Page 39 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 39
>UMINICĂ, 11 IUNIE 1989 Pag 3
O noul şi viguroasă spiritualitate
Ocrotiţi cu gingăşie, educaţi cu
în străvechea cetate a Orăstiei
Grădiniţa de copii din alte zile din acest început şasea - ne spune cu gra
Certej. In curtea luminată de vară, vom ieşi la ron- bă.
de soarele primăverii, mi dourile cu flori şi iarbă — Adică şcolari ? Continuând o lăudabilă şi zionul „Epoca Nicolae saj educativ, ineditul, spe
cuţii şi mai marii şoimi — din faţa clădirii. Încercăm — Da... Şi tăticul e şco frumoasă tradiţie, Orăştia Ceauşescu — perioada mă cificitatea lor, amintesc
x copu- Iii şi fiice ale familiilor mi să-i deprindem cu străda lar. Este la liceul seral. II găzduieşte în fiecare an, în reţelor realizări socialiste concursul .Tinereţe, mun
cca de nerilor de la mina Coran- nia pentru frumos, să le cheamă Stelian şl-i strun prima decadă a lunii iu şi a luminoaselor perspec că, frumuseţe", ..dialogul”
anul va- da-Certej, ale oamenilor cultivăm de pe acum dra gar aici la mină. nie, săptămîna cultural- tive de dezvoltare a pairi- i cenaclurilor şi cercurilor
Produc- muncii încadraţi in alte gostea faţă de localitatea Mindru de părinţii şi fra educativă locală. Genericul şi a oraşului Orăştie", sim literare de la centru* de
r sovie- sectoare economice şi so in care trăiesc şi mun ţii lui, după ce ne vor manifestării — „Orăştie — pozionul pe tema „Cultură cultură şi creaţie „Cânta
1
m 12,25 ciale de pe raza locali cesc părinţii lor, dragos beşte despre fiecare in vatră de cultură româneas şi civilizaţie orăştiană — rea României", liceele in
lalori -î tăţii -, sub ocrotirea şi tea faţă de patrie şi parti parte, vrea să ne demon că", dar mai ales acţiunile tradiţie şi continuitate", dustriale nr. 1 şi 2, şco
itului B grija educatoarelor Titina dul care ne conduce. streze că ştie şi cintecul pe care aceasta le înglo întâlnirea oamenilor mun lile generale nr. 1 şi 2,-pa
i,05 Al- Manea şi Eleonora Farcaş ...Ieri, spre exemplu, co învăţat în aceste zile: „Sint bează, evidenţiază faptul cii de la întreprinderea me ralela carte-film .Surorile
Concert cintă, se joacă, recită ver piii au învăţat lucruri in român, român voinic/ Şi că oraşul de azi, cu o so canică cu brigada ştiinţi Boga" de Horiu Lovinescu
: pentru suri. „Ca grădinarul iscu teresante despre flori, de n-am teamă de nimic/ Ro- lidă activitate economico- fică, masa rotundă „Ştiinţa în viziunea regizorală a lui
imate * sit/ Ce se-ngrijeşte cu răb spre rolul lor de a ne îm mânia-i ţara mea/ Drag socială, a grefat fericit pe Iulian Mihu, expoziţia fila
ccranu- dare/ De orice pom, de bogăţi viaţa şi sufletele mi-e să trăiesc în ea". străvechca-i viaţă cultura telică cu participarea pa
ct, un orice floare/ La lei şi tu, cu gingăşia şi coloritul lor ...Am ascultat îndelung lă o spiritualitate nouă, cu ,,Orăştie — vatră sionatului Grecu Samson
ulcsport partid iubit/ Ne creşti sub superb. Au „observat" la copiii şi am văzut ce ştiu trăsături specifice anilor şi a cercului de specialita
ntccului razele de soare" — recită leaua, s-au întrecut să dea ei din lecţiile practice şi socialismului, de care be de cultură te de la Şcoala generală
i anlo- Marius cu atenţie şi cu amănunte legate de as- din jocurile de a crea o neficiază toţi locuitorii săi. românească" nr. 1, serile cultural-edu-
imânesc privirea îndreptată spre „fermă de păsări" din co — A XlV-a ediţie a săp cative, spectacolul folcloric
dii cu „colegii" lui, dornici şi ei Copiii — bucuria nuri şi pene, de a aduce tămânii cullural-educative, oferit de ansamblul „Doi
1000" * să spună fiecare versurile în casa lor un pom „înflo organizată sub egida Con în slujba sănătăţii", găz na Mureşului", cu partici
:tatoru- dragi, învăţate de grupa vieţii, tinereţea şi rit" vara, iar iarna copa siliului orăşenesc de edu duită de spitalul orăşenesc, parea cunoscuţilor solişti
nţionctli- „mare" in cadrul convor vigoarea naţiunii cul acoperit de fulgul alb caţie politică şi cultură so cu participarea conf. univ. vocali Veta Biriş, Ion Bocşa
decisiv birii tematice „Ţara in săr al „zăpezii", din plimbări cialistă, ne-a relatat prof. dr. Nicolae Stăncioiu, şeful şi Drăgan Muntean.
