Page 38 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 817
Activitatea ideologică, politico-educativă, de formare a
omului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, socialistă DUft
11
Importanţa şi semnifica politico-educativă, docu X’c ale lumii contemporane, epocii contemporane. A- a cultiva şi dezvolta în riei patriei şi a partidului,
ţia deosebită a activităţii mentele cu caracter progra. care şi-a dovedit pe deplin eum, cînd trecem într-o conştiinţa oamenilor senti dragostea faţă de gloriosul ■ 11,30
de formare şi dezvoltare a matic ale partidului nostru forţa şi viabilitatea. Din etapă superioară de dez mentul dragostei faţă de trecut de luptă a poporu lor * Toii
conştiinţei revoluţionare, de relevă, totodată, că în ra această perspectivă, activi voltare a societăţii noas patrie, partid şi popor, al lui nostru pentru libertate, ghiozdan. ,
afirmare la scara întregii port cu nivelul avansat al tatea teoretico-ideologică, tre socialiste se impun ca mîndriei de a fi cetăţeni unitate şi independenţă, sului „Poli
societăţi a unui nou mod forţelor de producţie, al ştiinţele sociale sînt che o necesitate obiectivă ri ai României socialiste, de faţă de tradiţiile şi valo }ic a stud
tice. Episo
de a gîndi, trăi şi munci bazei tehnico-materiale mate să analizeze mai te dicarea nivelului general a determina creşterea răs rile înaintate, care repre Suh Iricolc
decurg din rolul hotărîtor există o anumită rămînere meinic acţiunea legilor o- de cunoştinţe şi îndeo punderii şi hotărîrii lor de zintă o inepuizabilă sursă ■ 12,40 V
pe care factorul uman îl în urmă a nivelului gene biective în dezvoltarea ge sebi înarmarea "întregului a face totul pentru a con de îmbogăţire a vieţii spi 13.00 Telc:
dobîndeşte în condiţiile edi_ ral, ideologic, politico- nerală şi în condiţiile con popor cu cele mai noi cu tribui la dezvoltarea con rituale a maselor, un fac bum dumin
ficării şi perfecţionării so educativ, un decalaj dato crete ale construcţiei so ceriri ale ştiinţei şi teh tinuă a patriei, la apăra tor important de cultiva do prînz *
cietăţii socialiste, ale spo rat, după cum se sublinia cialiste, ale realităţilor din- nicii, ale cunoaşterii u- rea şi consolidarea marilor re a mîndriei naţionale. om * Dosi
ririi eforturilor pentru ză în Programul ideologiG Ir-o ţară sau alta, pornin- mane în general. cuceriri revoluţionare ale Desigur, educaţia patriotică Mari eonii
înfăptuirea unei calităţi al partidului, lipsurilor din du-se de la corelaţia dia în cuvîntarea rostită la poporului. Educaţia patrio se întrepătrunde organic lui * Un
noi, superioare în toate activitatea educativă. Ele lectică dintre general şi Plenara Comitetului Cen tică nu se reduce, aşadar, cu dezvoltarea spiritului de compozitoi
domeniile. nu pot fi justificate prin particular, de la faptul că tral al P.C.R. din 12—14 la cultivarea unor senti solidaritate cu oamenii * Din cun
Proces complex, atotcu invocarea caracterului a.şa- orice perfecţionare a prin aprilie, tovarăşul Nicolae mente patriotice general, muncii, cu popoarele de românesc
prinzător, edificarea socie zis fatal al rămînerii în cipiilor economice, a con Ceauşescu sublinia încă o abstracte, fără corespon pretutindeni, 'cu toate for logia umoi
