Page 50 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf
în spiritul sarcinilor şi indicaţiilor subliniate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu
to^iiaTinierl TIMP AL DEZVOLTĂRII, MODERNIZĂRII, CALITĂŢII 19,25 Fiii
e 19,0
istorie •
şi reparaţii Crişcior , PROPUSELOR §1 EFICIENTE» ECONOMICE tura - p
rifarc •
- poet ni
Tribuna c
intato •
rial : Cei
La această oră, ponde
Organizarea şi înnoirea producţiei— Protecţia muncii - rea activităţii U.U.M.R. p.v. Proi
viziunii B
Crişcior o constituie repa episod o
raţiile la uzina de - prepa nai e 22
obiective esenţiale, permanente parte integrantă rare din cadrai Combina programul
tului minier al cuprului de
ia Roşia Poieni. Echipajul
în toate domeniile, noul Tot pe această linie, a — sublinia Traian Bogariu, a activităţii industriale de peste 100 de meseriaşi,
îşi face tot mai mult loc. folosirii raţionale şi eco de ia compartimentul me- dintre cei mai buni ai uni
tăţii, acţionează cu înaltă
Se perfecţionează şi ordo nomisirii metalului, s-a tre cano-energetic. dăruire şi responsabilitate SELECŢII
nează procesele de produc cut la debitarea centraliza în pas cu noul se acţio Deplin conştienţi de fap tele de protecţie, se apli muncitorească, în program GRAMUL
ţie, se îmbunătăţesc tehno tă a tablelor şi profilelor, nează şi pe linia mişcării tul că o activitate produc că măsuri pe ioc atunci de „12 ore cu 24", exccu- programul
Răspundem
şi acolo unde este cazul,
tivă ritmică şi eficientă nu
tînd un mare volum de
logiile existente, sînt pro căzăturile de la prima de de invenţii şi inovaţii, ca se poale desfăşura decît iar neregulile constatate se reparaţii pretenţioase la 10,00 Buletii
Succes, cut
movate altele moderne, se bitare se reutilizează la re, în 1988, a situat colec într-un climat de angaja dezbat pe colective, se pu utilaje şi echipamente de Buletin de
asimilează produse cu ca piese şi repere mai mici, tivul U.U.M.R. Crişcior pe re şi disciplină, de securi blică ia gazetele de perete. gabarit şi complexitate litlra noast
zică uşoară
racteristici superioare. iar resturile foarte mici locul al III-lca în cadrul tate a lucrului şi a sănă — Periodic, ia cabinetul tehnică : mori autogene, tin de Ştiri
ţ;\ secolulu
— Nici noi nu putem sta formează fierul vechi, fiind Ministerului Minelor — tăţii oamenilor — coordo de protecţie a muncii al celule de flotare, pompe Trăim deci
pasivi, relevă inginerul reintrodus în circuitul e- ramura construcţii de ma natorii proceselor de pro uzinei — dotat cu apara de tulbureală, compresoare niri măreţi
patriotico;
ete. — cu toate anexele
Viorcl Martin, şeful atelie conomic prin turnătoriile şini. Planul pe acest an, ducţie (ingineri, maiştri, tură adecvată — organizăm lor. moara foii;
rului proiectare tehnologi proprii sau predat unităţi care cuprinde un număr tehnicieni, şefi de secţii, instructaje, diferite acţiuni, — începutul a fost greu, De la l la
premieră H.
că. în cadrul programelor lor specializate în colecta de cinci teme, vizează, de ateliere şi formaţii) dau o prezentăm diapozitive te nu mai executasem ase Opereta „Bc
ele organizare şi moderni asemenea, laturile de ba atenţie susţinută, perma matice, efectuăm exami menea lucrări, spune des bert Petri ş
rea şi valorificarea lui. în cu; 15,40 O
zare a producţiei, în acest ză ale producţiei — calita nentă, respectării severe nări ale cunoştinţelor, re toinicul şef de echipă To- mâne; 10,00
acest fel s-a reuşit, în cinci a tehnologiilor de fabrica levă Ştefan Graţian, coor nia Tomodan. Insă oame 16,15 * udien
an am trecut ia introdu tea şi eficienţa întregii ac nii au învăţat din mers, Met *e in
cerea pe calculator a unor luni din acest an, să se e- tivităţi. ţie, a normelor şi regle donatorul activităţii de practic, noi meserii. Acum Bul de ţ
diogazeta
tehnologii de lucru şi nor conomisească 130 tone de De la începutul anului mentărilor de protecţie a protecţie a muncii din u- ne vine mai uşor să ^.con 17,05 Te ap
me de consum, la repro- laminate faţă de normele au fost înscrise două pro muncii, prevenirii oricăror nitate. De asemenea, ur statăm defecţiunile şi să patria mea
scrii; 22,00 i
abateri
sau
iectarea anumitor produse, planificate de consum. puneri de inovaţii, ambele profesionale. îmbolnăviri mărim realizarea anuală a ră; 22,00 M<
controalelor medicale, prin
la îmbunătăţirea fluxurilor — O serie de alte înno aparţinînd subinginerului caravana de specialitate ca 23,10 Noctui
23,55—21,00
de fabricaţie şi a activi iri şi perfecţionări în pro în toate secţiile şi ate ştiri.
