Page 5 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! Suplimentar —
17,4 milioane kwh
Cerinţa creşterii continue
a producţiei de energie e-
lcctricâ îi angajează pe oa
menii muncii de la Uzina
electrică Paroşeni la acti
S O C I A L I S M U L începutul acestui exemplar
vitate susţinută şi respon
sabilă, fructuoasă. De la
ei
an,
mobilizat
s-au
în producţie, şi-au organi
zat riguros lucrul în secţii
şi ateliere, au intervenit
operativ şi eficient pentru
remedierea deran Jamentelor
şi defecţiunilor, reuşind
să-şi îndeplinească şi de
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C păşească prevederile de
plan. La cele 0,7 milioa
S I L I U L U I P O P U L A R A ne kWli produşi suplimen
tar în primele patru luni
ale anului au adăugat, în
luna mai, un spor de«a-
proape 10 milioane kWl»,
ureînd plusul «le produc
Anul XLI, nr. 9 809 VINERI, 2 IUNIE 1989 4 pagini - 50 bani ţie pe cinci luni la 17,4
milioane kWli energie e-
lectrică. Sînt rezultate fru
moase, carc-i onorează pe
cnergeticienii de la Pa
roşeni, dar în acelaşi timp
^Dii decisiv dl cincinalului actual îi obligă la strădanii per
**»».*• • • - ; .'aa severente în continuare,
pentru menţinerea şi am
plificarea lor, în cinstea
Sarcinile de plan-îndeplinite marilor evenimente politi
ce ale acestui an. La rea
lizările bune amintite
şi-au atlus importante con
exemplar, la toţi indicatorii Circa i UU0 do bucăţi articole pentru nou născuţi tribuţii colectivele atelie
sîut produse lunar de către cele 12 harnice lucrătoare în relor exploatare cazane şi
cadrul secţiei de confecţii pentru nou născuţi de la comple bloc 150 MW, iar între
xul „Arta n>odei“ din Deva. produsele realizate sînt, în meseriaşii cei mai sîrgu-
s-au
incioşi
aflat
Paul
acelaşi timp, apreciate de cumpărători pentru calitatea Nicula, Glieorglie Muntea-
Metalul — judicios folosit, lor. Foto NICOLAE GHEORGHIU nu, Petru Vlaic, losif Pc-
truşc şi alţii.
riguros economisit
Prin specificul produc cupcrarea şi refolosirea Referitor la întrebuinţa
ţiei sale, întreprinderea de pentru confecţionarea de rea metalului brut, la mo
bilităţile de economisire, T o ţ i lo c u it o r ii s a t e lo r — p r e z e n ţ i în c îm p ,
piese de schimb şi repa piese şi repere mai mici dalităţile de lucru şi posi
raţii utilaj minier Deva a bucăţilor care „cad" la
este o mare consumatoare prima debitare şi preda la nivelul întreprinderii
de metal. în activitatea de rea ia fier vechi a restu există un program concret
reparaţii, ca şi în aceea • rilor inutilizabile, de fapt de măsuri, pe care secţiile la în t r e ţ in e r e a c u lt u r ilo r !
de realizare a unor piese reintroducerea lor în cir şi atelierele îl materiali
de schimb, în turnătoria cuitul productiv, în oţelă- zează pas cu pas. „Este
de fontă şi oţel se utili riile noastre. Iar un alt vorba despre confecţiona Stadiul de dezvoltare a „O atenţie deosebită — nuală la sfecla dc zahăr şi
zează însemnate cantităţi capitol distinct, din acelaşi rea de şabloane şi folosi culturilor impune în fieca sublinia Aurel Damian, la cea furajeră.
de tablă, profile, lamina mare domeniu al consil rea lor cu maximă aten re unitate agricolă o bună preşedintele unităţii — am După ce mecanizatorul
te, diferite repere şi sub- ţie în procesul debitării participare la întreţinerea acordat întreţinerii meca ioan Lăscoi a încheiat în
ansamble, fier vechi. tablelor, optimizarea pla culturilor, executarea la nice şi manuale a culturi treţinerea mecanică a po
Avînd în vedere ponde ia întreprinderea nurilor de croire şi centra timp şi de calitate a tutu lor prăsitoare, accentul pu- rumbului, au intrat coope
rea consumurilor materia de piese lizarea debitării metalului ror lucrărilor menite să nîndu-1, fireşte, pe calita ratorii cu sapele pe parce
le în totalul producţiei în la nivelul secţiilor — cu ducă la asigurarea unor tea lucrului. Dacă în co la repartizate. Pină ieri şi
treprinderii — In speţă a de schimb responsabilităţi precise ale recolte sporite. De aceea, priveşte întreţinerea meca această lucrare era fina
metalului — şi necesita şi reparaţii unor maiştri şi şefi de e- atenţia şi eforturile con nică, nu avem probleme, lizată pe 30 la sută din
tea diminuării lor conti chipe, revizuirea unor teh ducerilor colective, ale me toţi mecanizatorii noştri fă- suprafaţa cultivată.