tăţii socialiste multilateral urmă a conştiinţei. ducerii economico-sociale dată cerinţa imperioasă de denţă cu realităţile con ţele care se pronunţă pen * Melodii,
dezvoltate se defineşte prin A accepta o asemenea trebuie să asigure dezvol a se acţiona ferm în în temporane ale patriei, ci tru pace, dezarmare şi formaţia ,
amploarea şi profunzimea justificare ar însemna, tarea pe baze socialiste a treaga muncă organizatori urmăreşte în permanenţă progres economic şi social, Secvenţa t
transformărilor calitative după cum arată tovarăşul societăţii şi să nu deschi că şi politico-educativă pen afirmarea valorilor patrio pentru o lume mai dreap lui B 14,
realizate în toate domeniile Nicolae Ceauşescu, a încu dă, în nici un fel, calea tru ridicarea continuă a tismului socialist, revolu tă şi mai bună. în con zarea - n;
vieţii social-economice, raja o atitudine pasivă, spre forme capitaliste, ce nivelului de pregătire a ţionar în interesul progre cepţia partidului nostru, pentru edi
politice, ideologice, cultu- defetistă, cu profunde re pot afecta grav dezvol cadrelor, pentru însuşirea sului multilateral al pa arta şi literatura, inspirate lismului >
ral-educative, aflate în, percusiuni negative asupra tarea viitoare, construcţia a tot ceea ce este nou şi triei, al ridicării sale pe din realităţile naţiunii 15.00 Indii
strînsă unitate şi interde dezvoltării societăţii. Parti socialismului, bunăstarea valoros în cunoaşterea şi trepte tot mai înalte de noastre socialisto, din iz mului a
pendenţă. „Pentru a asigu dul nostru a argumentat cu popoarelor şi independen practica socială. „Aceasta civilizaţie. T o v a r ă ş u l vorul viu al muncii şi vie nai ■ 1
ra înfăptuirea Programu rigoare ştiinţifică principiul ţa lor. în acest cadru se este viaţa şi nu putem Nicolae Ceauşescu subli ţii poporului român, aduc României,
lui partidului, înaintarea potrivit căruia din rolul impune, aşa cum relevă ţine în Ioc progresul, acti nia în acest context cerin o contribuţie importantă conducăto
spre comunism, sublinia determinant ' al existenţei t o v a r ă ş u l Nicolae vi lalea dacă unii consideră ţa de a dezvolta puternic la formarea profilului spi 20.25 Film
in acest sens tovarăşul sociale nu decurge inevi Ceauşescu, să subliniem cu că nu mai trebuie să înve educaţia patriotică, mîn- ritual al omului nou. a pre o ani
Nicolae Ceauşescu, este ne tabilitatea rămînerii în toată tăria că nu este po ţe, arăta secretarul gene dria faţă de cuceririle re valorilor înaintate pe care Producţie
cesară dezvoltarea puter urmă a conştiinţei, subli sibil să lăsăm dezvoltarea ral al partidului. A nu mai voluţionare, de a face să le promovează noua socie filir Cine
nică a conştiinţei socia niind că, în condiţiile ac socialistă la voia în'îm- învăţa înseamnă a rămîne crească răspunderea şi ho- tate Iul, -olc
liste a comuniştilor, a tu tuale, există posibilitatea plării, că perfecţionarea un om înapoiat. A crede tărîrea in muncă, pentru Amplă manifestare cul Crcţulescu
turor oamenilor muncii. In reală a transformării con a contribui la dezvoltarea turală, Festivalul naţional tru, Coleo
noua etapă a dezvoltării ştiinţei revoluţionare în- continuă a patriei, la în „Cîntarea României", de Maftei
societăţii româneşti nu tr-un factor dinamizator al tărirea independenţei şi finit de secretarul general Coruri ce!
