Page 46 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 8
Pag. 2
Emisiunile centrelor locale şi staţiilor Grijă permanentă pentru
de radioficare - mai aproape de oameni, păstrarea purităţii apelor!
• 19,00
de munca si viata lor lor pentru protecţia me nr. 7/1988 al Ministrului chide, se aplică în folosul 19,25 Tezei
In contextul preocupări
producţiei agricole pentru
rilc forntuli
Agriculturii
la
referitor
diului înconjurător, un loc protecţia mediului încon fertilizai-ea terenurilor. Mai răşul Nicoli
Reprezentanţi ai colecti N-a trebuit să se explice economic" (realizări la zi de maximă însemnătate îl jurător. Cu toate că au e- sînt însă cazuri cînd aces - progran
şi acţiune
velor de redacţie de la cen cum se alcătuieşte şi ce în întrecerea dintre sec ocupă păstrarea permanen xistat preocupări pentru tea ajung pe apa... sîmbe- • 19,50 Inc
trele de radioficare din lo trebuie să conţină un bu toarele productive), se poa tă a purităţii apelor. Din înlăturarea surselor de po tci, influenţînd negativ a- grame prioi
calităţi urbane şi rurale letin de 'ştiri cu larg ca te discuta la microfon cu discuţia purtată pe aceas luare a apelor, continuă să supra calităţii apei. Ase
şi do la staţiile de radio racter informativ — de la minerul şef de brigadă tă temă cu ing. Nicolae se semnaleze cazuri cînd menea situaţii există la Trăim dccc
nir: măreţe
A.E.I. şi I.S.C.I.P. Orăştie,
amplificare din unităţi e- informaţia de producţie la Gheorghe Văsîi la scurt Pîrvu, directorul Oficiului unele unităţi agricole şl dria de a I
conomice din judeţ au par cea utilitară sau cultural- timp de la ieşirea din a- judeţean pentru gospodă persoane fizice încalcă pre unele ferme ale I.A.S. Ha
ticipat, la Deva, la o reu sportivă. Au făcut-o — cu bataj, căruia i s-a oferit rirea apelor, am desprins vederile legale. în situa ţeg, Avicola Mintia şi al României S
niune de lucru, care s-a experienţa şi dragostea şi melodia preferată, pre o serie de aspecte pe ca ţiile constatate, fireşte, s-au tele. Se impune ca pe lin 20,50 Din
a patriei •
transformat într-un util manifestată de ani şi ani, cum şi interesantele rubrici re le readucem în atenţia aplicat amenzi contraven gă asigurarea capacităţii
schimb de experienţă. Or profesorii Aurel Ursu şi „Absentomania — o com factorilor răspunzători, a ţionale, însă acestea nu necesare la paturile de us răspundere
revoluţionai
ganizate, anual, de Secţia Emilia Călinescu, realiza petiţie fără câştigători" şi cetăţenilor care sînt che rezolvă problema purităţii care, să se folosească în tului pentru
mod corespunzător staţiile
de propagandă a Comite torii aşteptatelor emisiuni „Vă informăm" (de larg maţi să manifeste grijă apelor, ci este necesar să de epurare, iar acolo unde mâniei • î
tului judeţean de partid, locale din oraşul Orăştie. interes social şi cultural- deosebită faţă de înlătura se acţioneze energic pen acestea nu acoperă cerin tăm, iubită
aceste consfătuiri îşi rele Cîtă informaţie, cită nou sportiv). O rubrică de ac rea oricăror surse de po- tru întărirea muncii de ţele să se solicite alocarea zică uşoan
vă cu prisosinţă necesita tate trebuie să conţină un tualitate culturală inedită de fonduri pentru realiza că • 21,5
tea şi eficienţa. La recen a oferit şi emisiunea sta PROTECJIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - rea de noi investiţii. • 22,00 inc
ta reuniune a fost o rele Un util schimb ţiei de radioamplificare de Interlocutorul aprecia că gramului.
