Page 37 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 37
1 1 Iu n ie 1 9 4 8 - m o m e n t d e c is iv p e n t r u
d e v e n ir e a s o c ia lis t ă a p a t r ie i
Actul revoluţionar de la porul nostru, u rotind cu ca de altfel pentru toţi
înfăptuirea căruia se îm devotament şi încredere fiii patriei, cincinalul
plinesc astăzi 41 de ani — deplină partidul comunist, 1986—1990 — fundamentat
naţionalizarea principale a dovedit prin fapte ca pe prevederile cuprinse în
lor mijloace de producţie pacitatea sa de a făuri, documentele celui de al
— se înscrie la loc de într-o perioadă de timp XlII-lca Congres al parti
frunte în glorioasa epopee relativ scurtă, o industrie dului — reprezintă pragul
a luptei pe care Parti puternică, o agricultură mo de trecere al României dc
dul Comunist Român a dernă, în continuă dezvol la stadiul de ţară în curs
dus-o pentru instaurarea tare, înfăptuiri remarcabile de dezvoltare la cel de
în patria noastră a socia consemnîndu-se în toate ce ţară mediu dezvoltată. Re
lismului, singura orînduire lelalte sectoare ale vieţii zultatele obţinute de oa
capabilă să asigure, prin economico-sociale româ menii muncii hunedoreni
abolirea definitivă a ex neşti. Din întreaga pe în anii acestui al optulea
ploatării omului de către rioadă deschisă la 11 iu cincinal — în minerit, e-
om, dezvoltarea liberă şi nie 1948 se desprinde — nergetică, siderurgie, agri
-
Anul XLI, nr. 9 817 DUMINICA, 11 IUNIE 1989 4 pagini - 50 bani independentă a ţării, de ca bornă de am pentru cultură, în celelalte do
plina egalitate în drep cei mai fertili ani ai de menii de activitate —, în
turi a fiilor săi. venirii României — Con gemănate cu succesele re
După cum a subliniat în gresul al iX-Iea al parti marcabile înregistrate la
1989: — an decisiv al cincinalului ac luai repetate rînduri secretarul dului, care, prin hotărî- scara întregii economii
general al partidului, to rile de excepţională în româneşti au creat premisa
varăşul Nicolae Ceauşescu, semnătate adoptate, a pus unei realizări remarcabile
>0 naţionalizarea 'ndustriei, bazele dezvoltării multi a poporului nostru : achi
Sarcinile de plan - îndeplinite băncilor, transporturilor şi laterale, intensive a eco tarea în întregime, la sfîr
comerţului a avut ca efect nomiei naţionale, perioadei şitul lunii martie a.c., a
exemplar, Ia toţi indicatorii lichidarea proprietăţii bur- de glorii pe care cu nease datoriei externe a Româ
X ' ghezo-moşiereşti asupra muită mîndrie o numim „E- niei. Aceasta ilustrează cu
poca Nicolae Ceauşescu".
principalelor mijloace de Este un motiv de justi putere justeţea politicii
partidului, forţa, capacita
& Rezultate pozitive. producţie, deschizînd pers ficată mîndrie pentru în tea şi vitalitatea econo
pective largi creării pro
miei naţionale, voinţa fier
tregul nostru popor faptul
prietăţii socialiste a între
gului popor şi, apoi, a că, astăzi, România socia binte a poporului român
de a transpune neabătut
listă se prezintă ca o ţară
în continuă creştere proprietăţii cooperatiste. cu o industrie şi agricul în viaţă planurile şi pro
gramele
de
dezvoltare
tură puternice. moderne,
Actul istoric de acum 41
de ani a marcat, de fapt, organizate pe baza celor economi co-socială, hotărî-
1. Cum aţi încheiat cele cinci luni ale anului ? Dar iată, concret, rezul momentul de început al mai noi cuceriri ale ştiin rile Congresului al XIII-
2. Cu ce probleme se con fruntă colectivul ? tatele obţinute, la nivelul făuririi societăţii socialisto ţei şi tehnicii. lea şi Conferinţei Naţio
întreprinderii, pe cele cinci
:i. în ce direcţii acţionaţi pentru îndeplinirea pla în România. Pentru comunişti, pen nale ale partidului, des-
nului ? luni ale anului : depăşirea Pornind pe acest drum tru toţi cei ce trăiesc şi
producţiei marfă cu aproa. (Conlinuare în pag. a 4-a)
întreprinderea forestieră sumurile specifice, utili pe 7 milioane lei, a produc cu o moştenire săracă, po muncesc în judeţul nostru.