i socia- bătoare„Continuă tu le în poieniţa cu stejari, Miron Simedrea, preşedin Clinicii de cardiologie din Prin tot ceea ce s-a în
lânia B Cristina" - o indeamnă pectul ei, aflată in acest în care ajung din ulicioa tele Comitetului orăşenesc Cluj-Napoca, dezbaterea treprins în cadrul actua
progra- „tovarăşa" pe fetiţa ce-şi sezon in parcurile şi ron- ra „mai din sus de grădini de cultură şi educaţie so „Rolul familiei în educarea lei ediţii a săptămânii cul-
Telejur- manifestă nerăbdarea ridi- dourile din preajma uno* ţă"; am ascultat pe inimoa cialistă, s-a constituit în- tinerei generaţii", colocviul tural-educative, prin serio
lîntarca cind insistent două dege unităţi, chiar în laja şcolii. sa educatoare Titina Ma tr-o perioadă de vîrf a ac etic „Legislaţia în R.S.R. zitatea şi responsabilitatea
iul ţării te de la mina dreaptă — „Sint ei mici, dar sini nea, care ne-a vorbit cu tivităţii spirituale locale. — factor de educaţie civi cu care a fost gîndită şi or
iubit ■ semn că doreşte să se receptivi la frumos şi dor bucurie şi emoţie despre La nivelul oraşului, în u- că", organizate cu spriji ganizată suita de manifes
c. „Des- vadă că a fost numai ochi nici să ştie cit mai multe profesia de educator. Am niităţi economice şi institu nul organelor şi organiza tări, Orăştia a evidenţiat o
cricire". şi urechi cind au repetat lucruri — intervine Eleono aflat că unitatea va li a- ţii au fost iniţiate simpo ţiilor de partid, de masă certă opţiune în numele
«ei do azi, in cor, versurile poe ra Farcaş. Iar noi ne stră siguratâ cu o minibază zioane, mese rotunde, dez şi obşteşti, a tuturor fac unei noi şi viguroase spi
Ov- ’n, ziei „Partidului“. Apoi a- duim cu răbdare să fim sportivă şi de jocuri pen bateri, acţiuni cu cartea şi ritualităţi pe care străve
K x celeaşl strofe le reia Io aproape de ei, să-i învă tru cei mici, că avînd in filmul care au fost în mă torilor culturali. chea cetate o cunoaşte în
Carami- nela Damian, Marius Neal- ţăm şi să-i educăm". tre părinţi oameni săritori sură să reţină interesul oa — Un însemnat număr Epoca Nicolae Ceauşescu
, Ernest ha, Cristina Glierman, Gd- - Care-i numele tău ? la tot ce presupune buna menilor muncii prin infor de acţiuni s-au adresat di — perioadă fără egal în
» 21,45 briela Pipoş, rind pe rînd, (întrebarea o punem unui gospodărire a incintei ori maţia oferită, prin modul rect tinerilor. istoria patriei
in opc- toţi cei prezenţi la „lec băieţel zglobiu şi Îndrăzneţ sălilor de cursuri - cum în care au răspuns preocu —- Intr-adevăr. Avînd în MINEL BODEA
urnal. ţiile" desfăşurate sub mîn- pe care-l fascinaseră mai sint Constantin Pipoş, Mi- părilor cotidiene ale aces vedere generosul lor me
giierca razelor de soare. mult vorbele educatoarei hai Cibian, Stelian Incros- tora şi nu In ultimul rînd,
NIE - Ce mai cuprinde pro decit jocul din pauza natu — vor face din grădi prin participarea unor per
gramul zilei ? — o Între mare). niţă un spaţiu în care co sonalităţi ale vieţii cultu-
irnal B băm pe educatoarea Titi - Marius Incrosnatu. piii să găsească condiţii ral-ştiinţifice din ţară şi O m a g i u
Epocii na Manea. - Din grupa mare ? optime dezvoltării lor vigu locale.