vantă lecţie deschisă des la I.M. Livezeni (respon obligaţie legală a unităţilor economice, o deosebită atenţie se im
pre conţinutul, prezentarea de experienţă sabil Camelia Ciobanu). a tuturor cetăţenilor pune pentru evitarea po
şi realizarea emisiunilor organizat de Secţia Redactarea îngrijită a luării apelor prin folosirea ItADI'
locale. Precedată de o vi propagandă a materialelor, exprimarea judicioasă a pcsticidelor,
zită documentară la staţia Comitetului judeţean corectă a crainicilor şi in luare. Analizîncl modul prevenire a abaterilor de respectînd cu rigurozitate
sfi fcţiu>
de radioamplificare de la terlocutorilor au fost rele cum se înfăptuiesc măsu la normele stabilite. normele prescrise în vede GKAMUL 1
Mina Deva (responsabil de partid vate lot de demonstraţiile rile cuprinse în programul Una din prevederile rea manipulării şi utiliză programul d
Vasile Ilie), consfătuirea a practice ale reuniunii de adoptat de sesiunea Consi programului de măsuri a- rii acestora. De asemenea, Răspundem i
„spus" foarte mult prin interviu ne-nu demonstrat !a Deva, care, cum spu liului popular judeţean din mintit se referă la asigu a insistat asupra necesită 10.00 Buletin
Solişti şi foi
benzile magnetice audiate. emisiunile locale din Ger neam, s-a constituit într-o luna iulie, anul trecut, se rarea haldelor de gunoi ţii ca turiştii .şi posesorii rice dc la s;
Astfel n-a fost nevoie de misara (responsabil Marin autentică lecţie despre lo constată că, deşi unele au pentru fiecare unitate ad- de maşini să manifeste în Ictin dc şti
cunoaştem,
nici o explicaţie privind Diaconu) şi Brad ; cum cul şi roiul emisiunilor lo avut termene scadente, a- ministrativ-teritorială. Da treaga grijă faţă de păstra să respectau
modalităţile de realizare trebuie antrenaţi corespon cale în informarea oame ceslea nu s-au realizat în că în comunele Deleni, Ra- rea purităţii apelor, fiind şl nor •* n
şi transmitere a unei emi denţii voluntari (Haţeg, nilor muncii, în mobiliza totalitate, rămînînd datoa polt, Brănişca şi altele, interzis cu desăvârşire ţii cl işti
siuni. Au făcut-o înseşi e- responsabil Sidonia Mure- rea lor ia îndeplinirea sar re la capitolul respectiv o s-a înfăptuit o asemenea spălatul autoturismelor şi cil şi tuiUtăj
11,25 Muzică
misiunile prezentate — de şan), cîtă emoţie creează cinilor de plan, în stimu serie de unităţi industria măsură, această cerinţă nu deversarea uleiului pe Buletin de
la semnal şi generic la prezenţa la microfon a co larea întrecerii socialiste, le, între care amintim : a fost înfăptuită într-o se cursurile de apă, cît şi a- Armonii cora
sumar şi fond muzical, de piilor (emisiunea dedicată în generalizarea experien Combinatul minier Valea rie de localităţi cum sînt: runearea resturilor mena goste supren
12,15 Din cor
la genuri gazetăreşti la zilei de 1 Iunie, la Centrul ţei înaintate, în combate Jiului, C. S. Hunedoara, Şoimuş, Baia de Criş, Mi- jere şi gunoaielor pe văi, rului; 12,00 I
15.00 Avanpi
mod de transmitere. Cum de radioficare Certcj, res rea stărilor negative. Schim C.S.V. Călan, I.E. Mintia cia, Lupeni, Petroşani, Pe- pîrîuri şi râuri. dio-Tv.; 1
trebuie „anunţată" o emi ponsabil Sergiu Ibănescu). bul de experienţă a cerut şi altele. trila şi altele, unde se im Element vital şi bogăţie ,,Făsnţi-mă :
