Page 33 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 33
important element pentru ridicarea
nivelului de trai si a calităţii vieţii
In municipiu! Hunedoa pozitare de peste 140 000 locuinţe se construise mult
ra, desfacerile de mărfur mp. in cele 35? de unităţi şi înainte de 1965, în pri
cu amănuntul depăşesc a comerciale desfăşoară ac vinţa echipării oraşului cu
0RG4SI AL COMITETULUI JUDETEAW HUNEDOARA flt P.C.l nual 14 500 lei pe locui tivitate peste 2 800 oa dotări sociale se simţea
tor. Atingerea acestui ni meni ai muncii, adică 8 la o răminere în urmă.
S I f l t C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N vel de către activitatea co sută din totalul persona Opera de modernizare a
mercială s-a petrecut in lului muncitor din localitate. tuturor localităţilor patriei
-J •
condiţiile continuei dezvol Sînt elemente care întă începută în 1968, după
ţări şi modernizări a baze resc afirmaţia că la Hu noua organizare adminis-
Anul XLI, nr. 9 816 SIMBÂTĂ, 10 IUNIE 1989 4 pagini - 50 bani materiale, armonios inte nedoara există toate con trativ-teritorială a adus şi
grotă în ansamblu! de diţiile pentru practicarea la Hunedoara un puternic
creaţii ale generoasei epoci unui comerţ civilizat, apro suflu înnoitor, atît în in
marcate de Congresul a! piat de cerinţele oameni dustrie cit şi în urbanis
1989 —an decisiv al cincinalului actual IX-lea al partidului şi nu lor. Cine cunoaşte Hunedoa tică. Sporirea cu aproape
mită cu mindrie de între
30 000 a populaţiei salo
ra anterioară anului 1965 în acest timp este abso
gul popor „Epoca Nicolae îşi dă uşor seama ce soft
Sarcinile de plan - îndeplinite Ceauşescu". uriaş s-a făcut in baza lut firească. La noile di
mensiuni demografice ca
In anul celei de a 45-a
aniversări a actului istoric materială a acestui însem şi la cerinţele de continuă
nat sector al vieţii socia
exemplar, la toţi indicatorii de la 23 August 1944 şi al le. Centru! său de greuta ţă şi civilizaţie trebuia di
creştere a nivelului de via
celui de al XlV-lea Con te se situa pe atunci în mensionată şi reţeaua co
gres al partidului, baza aşa-zisul „oraş vechi", ac mercială.
Sarcina transporturilor feroviare — materială a comerţului clin tivitatea desfăşurîndu-se TH. MĂRCUŞ
nu o dată în dughene şi
municipiul Hunedoara în
sumează o suprafaţă pe improvizaţii. Dacă in ceea
sprijinirea unităţilor economice desfacere, producţie şi de ce priveşte construcţia de (Continuare in pag. o 3-a)
în realizarea producţiei
— Staţia dc cale ferată fost reduse staţionarea Ia de vagoane pline sau goa
Simcria-Triaj este o mare încărcare-descărcare cu 3,9 le. Dar avem şi schimburi
şi importantă „poartă" de la sută, staţionarea în şi zile record. în tura de
intrare-ieşire a judeţului tranzit cu manevră cu 0,3 azi-noapte, de pildă, - au
nostru. Ceferiştii sînt zi şi la stită, iar staţionarea în fost compuse şi descom
noapte la datorie. Cu ce tranzit fără manevră cu puse 30 de trenuri...
