Page 49 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 49
^Recuperarea materialelor refolosibile —
PKgLETgfil PlM TOATE TARliOMÎTI-VAl
îndatorire patriotică, de înaltă răspundere
Redacţia: în magistra mentar 4 546 tone fier restanţelor, pentru a în
cheia semestrul I cu sarci
la Expunere a secretaru
vechi, 125 tone fontă, în
S O C I A L I S M U L tovarăşul Nicolae aluminiu, plumb, bronz, a- trului din Brad: „La fier
parti
nile de plan îndeplinite".
lui
general
al
semnate cantităţi de cupru,
Traian Guşa, şeful cen
dului,
lamă, precum şi hîrtie,
Ceauşescu, la înaltul fo
vechi, fontă şi plumb am
cartoane, cioburi de sticlă.
rum democratic din noiem
obţinut cantităţi în plus:
brie 1988, este subliniată,
De la minele Pctrila, Dîl-
între altele, însemnătatea
tiv 2,9 tone. în rest înre
colectat
cele
mai
mari
deosebită pe care o are re
po
gistrăm,
cinci
cantităţi. Dar rezerve sînt
cuperarea materialelor re ja, Aninoasa, Lonea am 339 tone, 29 tone, respec
luni,
JUDETEAIM HUMEDOARA At P C folosibile pentru economia la toate minele, la cele minusuri. Depunem efor
naţională. Cităm: „O aten lalte unităţi economice din turi pentru a le recupe
AL C O A I S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ţie deosebită trebuie să se Valea Jiului. Avem punc ra".
acorde programelor de re te de colectare în Petro- Aurel Băgăccanu, şeful
cuperare şi refolosire a centrului din Deva: -,,A-
materialelor, subansamble- vcm organizate 15 puncte
Anul XLI, nr. 9 820 JOI, 15 IUNIE 1989 4 pagini - 50 bani lor şi pieselor, care au o de colectare a materiale
pondere importantă în toa lor refolosibile în Deva,
te sectoarele, în unele de Ilia, Dobra, Nojag (Valea
păşind 50 la sută din ne
Tovarăşul Nicolae Ceausescu cesarul de materii prime Florilor), Mintia, Şoimuş,
Micia. Ne prezentăm cu re
şi materiale".
zultate bune la fier vechi,
9 9 Pe această temă vă so fontă, plumb, cupru, ala
efectuat o vizită de lucru în unităţi licităm să precizaţi, cum mă, aluminiu. La hîrtie şi
se acţionează în localităţi
cartoane am realizat 497
le judeţului nostru ?
clă 305 tone, iar la tex
Ioan Vasile, directorul de tone, la cioburi de sti
agricole din judeţele Giurgiu, I.J.R.V.M.R. Hunedoara- tile 17 tone".
Deva: „înţelegem aşa cum
Cornel Diconi, şeful cen
„Am
trului din Haţeg:
se cuvine sarcinile pe ca Dezbaiere organizată depăşit planul de colecta
re le avem. Recuperarea
Teleorman, Olt şi Dolj materialelor refolosibile în judeţeană pentru re şi livrare, pe cinci
la întreprinderea
vederea reintroducerii lor
luni, la fier vechi, fontă,
în circuitul productiv este recuperarea şi plumb, cupru, cartoane şi
T o v a r ă ş ui Nicolae la scăderea producţiilor a. modernizării agriculturii, o îndatorire permanentă valorificarea hîrtie, textile, cioburi ele
Ceaaşcscu, secretar gene gricole. înfloririi salului româ a fiecăruia dintre noi, cu materialelor sticlă. Dintre cele opt
ral al Partidului Comunist Ca întotdeauna, tovarăşul nesc. atît mai mult a noastră, a refolosibile puncte de colectare. pe
Român, preşedintele Repu Nicolae Ceauşescu a stat La întreprinderea Agri celor care muncim direct care le avem, cu rezulta
blicii Socialiste România, de vorbă cu oamenii aflaţi colă dc Stat Adunaţii-Co- în acest domeniu. Aş în Hunedoara—Deva te meritorii se prezintă
a efectuat, miercuri, o vi pe cîmp, le-a strîns cu bu păceni au fost examina cepe prin a prezenta rea cele clin Haţeg, Bretea Ro
zită de lucru în unităţi a. curie mîinile, i-a întrebat te sole din apropierea lo lizările obţinute în cele mână, Sîntămăria Orlea,
gricole de stat şi coopera, despre mersul lucrărilor în cului unde a aterizat eli cinci luni caro au trecut şani, Lupeni, Vulcan. Zi Boşorod, Pui şi Rîu de
tiste din judeţele Giurgiu, această campanie agricolă, copterul prezidenţial, cul din acest an. Am dat în lele acestea deschidem în Mori. Pe raza centrului
