Page 25 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 25
Reuniunea la nivel ministerial a ţărilor
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
balcanice privind cooperarea industrială
şi transferul de tehnologie
S IR IA L IS M li miercuri, lucrările Reuniu lor, din împuternicirea pre_ stituie un prilej de a se
La Bucureşti au început,
La deschiderea lucrări
tre ţările balcanice, con
nii la nivel ministerial a
ţărilor balcanice privind
liste România, tovarăşul
să conducă la ridicarea la
Nicolae Ceau.şescu, şi în
un nivel superior a rela
cooperarea industrială .şi şedintelui Republicii Socia ajunge la înţelegeri menite
transferul de tehnologie. numele guvernului, tova ţiilor de cooperare indus
Participă delegaţii din Re răşul Ştefan Andrei, vicc- trială şi de transfer de
publica Populară Socialis prim-ministru al guvernu tehnologie, în interesul
tă Albania, Republica lui, a transmis participan cauzei păcii, colaborării,
Populară Bulgaria, Repu ţilor un cald salut, împreu bunei vecinătăţi şi conlu
blica Elenă, Republica Tur nă cu cele mai bune urări crării în Balcani, în ICufo-
cia, Republica Socialistă de succes reuniunii. în pa, în interesul bunăstării
Federativă Iugoslavia şi continuare, vorbitorul a şi progresului popoarelor
Republica Socialistă Româ subliniat că întîlnirca se din regiunea balcanică.
nia. Iau parte, de aseme înscrie în procesul pozitiv In prima zi a lucrărilor
Activitate intensă a constructorilor balcanice la Bucureşti. de dezvoltare a raporturi au luat cu vin tul şefii de
nea, ambasadorii ţărilor
legaţiilor participante.
lor pe diverse planuri din
/AV.W.VW/.WAV.VJ’.VWAVVV.V.'.VA'.V.Vi'.V/. '.V.W.V.V, vv.w.v.v.v,
de pe Rîu Mare pentru respectarea
termenelor de punere în funcţiune CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Colectivele de construc Consemnăm şi opinia struieşte digurile hidrocen La întreţinerea culturilor si recoltarea
tori hidroenergeticieni din tovarăşului. inginer Fran- tralei". i *
Retezat acţionează cu dă cisc Hegheduş, şeful bri — Va fi respectat ter
ruire pentru a finaliza la găzii Orlea, din cadrul menul de punere în func furajelor — mobilizaţi toţi locuitorii
termenele fixate obiectivele A.C.PI. Sebeş : „Angaja ţiune ?
energetice de pe Rîu Mare. mentul nostru este ferm şi — Da. Termenul este
După cum ne-a informat ni-1 vom respecta : vom luna septembrie 1939 şi va satelor!
tovarăşul inginer Remus pune în funcţiune înainte fi respectat.
Purece, director adjunct al de termen C.H.E. Orlea. Am pornit împreună cu Hotărîţi să traducă în de cooperatori. De la dar mai ales cea plantată
întreprinderii electrocen- Va trebui să fim însă mai şeful brigăzii nr. 4 de-a viaţă sarcinile şi indica Gheorghe Vrînceanu. in manual pe o târla de 22 ha,
trale Haţeg, pînă în pre mult sprijiniţi în aprovizio lungul marelui şantier. ţiile cuprinse în cuvînta- ginerul şef şi preşedintele s-a dezvoltat frumos şi are
zent au fost puse în func narea cu elemente de pre C.H.E. Haţeg este a treia rea tovarăşului Nicolae unităţii, aflăm că, la car o densitate corespunzătoare.
ţiune, de-a lungul anilor, fabricate din beton armat centrală, din salba de aval, Ceauşescu, secretarul ge tofi de pildă, mecanizato S-a finalizat şi tratamentul
opt centrale hidroelectrice. de ia întreprinderea pen care are lac de acumu neral al partidului, la re rul’ Leon Stoiconi a exe contra manei, lucrare pe
Au mai rămas de finalizat, tru materiale de construc lare propriu. Am pornit centa şedinţă a Comitetu cutat două rebilonări pe care mecanizatorul Ştefan
toate cele 55 ha plantate.
Dănescu a făcut-o în timp
din punctul în care ca lui Politic Executiv al S-a finalizat şi prima pra scurt şi în condiţii bune.