Stiinta — Un cintec numit, „Sint - Da. Dar mai am un roase, pregătirii temeinice — Vă rugăm să menţio Din iniţiativa cercului al literaturii române —
),10 li rt român". 11 vom prezenta frate şi două surori. San spre a li buni şcolari. naţi câteva dintre aceste de limbă şi literatură Mihai Eminescu. Despre
ie priC- şi la staţia de radiolicare du intr-a patra, Veronica acţiuni. română de la Liceul „De- inconfundabila personali
Tezaur a comunei. Apoi, ca şi in intr-a doua şi Dana intr-a ESTERA ŞINA — Este vorba de simpo- cebal" din Deva, condus tate a scriitorului şi crea
ncert b de prof. Valentina Achim, ţia sa au vorbit, alături
ţării în de curînd, la sediul cu de oaspeţi, elevii Daniel
luţiei B noscutei instituţii şcolare Lazăr, Cristina Bogdan şi
capita- m m m a avut loc o călduroasă Adriana Radu din clasa
e-ţi do- întâlnire a elevilor cu a Xl-a. Din poezia
Româ- scriitorul Radu Ciobanu eminesciană au recitat
versuri Dumitru elevii Mihaela Valaşi,
jţionare şi profesorul
al. Susan, manifestare prin Sorina Lazăr din clasa
intermediul căreia a fost a Xl-a şi Elisabcta Zu-
omagiat poetul nepereche dor din clasa a IX-a.
SK5E'
ca işl să la Centrul dc cultură
(Pa- şi creaţie „Cîntarea Româ
OA1ÎA : niei" Brad cu lucrări ale
- A) ;
seriile elevilor şi cadrelor didac-
Simon 'tice de la şcolile din oraş
e (Fla- şi comuna Crişcior; „De
M1: Şe-
:ssce — @ „Corviniana". Ediţia monstraţia despre miraco
fost 16 a VIII-a a concursului a- lul energetic" realizată de
icropor- cercul „Micii fizicieni" dc
ii); LU- nual al brigăzilor artistice
jerifului şi grupurilor satirice din la Şcoala generală nr. I
(Culiu- Hunedoara „Corviniana" Brad ; caleidoscopul ştiin
Departe s-a bucurat de participa ţific „Viaţa în univers" de
tuita — la cooperativa „Moţul" {
afărul); rea a 12 formaţii. Calita
li (ÎVll- Aspect din expoziţia judeţeană a artiştilor plastici amatori, deschisă la Galeriile de artă din Deva. tea ridicată a textelor şi dezbaterile găzduite de
i\; Ciu- interpretării a făcut difi liceele industriale „Avram
ese); A-
ria şeri- cilă departajarea cîştigăto- Iancu" Brad şi din Gura-
încssee • Azi, la Sectorul Iscroni te speciile de peşti din are loc finala I • Intr-una ţie Bîrsău are numai rilor. La brigăzi artistice barza, cu tema „Cerceta
tICANIi al U.F.E.T, Petroşani, are apele de munte, colinare din încăperile secţiei de cuvinte de laudă pri
BRAD: loc faza pe întreprindere şi de şes • „Sub şirul lung răcoritoare a IJ.P.I.P.S. De vind modul cum lucră s-au clasat pe locul I for rea ştiinţifică din şcoli în
Barlcttn maţiile I.T.H. şi Uzinei nr. perspectiva documentelor
GURA- a concursului fasonatorilor de mîndri tei" care „împlu va se află un ghiveci cu o torii de la I.C.I.T.P.L.C.I.M.
înt Co- mecanici, care au cîştigat cerul văratic de mireasmă floare mai aparte. Nu şi I.P.S.R.U.M. Deva o spri 5 C.S. Hunedoara, pe locul de partid". Prezentările de
ORAŞ- întrecerea pe sectoare şi şi răcoare", în parcul De este vorba despre o spe jină în desfăşurarea lu II a I.G.C.L., iar pe lo carte tehnică, brigada ştiin
*atria) ;
■II (Fia. formaţii de lucru. Partici vei, statuia Luceafărului cie nouă, ci despre o crărilor agricole şi mo cul III ale uzinelor nr. 1 şi ţifică şi scara cultural-
A ; Su pă 45 de concurenţi. Suc poeziei româneşti ne rea simplă muşcată, care mer dernizarea unor procese 7 din C.S.H. Dintre gru educativă de la aşczămîn-
cii ari ey ces tuturor ! • La faza oră minteşte că peste ‘ citeva ge însă, cu dezvoltarea, tehnologice în ferma zoo
ură şl purile de satiră şi umor tul din Gurabarza între
Roniă- şenească a „Sanitarilor pri tehnică. Pe lingă ajutorul s-au detaşat formaţiile gesc manifestările din săp
1
Pentru cepuţi ', desfăşurată în dat la strîngerea furajelor,
Dacia) ; Brad, echipa de Cruce este în curs de montare „Satyricon" („Siderurgis- tămîna „Ştiinţa în slujba
do la roşie a Uzinei de utilaj mi un electroventilator într-un tul" Hunedoara) şi colecti omului".