de exploatare şi transport zarea raţională a resurselor ţiei nete (pe patru luni)
Deva se înscrie între uni materiale şi financiare. cu un milion lei, a pro
tăţile economice ale jude în acest sens am sta ductivităţii muncii cu 0,2 ASTĂZI, LA COSTEŞTI,
ţului care-şi îndeplinesc bilit şi urmărit consecvent la sută, realizarea supli
constant sarcinile de plan respectarea tehnologiilor mentară a 1 893 mc che A XXI-A EDIŢIE A „INTÎLNIRH TINERETULUI CU ISTORIA"
lâ majoritatea indicatorilor, de lucru şi a programelor restea total, 322 mc lăzi,
cu accent pe producţia fi de modernizare a produc 4 000 mc semifabricate pen
zică şi îndeosebi pe cea ţiei, a normelor de muncă tru mobilă, 686 mc amba Profundă vibraţie patriotică
destinată exportului, 11- laje diferite, 154 tone man
vrînd, lună de lună unor gal de bocşă, a altor pro
beneficiari de peste hotare întreprinderea duse, La export am livrat Se împlinesc douăzeci şl orei 10 va începe specta Muntean, Ioan Bocşa şl
însemnate cantităţi de pro în plus, pe relaţia C.T.S. unu de ani, de cind aici, colul de evocare, realizai alţii.
duse, unele în devans, su forestieră de şi pe devize convertibile, in străvechea vatră a Cos- cu concursul unui impor Această a 21-a ediţie are
plimentar prevederilor. exploatare şi mărfuri însumînd peste teştiului, tinerii judeţului şi ca oaspeţi actori ai Teatru
L-am rugat să răspundă patru milioane lei, în spe de pe alte plaiuri ah ţării lui de comedie din Bucu
la întrebările adresate de transport Deva cial cherestea de fag şi se intilnesc cu glorioasa reşti, care, sub genericul
redacţie pe ing. Ioan elemente lăzi, iar la inves istorie a neamului româ „Gala muzicii şi come
Nicola, directorul I.F.E.T. tiţii am înregistrat un nesc. Se împlinesc tot a- diei", va prezenta un spec
Dc.va. şi de consum, a tarifelor spor de 1,1 milioane lei. titea primăveri de cind mii tacol extraordinar de va
1. Ne-am pregătit te pe produs — în cadrul a- Contribuţii substanţiale la şi mii de tineri trăiesc po rietăţi, din care nu vor
meinic producţia acestui cordului global generalizat, aceste realizări şi-au adus, aceste locuri de geneză a lipsi cunoscuţii actori Ste
an, sub toate aspectele, în pe care-1 aplicăm cu bune mai ales, U.F.E.T. Orăştie, poporului român o autenti la Popescu, Ştefan Bănică,
că do la sfîrşitul lui 1983, rezultate —, am dat a- Secţia de industrializare a că şi emoţionantă lecţie Ion Dichiseanu, George Mi-
şi am demarat corespun tenţie folosirii judicioase lemnului Vaţa, sectoarele de istorie, venerează cu hâiţă, Nae Lăzărescu, Şte
zător chiar din luna ia a efectivelor, mijloacelor forestiere de exploatare adincă preţuire lupta şl tant număr de formaţii ar fan Tapalagă. Vor fi pre
nuarie. de transport şi celorlalte din Hunedoara, Dobra şi jertla strămoşilor pentru tistice din judeţ, întregit zenţi, de asemenea, soliş
Atenţia principală am dotări tehnice, în princi Iscroni (din cadrul U.F.E.T. libertate şi demnitate. prin prezenţa activă a o- tii Gabriel Cotabiţă, Mi-
acordat-o realizării ritmice pal a celor din centrele Petroşani). Ca de fiecare dată, şi in predatului actor Silviu haela Runceanu, Riky Dan-
a producţiei fizice, la toa de sortare şi preindustriall- 2. Ne confruntăm cu acest an, tinerii vor drumeţi Stănculescu, urmai de gata del, Viorela Filip, Mircea
te sortimentele din plan. zare a lemnului din Bîrcca, unele neajunsuri proprii —• spre cetăţile Costeşti şi laureaţilor concursurilor in: Baniciu, Simona Florescu,
în primul rînd a celor Dobra, Baru, Iscroni, Orăş- de planificare, organizare Blidaru,' moment de aleasă tei judeţean da poezie pa Adina Chivulcscu, grupul
contractate cu partenerii tie, Uricani şi Vaţa. Aşa şi urmărire a realizării preţuire a vestigiilor civi triotică - şi revoluţionară „Trio Expres" şi formaţia
externi — în sensul exe am rţeuşit ca, prin prelucra, sarcinilor de plan, de în lizaţiei geto-dacice, de re ,,Sub flamuri de partid bi de muzică uşoară „Roşu şi
cutării lor la timp, de rea unor produse inferioa tărire a ordinii şi disci trăire a sentimentelor de ruitoare" şi de muzică negru".