siune ne-a relevat colecti Şi tot demonstraţiile realizatorilor emisiunilor Nu mai puţin adevărat pune să fie înlăturată naţională de mare preţ — Glicrasc Den
vul de redacţie al centru practice ale reuniunii de la o implicare responsabilă în este însă şi faptul că sînt grabnic această stare de apa trebuie să fie menţi ţiuni); 15,10 T
Radiojurnal ;
lui de radioficare al ora Deva au relevat rolul emi problematica colectivelor şi unele consilii populare lucruri. nută cît mai curată, ferită timp al împl
şului Brad (responsabil Gh. siunii staţiei de radioampli pe care le reprezintă, o şi conduceri de unităţi a- O sursă de poluare a a- de noxe şi poluare. Iată tece patriotic
Tripa), cît de inspirat, de ficare din unităţi econo reală şi caldă apropiere gricole care nu au urmărit pelor o reprezintă dever o cerinţă pe care toţi ce terpreţi de n
Jar^ -»ţ 17,00
atractiv şi de „local" este mice, combătînd, prin e- de oamenii cărora li se a- eu răspunderea cuvenită sarea dejecţiilor din sec tăţenii sînt chemaţi să o ştirfv 17,05
fondul muzical al generi .temple elocvente, concep dresează, de munca şi via aplicarea punct cu punct toarele zootehnice. Acolo înfăptuiască cu consecven economice; 1
cului ne-a demonstrat re ţia unora că în întreprin ta lor. a măsurilor prevăzute, to- unde s-au căutat soluţii şi ţă. «lin folclorul
ran; 17,45 F
prezentanţii colectivelor din deri programele pot fi re Ierind o serie de abateri a existat preocupare, de cu minut; 20
rii; 22,00 O z
Germisara, Orăştie, Brad, zumate doar la ...anunţuri, LUCIA LICIU şi încălcări ale Ordinului jecţiile, inclusiv cele li NICOLAE TIRCOB 23.00 Moment
Haţeg şi tot ci au fost cei la intrarea şi ieşirea din Nocturnă mi
care au atras atenţia asu schimb. Emisiunea de la —21,00 Bulei
pra întocmirii atente a su I.M. Uricani (realizator Stagiunea estivală — o perioadă de intensă
marelor — cu conţinut po FLorică Beja.n) a evidenţiat
litic, economic şi social — cum, în cîteva minute, se activitate cultural-educativă şi artistică |]INEF
cultural de mare interes. poate prezenta „momentul
DEVA : Al
Cocheta staţiune Gcoa- rea economică a judeţului ceea ce, într-adevăr, e un „Vederea" de Ion Băieşu. sica (Patria):
giu-Băi cunoaşte în mo şi a ţări.i, de educaţie tu lucru extraordinar. La rîn- Soliştii de muzică popu HA: C<" "1 cl
(Mode
mentul de faţă o tot mai ristică în general — „Pe dul său, biblioteca, cu spri lară pe care îi avem sînt glorios ,Mo
mare afluenţă de oameni drumurile patriei în cău jinul Bibliotecii judeţene, acompaniaţi de grupul vo- Martori disp
ra); PETIIOŞ
CAMPANIA ASRiCOl DE VARĂ ai muncii veniţi la odihnă tarea frumuseţilor naturii", şi-a sporit substanţial fon cal-instrumental. Evoluea dispăruţi (Pai
şi tratament ori vizitatori concursuri de cultură ge dul de carte şi este în mă ză grupul de recitatori. port secret (7
ocazionali. Dincolo de ser nerală, literare. în cadrul sură să organizeze acţiuni Publicul va putea, de a- Secretul sistt
viciile pe care le oferă clubului distractiv din in diverse — recitaluri de semenea, să aplaude spec larmă (Unire
Curierul (Cui
tacole de ţinută ale unor
Largă participare, gazdele, pregătiri atente stituţia noastră,' începînd poezie patriotică, întîlniri cunoscute colective artisti CAN : Age
(Luceafărul)
au făcut factorii culturali.