bilanţ au încheiat ei pri 5,7 la sută. în aceeaşi pe — Avem un colectiv de
mele cinci luni din acest rioadă, trenurile de marfă ceferişti buni, destoinici,
an, tovarăşe Iosif Jabo- au fost utilizate în pro dintre care peste 260 sînt
tinschi, .şef staţie coordo_ cent de 101,1 la sută, în comunişti, repartizaţi pro
nator ? porţional la toate punctele,
— Staţia C.F.R. Simeria- cheie de pe raza de acti
Triaj ..adună" şi expedia STAŢIA C.F-R. vitate a staţiei — a conti
ză zilnic un mare volum SIMERIA-TRIAJ nuat tovarăşul Iulian Drij-
de produse : materii prime man, secretarul comitetului
pentru combinatele side de partid al staţiei. Mihai
rurgice de la Hunedoara condiţiile în care consumul Lupaşcu, Liviu Ghiţoaica,
şi Călan, cărbune pentru de energie electrică s-a Nicolae Rîşcu, Laurian Ren-
Termocentrala Mintia, pro_ redus cu 0,2 la sută. tca, Gheorghe Uifalo.şi,
dusele finite de la cele — Ce înseamnă orele de Leon Gherghel, Ioan Hojda,
două mari combinate, de muncă la staţia C.F.R. Si- Ioan Tomuţa, Ioan Finişan,
la întreprinderea de lianţi mcria-Triaj ? Dorin Moraru, Nicolae
Deva, inclusiv mărfurile
O activitate în „foc
—
destinate exportului. După continuu", pe orice vreme, Matei, Alexandru Iaco-
cinci luni putem raporta în orice anotimp. în 24 de bescu sînt mereu în frun
că ne-am îndeplinit şi de tea întrecerii socialiste.
păşit principalii indicatori ore compunem şi descom Este cunoscut că staţia Si- Uzina dc utilaj minier şi reparaţii Crişcior. Lăcătuşul Dumitru Paul, unul dintre
de plan, după cum ur punem, în medie, 55—60 de destoinicii meseriaşi ai uzinei, alături de sudorul Lnzâr Mîndreanu, sînt permanent preo
mează : tone expediate — trenuri de marfă, ceea ce GH. I. NEGREA cupaţi de recuperarea pieselor şi calitatea recondiţionăm lor. în imagine, ei prelucrează
154,3 1<1 sută, încărcătura înseamnă manevrarea de o piesă recuperată de la benzile transportoare. Foto NICOLAE GHEORGHIU
statică — 104,8 la sută, au la cocoaşă a 3 800—4 000 {Continuare în pag. a 3-a)
La panoul de onoare— oamenii, CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
faptele lor de muncă, % ' ” j..; ■ if - |
de înalt patriotism
Participare bună, lucru cu spor
Mulţumirea vine din noi...
crează cu ei; comuniştii la praşilă si coasă!
din organizaţia de bază a 9
zonei Carpen — al cărei întreţinerea culturilor curate de buruieni şi Ion Aruncuteanu efectua care au şi fost puse la
secretar este — îi preţu prăşitoare, recoltarea şi bine dezvoltate. cea de a doua praşilă me adăpost. în cîmp mai sînt
iesc spiritul de angajare f? depozitarea fără pierderi a canică, lucrare care se a- strînse în căpiţe nutreţu
de iniţiativă, co-ectitudinea furajelor sînt principalele La C.A.P. Tîmpa, bună flă, de fapt în prag de rile recoltate manual de
morală şi civică, exemplul lucrări de sezon asupra oară, mecanizatorul Du finalizare. Cum porumbul pe 25 de ha fîneţe natu
personal în întreaga activi-, cărora este concentrată a- mitru Căleală a efectuat a fost prăşit o dată şi rale şi cultivate. Este bine
tate ; iar conducerea sec tenţia conducerilor colec două rebilonări pe cele 43 manual, se înţelege că are că au fost recoltate la
torului Valea Moi ii consi de ha ocupate cu cartofi, condiţii să se dezvolte vi timp, dar tot aşa de ope
deră că la obţinerea, de tive, a cooperatorilor şi iar Iulian Anicolăesei, co rativ întreaga cantitate de
către acest colectiv, in mecanizatorilor din unită ordonat de Marin Baciu, guros şi repede. Am notat fibroase trebuie transpor
1988, pentru a treia oară ţile agricole ale comunei inginerul şef al unităţii, a pe cîţiva dintre cooperato tată în baza furajeră şi
consecutiv, a p-imului loc Băcia. Mobilizaţi de or acţionat la fel de bine la rii care şi-au dovedit vred_ pusă la adăpost.