C.C. al P.C.R., cooperato
Investiţiile—realizate la termen! nalul de aducţiune de la rii, mecanizatorii şi spe şilă manuală. în prezent Porumbul ocupă aici o
C.H.E. Traian II — lung
de 600—700 m — se varsă cialiştii din unităţile agri cooperatorii din brigăzile suprafaţă de 134 ha. Se
executa cea de-a doua pra
din întregul sistem al a- ţii Deva. Ne trebuie pre în lacul Haţeg, care va cole ale C.U.A.S.C. Haţeg conduse de Alexandru Su- şilă mecanică, pe care Ion
acţionează în aceste zile
ciu şi Lascu lovăncscu e-
menajării, de pe Rîu Mare, fabricatele de la nivelul avea o capacitate de circa cu hărnicie şi în număr fectuau cea de a doua pra Stăncioni o finalizase pe
doar trei hidrocentrale. generatorilor şi cele pen 12 milioane m c. De aici mare pe ogoare, la între şilă manuală, care este
„C.Ii.E. Traian II — nc-a tru bazinul de liniştire". se poate vedea foarte bine ţinerea culturilor şi recol încheiată pe 46 de hectare* MIRCEA LEPĂDATU
declarat interlocutorul — Declaraţia de mai sus care este situaţia diguri tarea furajelor, în aşa fel, Şi trebuie să subliniem că
este terminată şi în pre trebuie considerată ca un lor, executate de brigada îneît să asigure recolte cît întreaga cultură de cartofi. iContinuare in pag o 3 a)
zent se fac pregătirile ne apel direct lansat de con 5. Tranşa I, la diguri, este mai bogate în acest an.
cesare pentru recepţia şi structorii hidroenergeti terminată pe ambele ma Cum în ultima perioadă
începerea acumulării apei. cieni do pe Rîu Marc că luri. Pe malul drept se s-a înregistrat un exces de Consiliul popular — direct răspunzător de
La C.H.E. Haţeg termenul tre I.M.C. Deva. Un apel, lucrează din plin la depu precipitaţii în zona amin
de predare este în sep sperăm, căruia i se va răs neri, iar pe malul sting a- tită. care a favorizat dez bunul mers al activităţii în economia locală
tembrie a.c. şi sîntera si punde prompt, favorabil. ceastă lucrare este avan voltarea culturilor, dar şi a
guri, după cum se des Am poposit mai mult în sată — fapt ce a permis buruienilor, cooperatorii,
făşoară lucrările, că va fi perimetrul C.H.E. Haţeg. deja începerea turnării pe mobilizaţi de organizaţiile Măsuri energice, la timpul potrivit,
respectat. Iar la C.H.E. „Aici acţionează două co rnelor. de partid şi de conduce
Orlea — Ultimul obiectiv lective de constructori ale Centrala propriu-zisă este rile colective din unităţi,
energetic din salba de pe antreprizei din Retezat — acoperită şi închisă. Se ies la praşilă în „ferestre pentru înfăptuirea sarcinilor de plan
Rîu Mare —, deşi terme ne-a informat tovarăşul in lucrează la finisaje — zu le dintre ploi' , căutînd să
1
nul este pentru anul vii giner Eugen Daraban, şeful grăveli, vopsitorii, balus profite clin plin de fiecare
tor, constructorii s-au an brigăzii nr. 4. Este vorba trade, diferite retuşuri etc. oră bună de lucru în cîmp. Duipă 5 luni de activitate Tovarăşul Radu Trufaş,
gajat să predea hidrocen de colectivul nostru, care Notăm numele echipelor Aşa s-a întîmplat marţi ia din acest an, economia lo vicepreşedinte al biroului
trala în acest an. Ca be execută partea de la ba complexe conduse de Va- C.A.P. Sarmizegetusa, unde cală a oraşului Oră.ştie se executiv al consiliului popu
neficiari, trebuie să spunem raj, centrală şi restul in se aflau la praşilă, pe te prezintă cu un bilanţ ai lar, ne enumera cîleva
că sîntem mîndri de aceste stalaţiilor, precum şi de MARIN NEGOIŢA renurile cultivate cu po realizărilor care mulţumeş dintre acestea.