cu
din 15 iunie va funcţiona
scriitori,
medalioane
Atac decisiv
Pentru a afla ce s-a între o sală de jocuri mecanice, literare, prezentări de ce profesioniste şi de ama PETRILA :
rezultate bune ia praşilă prins în acest sens, am so o sală pentru amatorii de cărţi. Periodic, Centrul de tori din judeţ şi din afara la Niirnberg
licitat detalii tovarăşului acestuia programate de Co citorcsc);
Tentaţia (H
şi strînsul furajelor Viorel Jude, directorul STAŢIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ mitetul judeţean de cultu URICANI:
ră şi educaţie socialistă.
centrului de cultură şi
si cîinele
croaţie „Cîntarea Româ GEOAGIU-BĂI Găzduim spectacolui-con- BRAD : C
(Urmare din pag. 1J torul Sorin Pocnaru. Pen niei" din staţiune. cuj'S de muzică populară cântă (Ste
O R A Ş 1
tru a se asigura un sur — Oaspeţilor staţiunii şi uşoară deschis soliştilor poveşti ale
plus de nutreţuri, ca în le oferim o activita tenis de masă, rumy, şah. librării Deva organizează din judeţ, „Festivalul in- dei (Patrii
Intr-o tarla de porumb fiecare an, s-a trecut la te d i v e r s ă şi deopo — In privinţa acţiunilor standuri de carte cu vân terjudeţean al cîntecului spre soare
mecanizatorul Vasile Ma- recoltatul ierburilor şi a trivă atractivă, acţiuni de cu cartea şi filmul 7 zare la complexul „Ştrand". şi dansului din bătrîni”, GERMISARA
colo
sus
eoviciuc muncea cu prăşi- finului de pc marginea informare cu largi valenţe — în ce priveşte filmul, Săptămîna cultural-educati (Centrul de
toarea. Aflăm că execută şanţurilor, a drumurilor şi educative. Pentru tineri, în cu sprijinul întreprinderii — O afluenţă mare de vă „Germisara" (7—13 au creaţie „Cin
întreţinerea mecanică pe canalelor de irigaţii. Coo colaborare cu biroul de tu cinematografice judeţene, public cunosc spectacolele gust), spectacole ale tea niel“) ; HA'
BR
(Dacia);
ultimele hectare din cele rism, organizăm în cadrul avem o programare de ex-. prezentate. Ce noutăţi pu trelor de estradă Petroşani, da lui On D
cultivate. Dar şi coopera peratorii Ioan Bucur, Ni- cepţie pentru sezonul esti tem consemna în acest Reşiţa. Ansamblul „Doina Sora 13 (Cei
torii şi-au făcut cu răspun colae Ştef, Ioan Brumă, serilor cultural-educative sens ? Mureşului" din Orăştie tură şi crea
României");
val care va cuprinde pro
dere datoria, deoarece în Cornel Drăgolea, Ioan Măr concursuri avînd ca tema grame de desene animate — La ora actuală sîntem prezintă, la rînduil său, Inspectorul
tică „Drumuri în istorie,
urma celor două praşile e- ginean u şi Ioan Suciu au drumuri în civilizaţia româ pentru cei mici, film© ar în măsură să oferim spec spectacole pentru fiecare (Mureşul) ;
fectuate de ei cu sapele cosit, uscat şi apoi trans tistice de producţie naţio tacole cu forţe artistice cesul de la
I-II (Lumina
n-a mai rămas pic de bu portat cu atelajele la a- nească. Ctitoriile Epocii nală şi străine. Am spus o proprii. De curînd, forma serie de vizitatori, precum
ruiană. dăpost, în fînarele unităţii, Nicolae Ceau.şescu — măr programare de excepţie, ţia de teatru a pus în sce şi ansamblul de cîntece şi
turii strălucite ale istoriei