în întrecerea socialistă pe ganizaţiile de partid, ma tratamentul împotriva ma nicia în muncă, fiind primii
întreprindere, o mare con rea majoritate a oameni nei, încheindu-1 în timp la executarea praşilclor. Mecanizatorii Viorel Spî-
tribuţie a avut-o zona lor participă zilnic la mun. scurt. La rîndul lor, coo Este vorba de Traian Pe- nu şi Aurel Oprea au fost
Carpen, revirul lui N'coiae că în cîmp, hotărîţi să peratorii din brigăzile con truţescu, Ana Cibian, Dă- cei care au efectuat, la
Lupaş, precum şi acesta traducă în fapt sarcinile şi duse de Marinela Pop şi nilă Pop, Vionela Bufnilă, C.A.P. Băcia, cîte două
personal. Viorica Apostol executau Ortenzia Ocoli.şan, Drago- rebilonări la cartofi. Tra
Maistrul miner princi indicaţiile cuprinse în cu-
pal Nicolae Lupaş, de la Nicolae Lupaş este moţ cea de a doua praşilă ma mir Bozdoc şi mulţi alţii. tamentul împotriva manei
I.M. Barza. din Buceş, ca atîţia alţi vîntarea secretarului ge nuală pe ultimele supra Cu răspundere s-a acţio a fost făcut de Iosif Lo-
mineri ai Barzei. Du neral al partidului, tova feţe plantate. nat şi la recoltarea fura rinez. Praşila a doua ma
Despre maistrul princi pă absolvirea liceului din răşul Nicolae Ceauşescu, la Bine se prezintă situaţia jelor. Nutreţurile masă- nuală — arăta Ioan Barb,
pal Nicolae Lupaş se vor Abrud şi Şcolii tehni recenta şedinţă a Comite şi la sfeclă, unde — pre verde, recoltate de pe 52 preşedintele cooperativei —■
beşte numai de bine ia ce miniere din Brad, in tului Politic Executiv al ciza Alexandru Floroiu, este finalizată pe 25 ha
Întreprinderea minieră Bar 1979 s-a încadrat la I. M. C. C. al P.C.R., pentru a preşedintele unităţii — me de ha, au fost în întregime din cele 65 ha plantate.
însilozate, unitatea reali-
za. Oamenii din revirul pe Barza, sectorul Valea Mo asigura în acest an pro zînd pînă acum 700 tone
care-/ conduce — în cadrul rii, zona Carpen. „In acest ducţii cît mai mari la canizatorul Iosif Pop a de siloz de bună calitate. Tot el preciza că la sfecla
sectorului Valea Morii — an împlinesc 40 de ani efectuat cîte două praşile de zahăr şi soia s-au exe
îl apreciază pentru compe de viaţă şi 20 de muncă, hectar. Urmarea directă a mecanice, iar cooperatorii S-a trecut la recoltarea cutat cîte două praşile
tenţa sa profesională, pen ALEXANDRU JURCA, hărniciei şi răspunderii pe două praşile manuale. Am manuală a finului şi ierbu. mecanice (Eugen Toma) şi
tru calităţile de bun or corespondent care o dovedesc în mun remarcat că toate golurile rilor de pe marginea dru
ganizator, pentru modul că este întreţinerea cores din culturi au fost com murilor. a digurilor şi ca MIRCEA LEPĂDATU
sincer, deschis in care lu Continuare in pag o 3-a) punzătoare a culturilor, pletate. La porumb, care nalelor de irigaţii, de unde
care, la această dată, sînt ocupă aici 80 de hectare, au rezultat 37 de tone, {Continuare in pag o 3 a}
