Page 2 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
F L O R I P E N T R U F L O R I L E V I E Ţ I I
T ELEVI
■ 19,00 T,
(Urmare din pag, 1) tate deosebite. Astfel, de 19,25 Muljur
la faza finală a concursu
şcolare sau în unităţile pa- rilor pe discipline de în- anii de lumin
tronatoare. Pentru forma văţămînt şi pe meserii, pî- Documentar I
Epocii
piii
rea multilaterală a perso nă în prezent, 174 de e- 20,20 Aaricul
nalităţii viitorilor construc levi s-au întors cu premii
tori ai socialismului şi co şi menţiuni. Acestor îm grame priorii
munismului pe pămînt hu- pliniri li se alătură perfor File de glorii
nedorean, acestora le stau manţele gimnastelor noas H 21,0,9 Film
la dispoziţie nouă case ale tre de aur, iar în zilele care i.u disţ
ducţie a Telc
pionierilor şi şoimilor pa următoare premiile şi titlu gare. Promiei
triei, ce desfăşoară o com rile de laureat în ediţia a Episodul 5 E3
plexă activitate politico-e- Vll-a a Festivalului naţio jurnal.
ducativă, tehnico-aplicativă nal „Cîntarea României".
şi cultural-sportivă. Un ma La ceas de sărbătoare,
re număr de săli de sport copiii Hunedoarei aduc în I !£ ADSC
şi un impresionant fond dar 'partidului, tovarăşului
de carte — existente in Nicolae Ceauşescu, tova
şcoli — permit tinerei ge răşei Elena Ceauşescu, rea si;i,i:cţii \
neraţii o dezvoltare fizică lizările lor, gîndul curat Ci HAMUL I:
armonioasă, o gîndire să de recunoştinţă, sentimen programul clii
nătoasă, informarea asu tele de stimă şi dragoste Răspundem
lor; 10,00 Huli
pra cuceririlor din ştiinţă pentru părinteasca grijă cu 10,03 Succes,
şi tehnică, înnobilarea su care le ocrotesc creşterea 10,33 Copiilor
fletească cu valorile lite şi visele. lut — progr; 1
tcce; 11,00
raturii şi culturii in gene Dragi copii, florile vie ştiri; 11,05 P
ral. Acestora li se adaugă ţii noastre, stropi de lumi mogrnficâ a i
condiţiile bune de studiu, nă pe planeta albastră, statului noştri
a înaltei râsp
i cazare şi masă oferite de de ziua voastră simţim mai lru prezentul
I internatele şi cantinele şco- acut ca oricînd nevoia de naţiunii noast
Documentar;
I la re. a vă ocroti zîmbetul senin Zîmbetul copilăriei fericite pe chipurile tuturor copiilor noştri. de ştiri; 12,05
i Răsplătind grija stator- şi căldura din priviri, zbo colului XX;
; nică a partidului de a le rul spre înalturi, sub un decenii de în
asigura condiţii minunate cer de pace. Vouă, făura reţe; J2.40 D
folclor 1:
de viaţă şi învăţătură şi rii de mîine ai năzuinţelor Copiii sint Horii a de azi, frumoasă ar li, este ca o la 3; .
dovedind calitatea ridica noastre, vă urăm, în prag viaţa de miine în toată „Muguri albi“ zi lără soare - ne vorbea radio-tv. ; 15
tă a invăţămîntului liune- de vară, să creşteţi mari, plinătatea ei. l-am asemă dr. Gheorghe Urdea - şe «lin operete p
15,10 Odă liml
dorean, situat în ultimii ani sănătoşi, voioşi şi cuminţi, nat, văzindu-i în pătucuri ful secţiei. 10.00 Kadiojui
pe locuri fruntaşe pe ţară, să fiţi oameni de nădejde le imaculate din saloane Laurenţia lonescu cind, la - Nu pot exista o min- Audienţa radi
sint
florile
...Copiii
de
elevii vor încheia şi anul ai viitorului nostru comu le secţiei da nou-născuţi a ora alăptatului, imbrăţişin- drie şi o fericire mai mare azi, viaţa de miine. Sint taforc în cîi
Buletin de ştii
şcolar 1988-1989 cu rezul nist. maternităţii din Petroşani, du-şi „puii" şi invăluindu-i pentru o familie, pentru o bucuria şi rostul existenţei. diogazeta ecor
cu mugurii albi ce abia se cu căldura sufletului, in mamă, decit aceea de a Şi-atunci cind casa răsună Te apăr şi te
mea; 18,00 i
avea şi a creşte copii -
deschid, zimbind primăve vorbe puţine, dar încărca spunea secretarul general de voioşia lor, nu-i mul 22.00 O zi în
rii. l-am asemănat cu lu te de neasemuită emoţie, al partidului, tovarăşul ţumire mai mare pentru 23.00 Moment
îţi mulţumim, conducător iubit! mina dimineţii ce se re au exprimat marea bucu Nocturnii muzi
21.00 Buletin
varsă peste codri, cu şo- rie a existenţei lor ca ma Nicolae Ceauşescu, la ple părinţi decit aceea că şi-au
potul izvoarelor venind din me, de a ii dat vieţii via nara Consiliului Sanitar îndeplinit datoria de a da
[ţi mulţumim, conducător iubit, munţi. ţă. Am incercat atunci tul Superior. Noi, medicii, a- ţării copii frumoşi şi să
pentru dimineţile noastre senine Mi-au rămas in sullet burătorul simţămînt că o- vem nobila îndatorire să nătoşi ce-i vor continua
pentru şcolile cu prag de lumină cuvintele tinerelor mame cest miracol al lumii — naş sădim in convingerile ti prin generaţii.