nue, subliniată din nou do utilaj minier nologii de fabricaţie şi canizatorilor şi cooperato cîndu-şi datoria cu hărni Unitatea arc cultivate
secretarul general al parti D e v a creşterea coeficientului de rilor din unităţile agricole cie şi răspundere, la lu cu soia 30 de hectare. S-a
dului, tovarăşul Nicolae scoatere a produsului finit ale comunei Beriu sînt crările manuale mai înre efectuat o praşilă meca
Ceauşescu, la şedinţa Co — ca să mă refer doar la concentrate, în această pe gistrăm unele întîrzieri, nică pe întreaga suprafaţă
mitetului Politic Executiv mului de metal, îl consti cîteva dintre acţiunile şi rioadă, la efectuarea pra- datorită faptului că sînt şi s-a trecut la executarea
al C.C. al P.C.R., din 19 tuie recondiţionările, ţi- preocupările noastre — şilelor, tratamentelor fito- unii cetăţeni în sat care celei manuale. „Şi această
mai a c., ne-am documen nînd seama de volumul sublinia inginera Anca sanitare, a celorlalte lu nu se prea înghesuie să ia lucrare este finalizată în
tat recent aici asupra mo mare de reparaţii de ma Schmillar, de la atelierul crări de sezon, precum şi sapa în mină, să iasă la proporţie de 80 la sută —
dului în care se acţionea şini şi utilaje supu de proiectare tehnologică la recoltarea şi depozita praşilă". arătă preşedintele unităţii
ză în această direcţie. se acestui proces la al întreprinderii. Cu toate rea la timp şi fără pier Deci, să vedem caro este — cooperatorii Ştefan Ol-
— La noi, consumul şi e- I.P.S.R.U.M., din compo că normele de consum s-au deri a furajelor. stadiul lucrărilor de între teanu, Mircea Grămescu,
conomisirea metalului com nenţa cărora dezmembrăm redus an de an, reuşim La C.A.P. Căstău, de ţinere la celelalte culturi, Ilie Lazăr, Maria Rusu,
Opreana Talpeş, Ion Mă
portă mai multe aspecte — o seamă de piese şi repe să ne încadrăm în ele, să pildă, mecanizatorii Ion cine dovedeşte hărnicie şi
releva Gheorghe Barbu, re pe care le recondiţio înregistrăm chiar uncie e- Rusu şi Florin Constantin răspundere faţă de soarta ri iuţ şi Nicolae Rusu fă-
cîndu-şi din plin datoria
inginerul şef al unităţii. năm şi reutilizăm. Prin conomii. De la începutul au încheiat cel de al trei recoltei, cine sînt cei care
Mai întîi, întrebuinţarea toate aceste căi, pe care anului am economisit mai lea rebilonat,. al cartofilor fac satul de ruşine, situîn- şi la această cultură, ca
de altfel, şi la celelalte.
