Page 29 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 29
Preşedintele Nieolae Ceauşescu
primit pe conducătorii delegaţiilor
ţărilor din Balcani participante
S O C IA L IS M ® la reuniunea ministerială privind
cooperarea industrială
şâ transferul de tehnologie -
T o v a r ă ş u l Nieolae şi ambasadorii acestor ţări de principiu la care s-a a-
Ceauşescu, preşedintele Re Ia Bucureşti. juns, ce evidenţiază hotă-
publicii Socialiste Româ Au luat parte Ştefan An rîrea statelor balcanice ele
nia, a primit, joi, 8 iunie, drei, viceprim-minîstru al a extinde colaborarea bi şi
pe conducătorii delegaţii guvernului, Ioan Totu, mi multilaterală, punînd ba
lor ţărilor din Balcani par nistrul afacerilor externe, zele unei conlucrări tot
ticipante la reuniunea mi Ioan Ungur, ministrul co mai rodnice în viitor.
S-a subliniat că promo
Sarcinile de plan- îndeplinite f nisterială privind coopera merţului exterior şi coope varea susţinută a cooperă
rării economice internaţio
rea industrială şi transfe
rul de tehnologie, care s-a nale, şeful delegaţiei Repu. rii, pe multiple planuri,
exemplar, la toţi indicatorii desfăşurat la Bucureşti. blicii Socialiste România, între ţările balcanice este
La întâlnire au partici alte persoane oficiale ro în interesul reciproc, al
pat Farudin Hoxha, minis mâne. dezvoltării unor relaţii de
tru Ia preşedinţia Consiliu în cadrul întîlnirii au prietenie şi bună vecină
lui de Miniştri, şeful dele luat cuvântul conducătorii tate, al transformării Bal
Diversificare şi înnoire — deviză gaţiei Republicii Populare delegaţiilor participante, canilor într-o zonă a păcii
Socialiste Albania, Lubo- care au adresat preşedin şi colaborării.
în activitatea întregului colectiv mir Dacev, ministru ad mulţumiri pentru întreve apreciindu-se eforturile de
telui Nieolae Ceauşescu
cursul
în
întrevederii,
junct la Mipisterul Econo
miei şi Planificării, şeful derea acordată, pentru puse de preşedintele Ro
Un exemplu concludent ţiile şi orientările formu realizat — 104 Ia sută, li delegaţiei Republicii Popu condiţiile asigurate bunei mâniei pentru dezvolta
despre ceea ce înseamnă late de ilustrul nostru con. vrări la fondul pieţei — lare Bulgaria, Dimitrios desfăşurări a lucrărilor re rea şi întărirea prieteniei
dezvoltare accelerată îl ducător, tovarăşul Nieolae 100,3 la sută; desfacere co Diamantopoulos, secretar uniunii. şi colaborării în Bal
oferă Fabrica de produc Ceaiişescu, la forumurile merţ prin magazine pro general al Industriei la în acelaşi timp, a fost cani, tovarăşului Nieolae
ţie industrială şi prestări de partid şi ale democra prii — 117,6 la sută, pres relevată însemnătatea re Ceauşescu i-au fost adre
servicii Hunedoara. Deta ţiei muncitoreşti revoluţio tări servicii pentru popu Ministerul Industriei, Ener_ uniunii de Ia Bucureşti, a sate de către conducătorii
lii asupra acumulărilor nare, precum şi în timpul laţie — 101,6 la sută. giei şi Tehnologiei, şeful problemelor dezbătute pri delegaţiilor calde urări de
cantitative şi creşterilor vizitei de lucru Întreprinse Rezultate notabile au fost delegaţiei Republicii Elene, vind dezvoltarea cooperă succes în întreaga sa acti
Akin Cakmakci, subsecre
calitative din munca aces obţinute şi la indicatorii tar la Ministerul Industriei, rii industriale şi a trans vitate, iar poporului ro
tui colectiv ne-a furnizat economico-financiari. Ast ferului de tehnologie, a- mân progres şi bunăstare.