Teleorman, Olt şi Dolj. în discuţia cu primul tivate cu orz, grîu. po plus oţelăriilor ţării 16 515 că două: la Pctrila şi în nostru de activitate ar fi
Acum, în plină desfăşu secretar, cu celelalte ca rumb, sfeclă furajeră. Atît tone fier vechi şi 4 570 to cartierul Aeroport. Canti necesar să mai deschidem
rare a campaniei de recol dre de conducere şi spe în discuţia cu specialiştii, ne fontă. Cu plusuri ne tăţile de materiale recu puncte de colectare In co
tare a cerealelor păioase. cialiştii, t o v a r ă ş u l cit şi cu grupul de săteni prezentăm şi la cupru — perate vor creşte". munele Traian, Sarmize-
secretarul general al parti. Nicolae Ceauşescu a indi aflaţi pe cîmp, secretarul 22 tone, la.aluminiu — 18 Adrian Mihuţ, şeful cen getusa, Baru şi Sălaş,
dulul a examinat, pe par. cat să se acţioneze pentru general al partidului a tone. De asemenea, am re trului din Hunedoara: „Am unde există mari canti
cursul întregii vizite, îm strîngerea neîntîrziată şi insistat asupra exigenţei cuperat 137 tone plumb, tăţi de materiale ce se
preună cu membrii birou transportarea fără pierderi cu care trebuie apreciate 119 tone bronz, 58,8 tone încheiat primele cinci luni cer recuperate".
rilor comitetelor judeţene a întregii recolte, conform munca şi rezultatele în- alamă, 1155,4 tone hîrtic din acest an cu unele re Dumitru Serbau, şeful
zultate bune, dar şi cu
de partid, cu reprezentanţi reglementărilor şi norme tr-o întreprindere agri şi cartoane, 792 tone cio centrului din Orăştic: „Ac
ai organelor agricole jude. lor stabilite. A cerut, tot colă de stat, a necesităţii buri de sticlă, 101,2 lone nerealizări. La fier vechi ţiunea noastră de recupe
ţene, cu specialişti şi oa. odată, ca la încheierea re de a se asigura o ordine textile, alle materiale re şi la fontă am livrat în rare a materialelor refo
meni ai muncii de pe coltării păioaselor să se şi disciplină desăvîrşită. folosibile, utile economiei plus 7 197 şi, respectiv, losibile se desfăşoară în
ogoare, modul cum se procedeze la acordarea S-a arătat eă trebuie făcut naţionale". 3 596 tone. Dar la cupru, oraşele Orăştic şi Simeria,
desfăşoară lucrările a- drepturilor în produse cu totul pentru ca întreprin Vasile Diaconu, şeful alamă, bronz, plumb, alu precum şi în comunele
gricole de sezon şi, în venite ţăranilor coopera derea Agricolă de Stat A- Centrului de recuperare, miniu, hîrtie nu am reu Germisara, Beriu, Balşa,
deosebi, strîngerea la timp tori. dunaţii-Copăceni să lu colectare, achiziţii şi des şit să ne îndeplinim pla
şi fără pierderi a orzului, creze mai bine. Se cere facere din Petroşani: „De nul. Vom acţiona luna a- GH. I. NEGREA
cum se acţionează pentru Cu aceleaşi calde sen acordată cea mai mare la începutul anului am ceastn cu mai multă stă
realizarea sarcinilor privind timente şi entuziasm a atenţie asigurării densită recuperat şi livrat supli ruinţă pentru recuperarea (Continuare în pag. a 3-a)
obţinerea unor recolte tot fost întîmpinat tovarăşul ţii plantelor la hectar, creş VAV.VAVUV.V.W .V.%WAV. , .V/AV.W.V.Vr.VrtW.V.".V.V.V,'.W.V.VA%‘.V.
mai bogate, corespunzător Nicolae Ceauşescu de coo terii acesteia, deoarece
cerinţelor noii revoluţii a- peratorii şi mecanizatorii numai pe această cale se
grare. de la Cooperativa Agricolă vor putea obţine pro CAMPANIA ’ .AGRICOLA DE VÂRĂ
dc Producţie Mihai Bravii,
Vizita a început pe ogoa ducţii ridicate — 8 000 kg
rele Cooperativei Agricole din cadrul Consiliului li La grîu, 9 000 kg la orz,
de Producţie Greaca, din nie Agroindustrial de Stat 24 000 kg la porumb. Sînt A
judeţul Giurgiu. Locuitorii şi Cooperatist Băneasa. condiţii să vă faceţi pla
acestei aşezări din Cîmpia Examinînd mai multe nul, dar aveţi posibilităţi Sn pragul secerişului — toate pregătirile
Dunării, aflaţi la seceriş, sole cultivate eu grîu, po mult mai mari — a ară
rumb
sfeclă-de-zahăr.