pentru visele noastre cutezătoare Aurelia Adam, Gabriela terea —, opera vieţii femeii, nerelor cupluri familiale că
pentru acest pămînt al Iui Decebal, Curt, Niculina Avădanei, este de neegalat. iară copii viaţa, oricit de ESTERA ŞINA DEVA: De
al Iui Mircca şi .Ştefan pea coadă (P
şi-al nostru, pentru totdeauna NEDOARA;
(Modern — A)
peste care ploilor tîrzii
pasărea albă liber ţîşneşte „Bucuria cîntului“ B); Clipa, 1,1
spre imensul senin al cerului PETROŞANI:
(Parîng); M
cîntînd lumii rios (7 Noicn
imnul de pace al neamului nostru ! Recent, în cadrul „Pri pretenţioasă, strîns legată veşte înapoi
măverii muzicale devene", de un auz polifonic bine (Unirea); LI
ROXANA MOLDOVAN, iubitorii muzicii corale au dezvoltat. „Cîntecul dru mul dc* - a li
elevă, Şcoala generală nr. 4 avut posibilitatea, să urmă mului" de Constantin Rîpă nilor :iin
CAN: C « iţa
Deva rească evoluţia corului îmbină sunetele muzicale ccafărul); L*
„Modus vivendi" al Şcolii cu bătăi din palme şi din mini de-a lui
generale nr. 8 Deva, mul picior ce subliniază carac lui (Minerul);
Brîu de braţe tiplu laureat al Festivalu terul piesei străbătută de Procesul de 1.
I-1I (Retezat)
lui naţional „Cîntarea Ro întrebările insistente ale Sora 13 (Stcx
mâniei", o formaţie care copiilor: „drumule.de unde GURABARZA:
Fata ochii i-a închis : îşi Jeagă numele de peste vii./ drumule-ncptro te trecutului (M
brîu de braţe vede-n vis. nouă ani de cel al profe duci". „Cei mai buni co RAŞTIE: Trei
Albi şi galbeni şi-arămii, soarei Doina Hoţea. Apro pii" este o lucrare scrisă I-II (Patria);
negrului Char
negri!... sute, mii şi mii, piată copiilor, aceasta a de Iovan Miclea şi distin ra); GERMIS/
tot pămîntui-nconjurîndu-l reuşit să inspire mai mul să cu un premiu la con goste şl poru
Irul dc cui tur
eu o horă de copii... tor generaţii de elevi pa cursul internaţional de „Cîntarea R
siunea de a cînta, de a pă compoziţie de la Tours-Ce- HAŢEG: Pro
IONELA ANDRADA DOBREI, trunde bogăţia conţinutu lex-Franţa. Corul a pus, în Niirnberg, I-lT
elevă, Şcoala generală nr. 5 lui, valoarea artistică a acelaşi timp, în evidenţă BRAZI: Samb
RTA: Noaptea
Deva unor lucrări de certă în creaţia corală locală, mai lor, I-IJ (Mure
cărcătură emoţională în precis a apreciatului com Răfuiala (Lum
măsură să creeze acea co pozitor Romeo Baboi, pro
muniune sufletească in- fesor la aceeaşi şcoală.
terpret-publiiC atît de ne Copiii cîntă, se dăruiesc I|»RONOE
cesară în procesul educa frumosului artistic, îşi pun
tiv prin intermediul actu în valoare talentul. Se pre
lui artistic. Prin strădania gătesc să devină oameni Rezultatele t
dirijorului şi interpretarea adevăraţi, cu o personali 81 mal 1980 :
Extr. I : 21,
entuziastă a copiilor, for tate multilateral dezvol 13, 34.
maţia a mai obţinut ma- tată. Desen de V. MIHĂILESCU Extr. a Il-a
rele trofeu la festivalurile 19, 45, 36.