cea mai bună calitate şi re, să le creştem valoarea, plinei la nivelul unor co profundă vibraţie patrioti populară „Voci tinere". Costeşti 'S9. Aici, pe plai
expedierii operative spre în semifabricate, cu mai lective (privind şi mai că. Şi-au anunţat prezenţa în străbun, un nou şi profund
beneficiari —, însă nu am mult de 50 lei pe metru buna utilizare a mijloace Potrivit programului, sta recital cunoscuţii interpreţi moment de trăire româ
neglijat nici indicatorii de cub, iar la exploatarea lor de transport, respecta- bilit de organizatorii mani de muzică populară Maria nească, un nou prilej de
eficienţă — respectiv va lemnului în parchete să festării — Comitetul jude na Angliei, Lenuţa Evsei, manifestare a preţuiri!
lorificarea integrală, su realizăm productivităţi de DUMITRU GHEONEA ţean al U.T.C, - in jurul Anghelina Timiş, Drăgan memoriei străbunilor.
perioară a masei lem peste doi metri cubi pe
noase, încadrarea în con om şi zi. (Continuare în pag. a 4-a)
■MWiV.WiW'.V.V/.W.VAV.V.VAW^.VWAV.iWWAW.V.VA'.V.WAVAVV.V.YJV.V.VW.VVTOiV.’A!
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VÂftĂ ■
%
Cu toate forţele la efectuarea lucrărilor de sezon!
t
Hotărîţi să răspundă prin tat că in ceea ce pri s-a folosit sămînţă preîn- lucrărilor de întreţinere şl
fapte mobilizatoarelor în veşte întreţinerea culturi colţită. Eforturile legumi de combatere a bolilor şi
demnuri desprinse din lor, prin folosirea judi cultorilor de la ferma din dăunătorilor. Datorită a-
cuvîntarea secretarului ge cioasă a mijloacelor me Simeria Veche sînt con tenţiei ce s-a acordat în
neral al partidului, tova canice şi a forţei de mun centrate ia efectuarea pra- treţinerii culturii, sfecla
răşul Nicolae Ceauşescu, că, s-au efectuat două pră şiielor mecanice şi ma furajeră promite o recoltă
ia recenta şedinţă a Co superioară pe cele 100 ha.
mitetului Politic Executiv în scopul asigurării unei
al C. C. al P.C.R. privind întreprinderea agricolă de stat Simeria bogate baze furajere, or
organizarea temeinică a ganizaţiile de partid şi con
muncii şi desfăşurarea în ducerea întreprinderii s-au
cele mai bune condiţii a şite pe întreaga suprafaţă nuale, cît şi la aplicarea preocupat cu răspundere
lucrărilor agricole din destinată culturii cartofi tratamentelor fi tosan ilare, de recoltarea şi depozita
campania de vară, oame lor — 100 ha. De aseme în acelaşi timp, se urmă rea fără pierderi a nutre
nii muncii de la între nea, s-a aplicat cile un reşte îndeaproape valori ţurilor. Ca urmare, din
prinderea agricolă de stat tratament pentru comba ficarea produselor în con producţia culturilor pentru
din Simeria şi-au mobili terea manei şi a gîndacu- formitate cu graficele sta masă-verde s-au realizat,
zat toate forţele la între lui din Colorado. Avînd o. bilite. pînă acum, 4 600 tone siloz
ţinerea culturilor, strîn- bună stare de vegetaţie şi Lucrătorii de la cele Importante forţe au fost
gerea grabnică a furajelor de dezvoltare a tuberculi două ferme pentru produ mobilizate la strîngerea
r.P.I.U.S. Brad. Aspect de muncă de la formaţia de ni- şi pregătirea temeinică a lor, în săplămîna viitoare cerea hameiului acţionea
tuire umbrele, condusa de Doina Culămar. secerişului. va începe recoltatul car ză cu toate forţele la în NICOLAE Ti.RCOB
Foto NICOLAE GHEORGHIU Inginerul şef al unităţii, tofilor timpurii de pe cele cheierea operaţiunii dc
George Băbuţă, ne-a rela 15 ha unde la plantare ■ îndrumare, la efectuarea (Continuare în pag. a 4-a)