numai că nu se dimi progresului social. In acest CONSULTAŢI: IN SPRIJINUL suveranităţii sale. ai partidului ca o puternică re b 21,5
nuează importanţa activi context, a acţiona asupra Forţa socială mobiliza mişcare de creaţie ştiin
tăţii ideologice, ci, dimpo modului de gîndire şi com toare a patriotismului so ţifică, tehnică, culturală, LUNI,
trivă, ea sc accentuează portare al oamenilor în PARTICIPANŢILOR LA jNVĂŢĂMÎNTUL cialist decurge din pro artistică de masă, a făcut
şi devine tot mai impor seamnă a acţiona în mod funzimea şi bogăţia con ca zeci şi sute de mii do B 19,01
tantă". nemijlocit în vederea asi ţinutului său ideatic, care tineri ds la oraşe şi sate 19.25 Ctii
îmbogăţirea conţinutului gurării dezvoltării armo include cele mai înalte să participe intens la a- de Aur I
şi diversificarea formelor nioase, echilibrate a vieţii POLITICO-IOEQLOGIC BE PARTID sentimente şi valori mora ceaslă activitate do ridi ps itru Ic
muncii educative, contribu materiale şi a celei spiri le ale unui popor. De a- care pe o treaptă supe do.îria -
ţia sa la unirea eforturi-' tuale a societăţii, în con eeea, la baza întregii ac rioară a nivelului de cultu litare t
lor oamenilor muncii în cordanţă cu cerinţele noii construcţiei socialiste, u- că ştii lotul, deja înseamnă tivităţi de educaţie socia ră generală, la afirmarea folcloric
opera de făurire a noii so etape în care se găseşte plicarea legilor obiective, a că eşti un om care mergi listă trebuie să stea în creseîndă a forţei de crea 21.00 Lo
cietăţi, la accelerarea rit România. Activitatea de principiilor autogestiunii. înapoi, şi nu înainte. Sub mod ferm cunoaşterea isto ţie a poporului nostru. anul 45
mului dezvoltării econo formare a conştiinţei re auţoeonducer i i, au tof in a n- liniez aceasta cu toată se Cerinţe actuale ale activităţii ideologice, 21,20 Dii
mico-sociale, la promova voluţionare se constituie ţării trebuie să ducă nu riozitatea, pentru că pro lului H
rea şi afirmarea spiritului astfel într-o adevărată for la slăbirea sau dim.nuarea blemele complexe care stau teoretice, politico-educafcive, resc cu ţ
militant, revoluţionar, no ţă motrice a înaintării în rolului proprietăţii între în faţa partidului, a po de formare a omului nou nic. Emi:
vator în întreaga viaţă so tregului popor pe calea gului popor şi cooperatis porului nostru sînt strîns patriotici
cială evidenţiază, aşa cum te, ci la întărirea -rolului legate dc ridicarea nivelu îndeplinirea rolului par ţionate probleme lrotâiî- 0 21,50
se apreciază în mod con socialismului şi comunis acestora. lui general de cunoştinţe tidului de forţă politică toare pentru viitorul pa
stant în documentele parti mului. Se impune, de a- în vederea înţelegerii a-, in toate domeniile — şi conducătoare presupune im triei noastre, este necesar
dului nostru, că în tot ceea ceca, ca, în cel mai scurt cestor aspecte ce ţin le profesionale, şi tehnice, şi plicarea activă, cu întrea ca, în primul rînd, activi
ce s-a realizat în ţara timp, activitatea ideologi esenţa procesului revolu de conducere, sub toate ga răspundere, a organe tatea partidului, a membri
noastră în anii revoluţiei că, teoretică, 'politico-edu ţionar se cer a fi reliefa aspectele --.de înţelegerea lor de partid, a fiecărei lor săi, dar .şi a tuturor D E V 1
şi construcţiei socialiste se cativă, de formare a omu te cu mai multă vigoare în complexităţii- pronii melor organizaţii, a fiecărui co oamenilor muncii să fie scoate
regăsesc şi rezultatele ne lui nou să devină o forţă activitatea ideologică şi dezvoltării * economivo-so- munist în înfăptuirea po-‘ puternic pătrunsă de spirit tria) ;
mijlocite ale activităţii mai puternică, să aibă un politico-educativă viabili eialc, a problemelor inter liticii partidului, în desfă revoluţionar, militant, de Duelul
ideologice şi politico-educa- rol mai important în în tatea principiilor politicii naţionale, p. ntru ;i putea şurarea în cele mai bune angajare activă în efortu Eelix şi
1-11 (M<
tive. Apreciind aceste re treaga operă de construc partidului nostru de dez sa stabilim căile înain condiţii a activităţii din' rile pentru perfecţionarea Templar
zultate obţinute în munca ţie a noii orânduiri sociale. voltare şi întărire con tării ferme n patriei noas toate domeniile. Procesul activităţii din fiecare do căra); J
ritul c!