rezultate ale constructo brigada nr. 5, condusă de rumb, sfeclă furajeră şi te doar in parte, în sensul Indicatorul producţia
rilor". 'A irig. Ilie Bota, care con (Continuare în pag. o 3-a) cartofi un mare număr că producţia marfă indus m a r f ă industrială ia
trială nu a fost realizată I.J.P.I.P.S. nu a fost rea
la nivelul planului, depă- lizat . din cauza nelivrării
şindu-se totuşi cu 21,3 la apei minerale şi a confec
Depăşiri la sută producţia fizică nomi ţiilor metalice. Recent am
principalii indicatori nalizată, cu 114,1 ia sută fost la Băcîia. Sînt pro
livrările la fondul pieţei, bleme cu piesele de schimb
Prin grija permanen cu 12 la sută prestările de pentru linia de îmbutelie-
tă pentru aproviziona servicii la populaţie. Din re a apei minerale. Pentru
rea cu materiile prime tre unităţile care rapor rezolvare s-a făcut coman
şi materialele necesare tează direct la forurile tu dă la sculăria întreprinde
în procesele tic produc telare judeţene, C.P.A.D.M. rii mecanice. In ceea ce
ţie, prin respectarea ri a depăşit cu 101,8 la sută priveşte profilate metalice
guroasă a reţetelor do achiziţiile planificate, cu şi ţeava s-au făcut demer
fabricaţie şi utilizarea 13 la sută producţia de surile necesare la Hune
judicioasă a agregatelor industrie mică, cu 31 la doara şi Arad.
şi instalaţiilor, oamenii sută prestările de servicii Brigada din Orăştie a
muncii de la întreprin la populaţie şi cu 55,5 la T.A.G.C.M. a predat apar
derea de berc Ilaţeg sută exportul, reaiizînd în tamentele planificate pe
şi-au depăşit sarcinile proporţie de 99,1 la sută primul trimestru, dar -are
de plan pe cinci luni desfacerile de mărfuri. mari rămîncri în urmă la
ale anului la majorita Dar nu toate unităţile coca co urmează să pre
tea indicatorilor. La au obţinut rezultatele do dea pînă la sfîrşitul anu
producţia marfă au ob rite. în vreme ce I.G.C.L. lui. Şi în acest caz am
ţinut un spor de peste şi-a depăşit cu 3,8 la sută preconizat şi înfăptuim o
opt milioane lei, au pro producţia marfă indus serie de măsuri prin care,
dus şi expediat în plus trială r>'unificată. distric sperăm noi, râmînerca în
beneficiarilor 6 209 bec- tul dc drumuri cu 6,9 la urmă va fi recuperată Ast
toliţri berc finită, 32 172 sută, secţia locală a fel, o formaţie dc 17 me
hectolitri bere la sticlă, I.J.P.I.P.S. a realizat doar seriaşi constructori, alcă
tuită din oameni dc ia
au livrat suplimentar . 99,5 la sută din plan. iar toate întreprinderile din
la fondul pieţei 27 063 1 brigada T.A.G.C.M. — doar
hectolitri bere, au rea- ^ cu ceva mai mult de două oraş care au avut aseme
nea meseriaşi, a preluat de
lizat peste prevederi 176 t treimi din plan, fapt ce a la T.A.G.C.M. executarea
tone malţ şi 12,5 tone ? făcut ca pe ansamblul e- zidurilor despărţitoare la
bioxid dc carbon. Pro- 1 conomiei locale acest in blocul C 2. Am compen
ductivitatca muncii mar. ţ dicator să nu se realizeze. sat cu 60 mc lipsa de ca
chcază o creştere de i Normal era ca încă de pacitate a brigăzii de a
5 383 lei/persoană, s-au ) la primele semne ale ră- prepara betoane. Prin
înregistrat însemnate e- ) .T.M.M.lî. Slmerla. Un nou lot de arcuri pentru suspen sin vagoanelor este verificat mînerii în urmă, consiliul
conomii la costurile dc j ţl pregătit pentru montare. In imagine, arcurarii Victor Tur cu şi Cornel Uarbu, alături de popular să ia cele mai co ION CiOCLEl
producţie. şeful echipei Sabin llîrciog. verifică înscrierea în normative a acestor piese. respunzătoare măsuri dc
l Foto NICOLAE GHEORGHIU
corectare a situaţiei. (Continuare în pag. a 3-a)