tăţii de reparaţii. ducţie îşi vor face apariţia Liviu Tod, responsabilul lierele sînt afişate, la locuri re se deplasează la fabri „Echipajul
Faptele sînt concrete, o dală cu efectuarea pro cercului inventatorilor şi vizibile, extrase din nor ca noastră. Ca urmare a
palpabile. Prin reproiecta- gramului de extindere şi inovatorilor din uzină, al mele departamentale de acţiunilor şi măsurilor în
rca trenurilor de roţi alo te trei fiind în. atenţie protecţie a muncii, desene treprinse, a atenţiei per Roşia Poieni“
modernizare a unităţii, cu semnificative privind mo manente acordate activită
vagonetelor miniere — pro repercusiuni directe asupra pentru perioada imediat dul de aplicare a unor in ţii de protecţie a muncii,
ni:Va: m
dusul de bază al uzinei — sporirii productivităţii mun următoare. Am notat şi strucţiuni şi de evitare a la U.U.M.R. Crişcior nu se progresează ruţi (Patria)
a crescut considerabil fia numele altor creatori teh ha: Cei 13 i
cii şi ridicării nivelului ca unor situaţii negative, pe înregistrează accidente sau
(Modern —
bilitatea şi funcţionalitatea litativ al produselor, dimi nici de valoare, precum ing. glorios (Mi
acestora, productivitatea Viorel Martin, subingincri.i riodic se efectuează con îmbolnăviri profesionale, Martori disr
nuării consumurilor mate Traian Mager, Iosif Morar troale asupa modului în producţia se derulează nor ra); PETROf
în executarea lor, şi se a- riale şi energetice, a cos luăm cele mai potrivite dispăruţi (Pa
sigură încadrarea în con turilor de producţie şi creş şi Voicu Giurgiu, lăcătuşul care se folosesc sculele, mal, în condiţii de secu decizii de intervenţie. Şi port secret (1
sumurile de metal. terii eficienţei economice Toader Simon. dispozitivele şi echipamen ritate şi eficienţă. pot spune că reuşim, în Miracolul ( !
linii generale, să ne înca PENI: Hore
VULCAN: ,
drăm în termenele de e- (Luceafărul)
xecuţie şi să scoatem lu Atac decişi’
crări de bună calitate. URICANI:
Uzina de ulilaj minier şl viza, in principal, turnăto cepuţi şi destoinici, in piese forjate, a producti partimentului organizare- — Totul este cum îţi pla şi cîinele
Opc
brad:
reparaţii Crişcior este o u- ria de fontă şi oţel şi con irunte cu cei mai buni din vităţii muncii cu 5 218 lei/ normare-retribuire şi de nifici activitatea, cum îţi tă (St-mia rc
Vi
nitate economică binecu strucţia de vagonete, dar tre ei — membrii de partid persoană, înregistrarea u- preşedintele comitetului organizezi munca, cum fo BAR fine
pene
noscută, cu o îndelungată şl alte sectoare de pro - precizează tovarăşul nor economii de 93,3 lei sindicatului, Liviu Almăşan, loseşti timpul de lucru, TXE : Sfîrş
tradiţie in mineritul Ţării ducţie, vor începe in tri loan Gabor, îşi însuşesc !a cheltuielile totale la i-am văzut pe oameni la (Patria); M:
Zarandului şi a judeţului mestrul IV a.c., urmînd să cu Înaltă conştiinciozitate 1000 lei producţie marfă lucru, am discutat cu mulţi dar şi sculele, instalaţiile, căra) j ger:
acolo
neva
Hunedoara. în anii ce au dintre ei, ne-au fost pre dispozitivele din dotare, beşte (Cenţi
urmat Congresului al IX- zentaţi spre a fi iotogra- consideră loan Matei — ră şi creaţ
României");
unul dintre pionii centrali
lea al partidului, produc lioţi cei din pagina de fa col) (Dacia):
ţia sa a luat amploare, i-a ţă, ca fiind doar cîţiva ai „Echipajului Roşia Po genda lui i
MERXA : In
dezvoltat şi diversilicat, şi-a Aceşti oameni harnici... dintre meseriaşii cei mai ieni". Pe lingă reparaţiile poliţie (Mu;
îmbunătăţit parametrii ca buni din cadrul uzinei, în propriu-zise, recondiţionăm pentru patr
mina).