şi
au întîmpinat cu multă în t o v a r ă ş u l Nicolae tat t o v a r ă ş u l Nicolae sînt finalizate
sufleţire pe conducătorul Ceauşescu a criticat faptul Ceauşescu, adresînd îndem
partidului şi statului. ' că densitatea plantelor este nul ca anul viitor între
Examinînd o solă cu floa- prinderea agricolă de stat — în unităţile agricole Nicolae Pătruţ, Gherasim seceriş, să siringă în timpul
rea-soarelui, t o v a r ă ş u l mică, lucru ce influenţează de aici să obţină cele mai cooperatiste din C.U.A.S.C. Sicoe, Dumitru Ciorogaru. cel mai scurt şi fără pier
Nicolae Ceausescu a apre şi recolta ce se obţine. bune rezultate. Bretea Română — ne spu De asemenea, s-a stabilit deri întreaga recoltă de
ciat starea bună de vege La încheierea vizitei, to In judeţul Teleorman, nea directorul S.M.A. Că- ca şi cu presele de balotat grîu şi orz.
taţie a acestei culturi, care varăşul Nicolae Ceauşescu» primul obiectiv vizitat a lan, ing. Ioan Cotuţiu — să lucreze mecanizatori în perioada actuală, im
va da o producţie de peste adres!ndu-se cooperatori fost Cooperativa Agricolă avem cultivate 380 ha cu destoinici ca Ioan Boglea, portante forţe ale S.M.A.
4 QOO kg la hectar, subli lor, a arătat că are im de Producţie Drăgăneşti- orz şi 1408 ha cu grîu. Ilie Anghel, Vasile Goga, Călan sînt concentrate la
niind necesitatea ca, în presii bune, că recolta de Vlaşca, unde secretarului Pentru strîngerea şi înma- Didi Cazacu şi alţii. Toţi întreţinerea culturilor, pre
funcţie de particularităţile orz şi de grîu este bună. general al partidului i-a gazinarea întregii recolte mecanizatorii au fost in cum şi Ia strîngerea fura
acestui an agricol, să fie Dacă se strînge la timp, fost rezervată o primire în timpul cel mai scurt şi struiţi temeinic asupra res jelor. La porumb, praşila
luate măsuri pentru ca re recolta va fi mai mare entuziastă. fără pierderi — aşa cum pectării tehnologiilor de a doua mecanică s-a apli
coltatul florii soarelui să dccît cea prevăzută, ceea T o v a r ă ş ul Nicolae ne-a indicat secretarul ge lucru, a normelor de p.s.i. cat pe aproape 800 ha din
fie asigurat la sfirşitul lu ce înseamnă că s-ar pu Ceauşescu a examinat dife neral al partidului, tovară şi n.t.s. în scopul înlătu cele 958 ha planificate, iar
nii iulie, evitîndu-se astfel tea obţine înaltul titlu de rite sole cultivate cu orz, şul Nicolae Ceauşescu — rării operative a eventua- la cartofi cel de al doilea
orice pierderi. Erou al Noii Revoluţii A- grîu, porumb şi floarea-soa- am finalizat din vreme toa tratament împotriva manei
T o v a r ă ş ul Nicolae grare. Dacă se va asigura relui. Secretarul general al te pregătirile. Cele 30 de şi gîndacului din Colorado
Ceauşescu a cerut explicaţii o densitate mai mare se partidului s-a interesat în combine, 12 prese de ba S.M.A. C Ă L A N s-a realizat pe aproape 200
în legătură cu existenţa u. va obţine o recoltă foarte deaproape de densităţile a- lotat, 11 cupluri de re ha din 236 ha prevăzute.