sa la realizarea anumi colectivele noastre acţio mult de 70 tone laminate". pe toate cele 50 de tur plan du-se în coada tuturor ia
Din păcate, oameni cum
tor piese şi subansamble nează cu insistenţă, reu Afirmaţiile interlocuto tate. Ieri, mecanizatorul muncă ? sînt Ilie Muntcanu II, Pe
din componenţa instalaţii şim să economisim mari rilor au acoperire în fap- Tiberiu Turdăşan, ajutat tru Inel, Dan Pîndar, Ma
lor, echipamentelor minie cantităţi de metal, să di de cooperatbarea Opreana Sfecla de zahăr ocupă la ria Cugerean, Gheorghe
re şi autobasculantelor de minuăm considerabil chel DUMITRU GHEONEA Talpeş, executa tratamen C.A.P. Căstău o suprafaţă
55 tone, pe care le repa tuielile materiale de pro tul împotriva manei şi a de 30 de ha. Mecanizato Toader II, Nicolae Lungu,
Ion Pitorodescu şi alţii ca
răm. în al doilea rinei, re.-r ducţie. (Continuare in pag. a 2-a) gîndacului din Colorado. rul Ioan Si.bisan a efec
tuat două praşile mecanice ci, care nu vor să iasă la
pe întreaga suprafaţă. La praşilă, ne încurcă socote-
rîndul lor, cooperatorii co
T R E P T E L E A F I R M Ă R I I ordonaţi de tehnicianul MIRCEA LEPÂDATU
Nic-u Spineanu au încheiat
cca dc a doua praşilă ma (Continuare in pag. o 2 a)
Cum se ştie, Centrala mică a blocurilor energe rect, aici, la camera de rea „cotă" ar fi şcoala de
termoelectrică Mintia - tice 3-4. II întrebăm: „De comandă ? maiştri. Şi aceasta, vă rog
denumită pe bună drep unde aţi pornit pentru a — Nu. Mai Intri am mun s-o notaţi: numai şi numai
tate „Steaua de pe Mu ajunge, aici, în faţa aces cit la cota „zero" ca ope pentru a-mi îmbogăţi cu
reş" - a devenit, in timp, tor zeci şi zeci de aparate rator agregate auxiliare. noştinţele profesionale. Şi
o adevărată şcoală a e- complexe care măsoară Circa trei ani am fost, aş vrea să mai adaug
nergeticii româneşti. Aici pulsul producţiei de ener deci, lingă electropompele încă ceva: pe întregul tra
s-au format şi s-au călit gie electrică de alimentare, pompele seu al muncii mele am
— cum se spune, intr-un - Am pornit dintr-un sat condens de bază, lingă fost ajutat de oameni cu
limbaj adecvat, „la înalta din Cimpia Dunării. Se cele pentru apă tehnică experienţă, energeticieni
tensiune" a muncii — cadre numeşte Siaşoma şi face ş.a. Apoi am muncit la co care constituie pentru mi
bine pregătite pentru mul parte din comuna Pâdina ta ,,-j- 9", ca operator tur- ne, permanent, un model
te unităţi energetice ale domn de urmat. Aşa sînt
ţării. „In acest lei — ne-a maistrul Mircea Firtat, şe
declarat tovarăşul Aurel La panoul de onoare —• oamenii, ful atelierului turbine,
Herţa, secretar adjunct cu faptele lor de muncă, maiştrii Viorel Iga, Nico-
probleme organizatorice af de înalt patriotism lae David şi alţii.
comitetului de partid — Io Noi ce-am mai putea să
adăugăm ? Desigur, numai
C.T.E. Mintia, pe lingă
muncitorii cu experienţă, Mare. După absolvirea li bine, lingă agregatele prin faptul că operatorul tur
aflaţi aici de la produce ceului energetic din Deva, cipale propriu-zise. După bine Viorel Greaca îşi cro
ieşte viaţa simplu, munci-
rea primilor kilowaţi, se am fost repartizat să mun aproape cinci ani am fost toreşte, cu forţa sănătoa
găsesc astăzi foarte mulţi cesc la C.T.E. Mintia. Au repartizat să muncesc la să a omului care Ştie că
tineri care şi-au însuşit fol zisem multe lucruri fru camera de comandă ter şi pe braţele lui se spriji
ceea ce este necesar pen moase despre „Steaua de mică a blocurilor 3 şi 4. nă ţara. Căminul înte
tru a li buni energeticieni. pe Mureş" şi sînt mindru — Toate acestea pot fi meiat de curind cu soţia
Unul dintre aceşti tineri că am avut şansa de a considerate trepte ale a- sa, Emilia, muncitoare la
muncitori este Viorel Grea munci în această unitate firmării profesionale. Dar, I.M.C. Deva, adaugă încă
ca, operator turbine". vestită. De aproape zece se va opri ascensiunea in o piatră necesară la trep
Pe Viorel Greaca l-am ani sînt energetician la acest punct ? tele afirmării.
C.A.P. ISanpotoc. In tarlaua „Lunca**, mecanizaţi»
întilnit la cota »-f 9° în Mintia. - Ca fiecare om şi ou rul Lugon Iliuţâ efectuează prima praşilă mecanică L
camera de comandă ter - Aţi fost repartizai dl■ ţintesc mai departe. Viitoa MARIN NEGOITÂ cultura de porumb.