Concomitent cu întreţi aproape 10 tone de fibroa pentru că în fiecare zi se nă „Mansarda" de Dan dansuri Germisara. VREM
nerea culturilor, atenţia se, rezultate din locurile patriei", sau vizînd cunoaş MINEL BODEA
conducerii colective a uni amintite. terea geografici, dezvolta va proiecta un nou film, Tărchilă şi lucrează la
Pentru i
tăţii agricole din Ilomoş ti în gen
S-a concentrat ş"î la recol cu cerii! t
tarea, transportul operativ Rentabilizarea produselor— rezultat al unor măsuri concrete, realiste Pe aloeur
din cîmp şi depozitarea îr ploi, care
caracter <
condiţii cît mai bune a fu soţite dc
rajelor. In primul rînd s-a (Urmare din pag. 1) rea gradului de recuperare derea principală în pro minimum 51,5 la sută. A- tului de partid — putem leclrice. \
recoltat lucerna de pe 25 şi valorificare a gazului dc ducţia marfă. Primele a- poi, prin reducerea con aprecia că prin măsuri slab la
nord. Ton
ha. După ce s-a uscat şi tre altele, următoarele mă semicocs prin funcţionarea mănunte le am primit din sumului de energie elec concrete şi eforturi colec nime vor
trică, îmbunătăţirea gra
tive consecvente, sub con
slrîns pe prepeleci, acum suri : • îmbunătăţirea u- continuă a patru cazane, cu partea tovarăşu'ul ing. N>- dului de utilizare a furna ducerea permanentă a or tre 9 şi
eolae Vaniea, directorul u-
se transportă în baza fu tilizării capacităţilor de plate pe cuptoarele de la lelor şi, îndeosebi, prin cele maxi!
24 de gra
rajeră. Erau adăpostite în producţie şi creşterea pro carbofîuid. Mă Opresc aici zinei nr. 2: „S-a acţionat obţinerea unor cantităţi ganelor şi organizaţiilor de (ă pe văi.
finar aproximativ fiO tone ducţiei cu 5,2 Ia sută • Re eu exemplificarea. Desigur, pentru reducerea consumu mari de fontă de calitate partid, poate fi rentabili La mu n
de fîn din lucornă de cea ducerea cheltuielilor eu sînt şi alte măsuri. Toate, lui de cocs la furnale, prin superioară (valorificată, bi zată întreaga activitate general in
rul tompoi
mai bună calitate, dar reparaţia capitală a utila coroborate, au condus la îmbunătăţirea parametri productivă. In programele cădea ave
neînţeles, la un preţ ridi
transportul acesteia se de jelor o Reducerea consu rehtabi Uzarea semicocsu- lor de calitate ai cocsului, cat) am reuşit să rentabi imediate de rentabilizare ploaie, îns
rula în flux, cu atelajele mului de combustibil (gaz lui". asigurarea gazului metan noi mai avem încă două cir sări ele
membrilor cooperatori şi metan) cu 48 la sută • Re Ne-am interesat mai în pentru insuflat (conform lizăm fonta cenuşie". cantităţile
depăşi 15
utilajele unităţii. A înce ducerea cu 30 la suta a deaproape cum a fost ren tehnologici), ridicarea tem — Fără a trage o con- produse — cocsul brichete moderat
put şi recoltatul trifoiului, consumului de energie e- tabilizată fonta cenuşie — peraturii, asigurarea pre cluzie definitivă — ne-a şi cocsul metalurgic —, pe norârP. (!
lucrare pe care o executa lcctrică pentru producerea produsul de bază al com siunii acrului suflat, pre declarat tovarăşul Nicolae care sperăm să le realizăm serviciu P
eu vindroverul mecaniza aerului insuflat • Creşte binatului, rare deţine pon cum şi a unei scoateri <lc Oargă, secretarul comite la termenele fixate. .