nor goluri în lanurile de bună, de 8 000—9 000 kg la sigurate la fiecare cultură în morci, plugurile şi semă- Se remarcă pentru hărni
păioase. Pornind de la con hectar, iar cooperatorii parte şi a apreciat că, în nătorile cu care vom în- cia ce o dovedesc în mun
statarea că acestea se da vor primi mal mult. Iată cazul orzului, s-a acţionat sămînţa culturi duble pe lelor defecţiuni, fiecare că la efectuarea acestor
torează administrării nc- de ce trebuie să hotărîţi nesatisfăcător, producţia 655 ha, precum şi celelalte formaţie are asigurată a- lucrări mecanizatorii Valo
corespunzătoare a erbicide- în toamnă şi să obligaţi fiind sub nivelul posibilită mijloace mecanizate sînt sistenţa tehnică necesară, rică Şchiopu şi Ioan Sna-
lor, a cerut Ministerului A- să se asigure densitatea ţilor. reparate şi revizuite. Spe- ia care se adaugă şi ajuto gov (C.A.P. Strei), Traian
griculturii să ia măsuri pen necesară, ceea ce va face în continuare, elicopterul aialiştii din unităţi urmă rul unor meseriaşi — în Barbu şi Gheorghe Vasi-
tru ocrotirea sănătăţii pă să obţineţi o cantitate mai prezidenţial a aterizat pe resc permanent starea de special lăcătuşi şi sudori, leniuc (C.A.P. Ruşi), Tra
mântului, pentru reducerea mare de grîu la hectar. Şi terenurile întreprinderii A- coacere a lanurilor pentru repartizaţi pe durata sece ian Boglea şi Ioan Serven-
dozelor de produse chimi. la porumb situaţia se grlcolc de Stat Alexandria. ca la momentul potrivit să rişului de la C.S.V. Călan. schi (C.A.P. Bretea Straiu
ce, mergînd pînă la înlătu prezintă bine. Şi la sfecla- Discuţia purtată în cîmp puteni declanşa secerişul în scopul evitării pierderi lui), Ioan Boglea, Artenie
rarea completă a unora din de-zahăr. însă densitatea cu specialiştii întreprinderii cu toate forţele. lor, s-a făcut etanşeizarea Alionescu, Adrian Spînu
tre ele. este mică. Asigurarea den a fost orientată în direc combinelor şi remorcilor, şi Vasile lordate (C.A.P.
Avînd în vedere condiţii sităţii stabilite constituie ţia cunoaşterii situaţiei cul Interlocutorul a precizat asigurîndu-se strîngerea Bretea Română), Ilie An
le climatice din ţara noas. calea principală de a ob turilor de păioase, de po. că s-au constituit cinci for plevei concomitent cu se gliei şi Gheorghe Curtuşan
tră, secretarul general al ţine producţii mari, veni rumb, de sfeclă şi floarea. maţii de combineri-, toţi cerişul. (C.A.P. Gînţaga), Nicolae
partidului a reamintit con turi mari şl în natură şi soarelul. Tovarăşul Nicolae mecanizatorii cunoscîn- Acţionind permanent sub Pătruţ (C.A.P. Nadăştie).
ducerii Ministerului Agri în bani. Şi, totodată, ca Ceauşescu a apreciat felul du-şi temeinic atribuţiile conducerea organelor şi De menţionat şi faptul
culturii cerinţa de a asigu lea pentru a asigura buna în care este organizată mun ce le revin în campania organizaţiilor de partid, că în actualitate se află
ra semănatul la timpul — a arătat seoretarul ge- ca In cadrul acestei între de seceriş, întreaga activi conducerile unităţilor agri strîngerea recoltei de ma
optim şi de a alege pen aprovizionare a populaţiei prinderi şl a cerut specia tate fiind organizată în cole din C.U.A.S.C, Bretea zăre pentru boabe şi a fu
tru fiecare cultură în par neral al partidului. Coo liştilor să ia măsurile ce se flux pe fiecare lucrare. Cu Română, cooperatorii şi rajelor, pînă acum fiind
te soiuri timpurii, care peratorii au mulţumit Impun pentru a asigura în combinele vor lucra cei însilozate 2 700 tone nu
să • p r e v i n ă perioa t o v a r ă ş ului Nicolae fiecare unitate agricolă de mai pricepuţi mecaniza mecanizatorii sînt hotărîţi
dele de căldură excesivă, Ceauşescu pentru vizită, stat din judeţ recolte cît tori, şefi de secţii şi for să înfăptuia scă exemplar treţuri.
evitînd prin aceasta feno pentru grija permanentă maţii, cum sînt Dumitru programele de lucru sta
menele nedorite ce conduc ce o poartă dezvoltării şi [Continuare în pag. a 4-a) Cioarcc, Cornel Podaru, bilite pentru campania de NICOIAE TIRCOB