tinuă a proprietăţii socia tre spre noi eiiirni de construcţiei socialiste în meniu, din fiecare uni HI (Par
Studierea şi înţelegerea justă, în noile liste — singura cale pen progres şi civilizaţie". ţara noastră angajează e- tate economico-socială. (7 Notei
tru înfăptuirea în viaţă a nergiile, forţa de creaţie, Nivelul dc conştiinţă, tul — I
PENI :
condiţii, a teoriei şi practicii echităţii şi dreptăţii so In noul Mimat spiritual spiritul revoluţionar, com pregătirea politică a oame clin Tc
construcţiei socialiste, a schimbărilor ciale, pentru progresul mul a| societăţii noastre socia bativ, răspunderea patrioti nilor muncii sînt apreciate, ral); V
liste, persistenţa in gân
tilateral al patriei —, de că aie fiecărui membru desigur, după rezultatele de lum
din societate realizare a unei juste co direa oani.r...o; a unor al partidului, ale cadrelor efective obţinute în activi seriile
eoni: A
relaţii între acumulare şi concepţii reiiugiaue. a u- sale, ale tuturor oamenilor tatea productivă, în reali ncrul) ;
Pentru a asigura succe tot ceea ce este nou, îna consum în procesul dez nor credinţe religioase li muncii. în acest context zarea prevederilor progra leandra
sul operei constructive în intat, progresist, ca şi în voltării economico-sociale mitează at.munca lor crea prezintă o deosebită impor. melor de dezvoltare eco NINOA!
care este angajat întregul capacitatea ei de a înlă de înfăptuire a conducerii toare în viaţa socială, îm tanţă intensificarea preocu nomico-socială. Or, aceste fului
(Munci
nostru popor, este nece tura tot ceea ce este vechi, unitare a societăţii, pe piedică înţelegerea rapor părilor pentru întărirea rezultate sînt determinate, RăfuiaU
sar astăzi un efort sus- perimat, anacronic. în ela baza planului naţional ci turilor reale dintre om şi spiritului revoluţionar, a în mare măsură, de împle Cei 13
' ţinut de elaborare teoreti borarea strategiei progre nic, în strînsă legătură cu natură, a legilor care gu răspunderii şi intransigen tirea strînsă, în cadrul ac (Steauc
că, de studiere temeinică a sului multilateral al ţării, afirmarea democraţiei mun vernează universul, a ce ţei în muncă, in viaţă, în tivităţii de partid şi de BARZA
lombo
noilor probleme ale dez partidul a pornit şi por ci toreşti-revoluţionare, de rinţelor obiective ale dez toate sectoarele de acti conducere socială, a muncii TIE: !
voltării contemporane şi neşte în mod consecvent întărire continuă a rolului voltării sociale. Pornind de vitate. Trebuie să creăm organizatorice cu cea po Cei 7 s.