ing. Emil Dull, directorul La F.P.I.P.S. fel, economiile Ia cheltuie şeful delegaţiei Republicii ceasla avînd o deosebită în încheierea întîlnirii a
unităţii, căruia i-am soli Hunedoara lile totale la 1 000 lei pro Turcia, Stevan Santo, importanţă pentru accele luat cuvînlul tovarăşul
citat să ne răspundă la ducţie marfă sînt de 24 membru al Consiliului E- rarea progresului economi- NICOLAE ceauşescu,
următoarele întrebări: Iei, iar la cele materiale xecutiv Federal, secretar co-social al ţărilor din Bal preşedintele Republicii So
1. Cum aţi încheiat pri în judeţul şi municipiul de 30 lei, la producţia mar. federal pentru industrie şi cani. Totodată, a fost ex cialiste România.
mele cinci luni ale anului? Hunedoara în Iurta martie fă vîndută şi încasată a- energie, şeful delegaţiei primată satisfacţia faţă de Cuvântarea a fost urmă
2. Cu ce probleme se a.c. Ghidul acţiunilor des vem un plus de 459 000 lei, Republicii Socialiste Fede caracterul fructuos al întîl rită cu interes de cei pre
confruntă colectivul ? făşurate pînă acum l-a iar la beneficii de 162 000 rative Iugoslavia, precum nirii, faţă de înţelegerile zenţi.
3. în ce direcţii acţio constituit vastul program lei.
naţi pentru îndeplinirea de măsuri tehnico-econo- Este un bilanţ rodnic,
planului ? mice şi politico-organiza- pe măsura eforturilor de
1. înainte de a recurge torice elaborat de consi puse de întregul colectiv, a Activitatea educativă de formare a viitorilor
la procente şi cifre pri liul oamenilor muncii, sub cărui hotărîre unanimă
vind realizările „la zi", directa îndrumare a comi este de a cinsti prin rea comunişti — permanentă, complexă
vreau să subliniez faptul tetului de partid al unităţii. lizări remarcabile -a 45-a
că tot ceea ce gm între Aşadar, bilanţul întoc aniversare a. măreţului act
prins In vederea îndepli mit la finele lunii mai istoric de Ia 23 August Unitate de prestigiu a mentelor de partid, a sar subliniază interlocutoarea
nirii sarcinilor de plan a a.c. se prezintă astfel : economiei hunedorene, în cinilor concrete rezultate — se urmăreşte evoluţia
avut drept temelie ideile şi producţia marfă — plus M1RCEA DIACONI) treprinderea „Vidra" Orăş- din cuvîntările secretaru profesională, socială şi
conceptele cuprinse în Te 60 000 Iei, producţia netă tie datorează în mare mă lui general al partidului, politică a uteciştilor, re
zele din aprilie, în indica — 106,9 Ia sută, export (Continuare in pag o 2-a) sură realizările din ultimii t o v a r ă ş u l Nieolae zerva principală de cadre
ani unor acţiuni, muncii Ceauşescu. Implicarea di a celor nouă organizaţii
permanente do formare şi rectă a secretarilor de de partid din unitate. Din
IN ZIARUL DE AZI : educare a oamenilor, a organizaţii, a celorlalţi experienţa proprie am
tinerei generaţii, capabilă membri ai birourilor ur constatat că nu toţi ti-.
O unitate şcolară care să stăpînească.. tehnica
asigură pregătirea Ia nouă, să creeze Valori ma
un înalt nivel a viitoa teriale pe măsura exigen VIATA DE PARTID
relor cadre din minerit ţelor şi cerinţelor actualei
Carnet cultural etape de dezvoltare a pa măreşte permanent for norii se integrează uşor,
triei.