Răfuiala E C R A N
ură şl nier Crişcior a ocupat pri fînar pentru uscarea şi vul Centrului de cultură
Romă. mul lor, urmînd să repre conservarea în bune con şi creaţie „Cîntarea © Evocare. Cercul lite.-
Piedo- zinte oraşul Brad la etapa diţii a nutreţurilor • încă rar „Mihai Eminescu" al
(Mu- României" Călan, invitat
ptămina judeţeană. • Vasile loni- un punct din Programul la manifestare. O evoluţie Liceului Industrial „Aurel
a). chente — fierar, Ditric Den- zile se împlineşte un veac spre gigantism. In pre edilitar-gospodăresc al deosebită a avut interpre Vlaicu" Orăştie a realizat
ghel - lăcătuş, Gavrilă de la trecerea sa în eter zent are 12 tulpine înalte Consiliului popular orăşe tul Victor Cora, diplome o acţiune dedicată perso
Vincze - lăcătuş ocupă, nitate. Ca în fiecare vară, de circa 1,5 m, precum nesc Orăştie a fost reali nalităţii marelui nostru
după cinci luni din acest la mijloc de iunie, „Mi şi alte zeci de ramuri bo zat. Este vorba despre pentru interpretare fiind poet. Programul acţiunii
an, primele trei locuri în roase florile-a rgintii/ Şi gate în frunze şi flori e confecţionarea şi monta acordate şi tinerilor Vaier a cuprins documentate in
întrecerea socialistă de la cad o dulce ploaie,.,” 9 Cumpăraţi-vă bilete cind rea a 500 ml gard de Munteanu, Nicoleta Eb-
imea va In perioada 1 mai — 11 călătoriţi cu autobuzul. Ori ner şi Marina Lungu. tervenţii ale elevilor, poe
umoasâ. I.M.M.R. Simeria. Compe iunie a.c., în Ţara Haţe abonamente. Este un sfat protecţie a zonelor verzi zii din creaţia lor închi
1 ta i 1. A- tiţia hărniciei şi dăruirii în din oraş. In desfăşurarea
loaie se muncă îşi urmează cursul gului s-a desfăşurat un pe care-l adresăm lui loan acestei acţiuni o contribuţie © „Ştiinţa în slujba o- nate poetului, o expoziţie
cursul în ritmuri tot mai susţi pasionant campionat zonal Zerbea, Costin Stelica, Eca- de seamă au avut oamenii mului" este genericul Săp- cu ediţii rare despre Erai-
ales în nute » Aflăm de la Aso de fotbal, cu partjcîparea terina Stoica, Deneş Lo- muncii de la „Mecanica" tămînii de educaţie mate- nescu şi numere din re
intui va ciaţia judeţeană a vînă- echipelor ,,Auto", „Recol rinez, Maria Miga, Manian- Orăştie o în fiecare seară, rialist-ştiinţifică, desfăşu vistele „Familia" şi „Con
;rat din ta", „C.P.A.D.M." - toate Liviu Codorean, Viorica Je- în elegantul salon al res
ralurile torilor şi pescarilor spor din Haţeg, „Viitorul" Tro ler, lucrători la l. C. Orăş rată în perioada 5—11 iu vorbiri literare", recitări
u prinse tivi Hunedoara că înce- taurantului „Sarmis" din nie la Brad. Dintre ac din versurile eminesciene
le, Iar pînd de mîine, 12 iunie, ian, „Răsăritul" Rîu de tie, găsiţi de mai multe Deva — recital de romanţe ţiunile ocazionate de a- şi ale Veronicăi Micle, mo
e 22 .şl încetează prohibiţia în Mori, „Recolta" Sîntămă- ori călătorind fraudulos cu formaţia condusă de
iţa, Do- apele de şes, pescuitul ria-Orlea, „Avînlul" Sălaş, 9 Conducerea cooperati Voicu Stănescu. Nu pier ceastă manifestare merită mente muzicale susţinute
sportiv fiind permis la toa „Avîntul" Bărăşti. Astăzi vei agricole de produc deţi ocazia ! evidenţiate; e x p o z i ţ i a de grupul vocal-instrumen-
„Muncă şi creaţie", deschi tal al liceului. „ i