căra);
identificarea unor soluţii de la adevărul că nu exis politic conducător al par la această realitate, parti un spirit mai activ, să litico-educativă • şi econo flelul
cit mai eficiente de re tă „reţete" unice, „tipare" tidului în toate domeniile dul nostru, secretarul său dezvoltăm combativitatea mică. întotdeauna, sublinia (Centri
zolvare a lor, in direcţia obligatorii, „modele" sau societăţii. general relevă constant ne revoluţionară, disciplina şi t o v a r ă ş u l Nicolae creaţie
afirmării creatoare a teoriei „şabloane" prestabilite de Formarea şi dezvoltarea cesitatea intensificării acti_ răspunderea în muncă, în Ceauşescu, am considerat nici");
patrie
revoluţionare. „In ţara construcţie socialistă, ope conştiinţei socialiste nu pot vită ţii de educaţie materia- toate domeniile de activi activitatea ideologică „o BRAZI
ra concretă de edificare şi list-ştiinţifică şi umanist- tate, sublinia tovarăşul latură inseparabilă a mun 'gigea
noastră, în ţările socia perfecţionare a noii orîn- fi concepute în afara in cii organizatorice de partid, (Centr
liste, în întreaga lume — duiri fiind rezultatul luptei cluderii în sfera ei a celor revoluţionară, subliniind Nicolae Ceauşescu în cu creaţie
releva secretarul general clasei muncitoare, a for mai de seamă rezultate ale imperativul de a se lua o vîntarea la şedinţa din 2 aşa cum activitatea eco n!ei“) j
al partidului — s-au pro ţelor revoluţionare, pro cunoaşterii umane. ale atitudine combativă împo iunie a Comitetului Politic nomică am văzut-o ca o ne la
dus mari schimbări în ra gresiste, a fiecărui popor, cercetării naturii şi socie triva oricăror manifestări Executiv al C. C. al P.C.R. latură obligatorie a muncii reşul)
nebun
portul de forţe, în relaţii expresia voinţei şi opţiunii tăţii, a' experienţelor şi mistice şi obscurantiste, de în acest cadru, arăta se de partid".
le dintre clase şi popoare. valorilor ştiinţifice, cultu a se forma la toţi oamenii, cretarul general al parti Din această perspectivă,
Uriaşa dezvoltare a ştiin de sine stătătoare, libere rale şi de civilizaţie ale la tineret îndeosebi, o con dului, „este necesar să realizarea obiectivelor pri
vind creşterea eficienţei i VI
ţei, a tehnicii, lărgirea ori şi independente ale fie umanităţii, pregătirea uni cepţie ştiinţifică despre crească combativitatea şi . .fi
zontului de cunoştinţe ge cărei naţiuni, rezultatul laterală, profesionalizarea lume şi viaţă corespunză exigenţa împotriva oricăror activităţii de formare a o-
nerale în toate domeniile abordării problemelor pro îngustă fiind în totală ne- toare uriaşelor cuceriri ale încălcări ale legilor ţării, mulut nou, transformarea Pen
priei dezvoltări în mod ale normelor şi liotărîrilor conştiinţei revoluţionare fi pre
pun la ordinea zilei ana diferit de la o ţară la concordanţă cu cerinţele ştiinţei contemporane. de partid şi ele sfat". înitr-o puternică forţă de Cerul
liza ştiinţifică a probleme alta, corespunzător condi Educarea fiecărui om al înnoire continuă a socie verse
lor actuale şi dezvoltarea, ţiilor specifice, stadiului dc Educarea patriotică, revoluţionară muncii în spiritul princi tăţii presupun, ca o con vor !
pe această bază, a prin dezvoltare şi experienţei a oamenilor muncii, în spiritul piilor eticii şi echităţii so diţie esenţială, legarea mai după
cipiilor socialismului ştiin acumulate în fiecare ţară. devotamentului faţă de patrie, cialiste, al respectului faţă strînsă a activităţii ideo zona
ţific, a concepţiei gene Această viziune este, desi de proprietatea socialistă, logice de specificul şi sar sufla
rale materia! ist-dialectice gur, corelată cu înţelege partid şi popor faţă de legile ţării consti cinile fiecărui colectiv, rea nord
despre lume". rea faptului că trecerea Dezvoltarea patriotismu forţă şi vitalitate în asu tuie o datorie majoră a tu lizarea unităţii depline în minii
între
Experienţa istorică de omenirii spre socialism lui socialist, revoluţionar marea conştientă a respon turor factorilor educativi. tre activitatea economico- cele
monstrează că forţa teoriei este o legitate a istoriei, reprezintă o inepuizabilă sabilităţii faţă de prezentul în actuala etapă a per socială şi cea educativă. 27 gi
revoluţionare rezidă tocmai singura calc pentru soluţio resursă dc energie şi tă şi viitorul patriei. Educaţia fecţionării societăţii socia LIANA IONESCU lat c
în receptivitatea sa faţă de narea problemelor compţe- rie a poporului, izvor dc patriotică arc menirea de liste, în care se cer solu (Din „Scînteia" nr. 14557)