De la o ii... la alta marea şi educarea viitori încă de la început, în
— Pornind de la acest lor comunişti. colectiv. Dacă nu sini
CURIER SOCIAL-CETÂ- deziderat — ne spunea Pe tovarăşa Elena Contz, sprijiniţi la timp, unii sc
ŢENESC i tovarăşa Felicia Andre- secretar adjunct cu pro situează perioade lungi la
* Răspunderea pentru şoiu, secretarul comitetului bleme organizatorice a! un nivel profesional me
apărarea avutului de partid — a devenit o comitetului de partid, am
obştesc revine, deo obişnuinţă ca periodic să întîLnit-o la una din ma diocru. în toate împreju
potrivă, celor puşi aibă Ioc întîlniri ale mem şinile din secţia „cusut rările de muncă, de viaţă
să-l gestioneze, dar brilor activului de partid blană". VALENTIN NEAGU,
şi cadrelor de con cu tinerii din unitate. în — într-adevăr, acordăm TRAIAN OPRONI
ducere cadrul acestora are loc o importanţă deosebită e-
* Dialog cu cititorii un dialog viu, necesar cla ducării tinerilor. Pe baza
rificării şi însuşirii docu sarcinilor prevăzute — (Continuore în pag. o 2-o)
VAVV.V.'.V.‘.V,V.V,'.V, - .V. , .VAV,VrV,%V.V»“AV«V.V.',''.‘.V.-.V,V.V.V,VnV.V.V»VtV.VcVAV,V.V.V.V,V.V.V.V,l
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ i
> 'i
Toate forţele in cimp-la întreţinerea culturilor şi strmgerea furajelor!
Sub conducerea organi rul şef al C.A.P. Micia, nice şi manuale s-au apli mecanizatorii înţeleg bine
zaţiilor de partid, locui Ioan Nistor —, la întreţi cat şi la culturile de sfe răspunderea ce o au faţă
torii comunei Micia acţio nerea culturilor. Ca urma clă de zahăr (20 de ha) şi de soarta recoltei, anga
nează cu hotărîre pentru a jarea culturilor în acord
transpune în viaţă sarcinile global stimulînd participa
formulate de secretarul ge Comuna Micia rea la muncă şi efectuarea
neral al partidului, tova unor lucrări de calitate,
răşul Nieolae Ceauşescu, la în conformitate cu tehno
recenta şedinţă a Comite re, la cultura cartofilor, pe sfcclă furajeră (13 ha). La logiile stabilite;. Pe tarla
tului Politic Executiv al întreaga suprafaţă (25 de cultura de soia se află în lele unde s-a constatat di
C. C. al P.C.R. privind or hectare) s-au făcut cîte desfăşurare cea de-a doua minuarea densităţilor pre
ganizarea temeinică a mun două praşile mecanice şi praşilă manuală. Porumbul văzute s-a făcut comple
A.E.S.C. Sintandrei. A început plantarea răsadurilor de cii şi desfăşurarea în manuale, iar ieri a început a fost prăşit mecanic, a- tarea golurilor. Se detaşea
ardei şl la Ierma i. Economista fermei. Mariana Simedrea, cele mai bune condiţii a tratamentul împotriva gîn- cu,m lucrîndu-se la termi ză prin hărnicie si con-
ne mal spune că pe ltngă cele 2 hectare cu ardei se va con narea praşilei manuale pe
tinua plantarea tomatelor pe 5 hectare şl a dovleceilor pe lucrărilor din campania a- dacului din Colorado, lu
2 hectare. Deci r activitate din plin, profitînd de fiecare mo gricolă de vară. «Princi crare efectuată de meca ultimele 17 ha". NICOLAE TIRCOB
ment favorabil prilejuit de această capricioasă perioadă palele forţe sînt concen nizatorul Lucian Bobnr, Tot Interlocutorul a precizat
de timp. Fofo NICOLAE GHEORGHIU
trate — ne spunea ingine cîte două praşile mcea- că toţi cooperatorii şi (Continuare in pag. o 4-a)