Fond total
corale „Ion Vidu" din Lu guri : 572 471
goj şi „Timotei Popovici" Din activitatea pionierilor şi şoimilor patriei care 15 397 lei
de Ia Marga. Intre aces categoria I.
te tinere talente le-am re • Ziua de 1 Iunie a fost cusături, împletituri, colaje teatru de păpuşi, recitatori,
cunoscut pe Cristiana Bă- intîmpinată de toţi purtă realizate cu materialo din dans tematic şl modern, so
ISj, Adriana Augustin, Da torii cravatelor roşii cu tri natură care ulterior sint lişti vocali de muzică popu
niela Aelenei, Maira Bala- color din judeţ cu rezultate folosite ca material didactic lară şi foile ş.a. Prin vers
cîntec,
şi
vlăstare
tinerele
deosebite la învăţătură, In
în procesul . instructiv-edu-
con, Mariana Hui, Cristina pregătirea pentru muncă şi cativ. O primă expoziţie cu au adus un fierbinte oma
Moldovan, Ediţii Toth, ne viaţă spre a deveni cetă cele mai izbutite realizări giu partidului părinte, pa Pentru azi :
socialiste,
tovarăşului
triei
întrecute la învăţătură şi ţeni de nădejde ai patriei. ale copiilor a fost deschisă Nicolae Ceauşescu, tovarăşei fi instabilă şi
Un fapt cu totul aparte îl
în activitatea - artistică. Şi constituie îndeplinirea în de Consiliul judeţean al Or Elena Ceauşescu, ce le o- caldă. Cerul v;
ganizaţiei pionierilor la Pe
alături de ele, alte 39 de proporţie de 76,8 la sută a troşani, o alta se va deschi crotesc cu grijă copilăria. rar noros. Vor
cu caracter dc
colege. angajamentului economic pe de în zilele următoare la • „Patrie română, ţară de arii extinse fii
acest an, constînd din strîn-
In privinţa repertoriului gerea unei mari cantităţi de C.P.S.P. Deva. eroi". Manifestarea, aflată de frecvente
în curs de desfăşurare, pe
• „Copiii ciută patria şl
interpretat, acesta cuprin fier vechi, colectarea de sti partidul" — o fericită ini localităţi şi zone stimulea electrice şi izol
dină,
mai ai
de cu precădere lucrări cle şi borcane, alte mate ţiativă a organizaţiei jude ză antrenarea pionierilor la amiaza şi seai
riale refolosibile, plante me
semnate de compozitori dicinale etc. In această am ţene de pionieri, integrată cunoaşterea istoriei locale, a mai ales la de:
„Cîn
patriei prin intermediul con
naţional
Festivalului
vor avea cara
plă acţiune a hărniciei s-au
contemporani, printre care evidenţiat şcolile generale din tarea României", în măsură cursurilor cu tematică isto ţial, depăşind
„Cîntec de pace" de Doina Peştiş, Stejaru, Bâieşti, Pui, să pună în evidenţă talen rică, evocări, drumeţii şl scurt 15 1/mp.
sufla slab pini
Nemţeanu Rotariu, deve Turdaş, nr. 1 Simeria, nr. 2 tul artistic al celor mai excursii la monumente isto rat, din sect
mici
—
interpret!
amatori
nit o emblemă a formaţiei şi 4 Hunedoara, Băniţa, Is- şoimii patriei din grădiniţe rice care atestă trecutul glo cu intensific,
croni, nr. 2 Petroşani ş.a.
în care, aşa cum spune şi • „Ce pot face două mîini şl din clasa I. In fazele pe rios de luptă al poporului pînă la 40—1
Impresii
puternice
nostru.
textul său, copiii — „fii ai dibace" este genericul unei municipii şi oraşe, desfăşu au stîrnit în sufletele co Temperaturile
vor fi cuprin:
soarelui" dăruiesc pămîn- îndrăgite întreceri de lucrări rate pînă în momentul de piilor, trezind o caldă şi şi 15 grade, ir
tului „bucuria cîntului". A aplicative ce sint confecţio faţă, au luat parte 250 de sinceră mîndric patriotică, xime între 23
doua piesă, aparţinând a- nate în cercurile practice colective artistice — mon împlinirile anilor socialismu grade. (Mctc
Ştafeta generaţiilor. din grădiniţe şl la nivelul taje literar-muzicale, bri lui, ctitoriile hunodorene ale serviciu Iuliu
celeiaşi autoare, a necesi claselor I. Acestea cuprind găzi artistice, formaţii de „Epocii Nicolae Ceauşescu".
tat o tehnică vocală mai
