii pre menilor muncii, în vede
jele 558 şi 138, unde ac ţiei sînt tratate cu aceeaşi chibzuită a tuturor resur partidului a subliniat în vederilor planului fizic în rea conjugării eforturilor
ţionează minerii din brigă responsabilitate. O dove selor materiale — pe baza repetate rînduri necesita unele întreprinderi. în tuturor celor ce munceso
zile conduse de Mihai deşte din plin sporul de promovării mai largi a tea realizării cu prioritate fond, este vorba tot des pentru îndeplinirea inte
Fcier şi, respectiv, Ion 32 000 tone de cărbune progresului tehnic în pro a producţiei pentru export. pre nerespectarea discipli grală a planului pe luna
Ciubotaru. Dintre avanta extras în plus pe primele ducţie, modernizării tehno Faptul că, după cinci luni nei de plan, despre modul iunie, pe semestrul I şi în
jele înlocuirii abatajelor cinci luni ale acestui an logiilor existente şi asimi din an exportul prezintă defectuos de organizare şi tregul an 1989, pentru spo
cameră cu cele frontale cu faţă de realizările din larea altora, de eficienţă nerealizări şi că nu s-au conducere a activităţii pe rirea contribuţiei la dez
tavan de rezistenţă notăm: aceeaşi perioadă a anului sporită — constituie una onorat integral şi la ter şantiere, despre slaba pre voltarea econom ico-socială
creşterea producţiei z i l n i trecut. din cerinţele de bază ale menele prevăzute contrac ocupare pentru aprovizio a patriei. ...____________