litativi, sprijinind in toi să ni s-a vorbit cu plăce lunar o serie de piese de
re şi căldură şi despre schimb, repere, subansam-
mai mare măsură activi
tatea de extracţie şi pre se termine intr-un an de sarcinile ds plan şi se stră şi cu 61,1 Iei la cele ma loan Jula, Mihai Gonea, ble, care ne ajută în mun
parare a minereurilor şl Matia Costina, Aurel Şte ca proprie, determină re
zile. duiesc să le îndeplineas teriale.
cărbunelui din judeţul nos Iar in toate se impun că integral, cu toată răs — Avem acoperită cO fan, Nicolae Poenar, des ducerea costurilor repara
tru. Iar in acest an, mar oamenii, aceşti meseriaşi punderea. comenzi producţia pe în pre mulţi alţii, pe care ţiilor.
Rezultatele
cat de evenimente cu largi de ţinută din tată-n fiu, Rezultatele obţinute in tregul an, sublinia Nicolae rindurile de faţă nu-i mai Acţiune de mare angaja 14 iunie :
reverberaţii politice şi is cum îi apreciază tovarăşul perioada care a trecut din Androne şi ne preocupăm pot cuprinde, însă ei ră- ment şi înaltă răspundere Extr. I : 4
loan Gabor, secretarul co acest an ne-au iost pre stăruitor de buna organi mîn, ca şi pînă acum, nă patriotică — înlesnind flu 15, 40.
torice — Congresul al XIV- Kxtr. a II-
lea al partidului şi a 45-a mitetului de partid al u- zentate de inginerul Nico zare a lucrului în secţii şl dejdea U.U.M.R. Crişcior. enţa cuprului spre ramu 30, 32, 0.
zinei, care au preluat şta lae Androne, şeful birou ateliere, de folosirea ju rile de vîrf ale economiei Eonii total
aniversare a revoluţiei de dicioasă a dotării tehnice Aşa am înţeles de ce 538 236 lei.
eliberare socială şi naţio feta muncii şi a hărniciei lui producţie. Ele însu şi forţei de muncă - deşi spunea inginerul Viorel naţionale — reparaţiile de
aici, in fabrică, menţinin- mează o producţie marfă
nală, antilascistă şi antl- du-i şi întărindu-i necon suplimentară de peste avem în fabrică foarte Poenar, directorul unităţii, la Roşia Poieni îi are per
imperialistâ de la 23 Au tenit prestigiul, conferin- nouă milioane lei, realiza mult tineret -, de aprovi că bunul cel mai de preţ manent în prim-planul ac
gust 1944 —, U.U.M.R. Criş zionarea corespunzătoare al fabricii îl formează oa tivităţii .şi realizărilor po I V R e n
du-i statutul unei unităţi rea în procent de 100 la
cior intră intr-un vast pro apreciate pentru detivita- sută a utilajului minier, de cu materia te. menii. ,,Vă rog, pe ei să-l zitive, între alţii, pe maiş
ces de extindere şi moder tea şi realizările obţinute. păşirea prevederilor cu însoţiţi de suhinginerul scoateţi în prim-plan", ne trii Irimie Furdui şi loan Pentru az
nizare. Lucrările, care vor Oamenii aceştia pri 1200 vagonete şi 29 tone Vladimir Dolga, şeful com spunea directorul. Toniuş, pe lăcătuşii Mihai fi 'deoroasă
inabilă,
c
Ganea, Nicolae Ruda, Toa porar noro;
der Şimon, loan Dezso, Ma vor cădea i
avea şi car;
rian Iga, pe sudorii Nico- să, însoţite
dim Rus, David Sanda, Si- electrice,
tăţile de aţ
rnion Pascu. 15 litri/mp
In echipajul lor există Izolat va ci
întotdeauna conlucrare şi Vîntul va
moderat,
înţelegere, consultări ar minime vo;
între 9 şl 1
monioase despre modul de cele maxim
rezolvare a problemelor a- 24 de grade
părute, spirit de dăruire neaţa se va
.
ţ a
şi principialitate. Altfel
La munte
spus, „Echipajul Roşia fi în genei
Poieni' " progresează... cu cerul m;
1
l’e alocuri
ploi cu car;
să, însoţite
electrice. 3
TOM A TOMOOAN, IO AN MATEI, DUMITRU PAUL, TRAIAN BORA, VIOREL RUS, Pagină realizată de tăţile de â)
şef de echipă lăcătuşi, şef de echipă lăcătuşi — _ II, şef de echipă lăcătuşi, şef de echipă lăcătuşi, strungar — meseriaş de elită depăşi 15 )
secţia I — unui dintre cei specialist în repararea liniilor cei mal bun în activitatea secţia a IlI-a — „sufletul” In confecţionarea unor piese DUMITRU GHEONEA, de ore. Pe
mal buni meseriaşi ai uzinei de măcinare şi flotare de rccondiţionărl colectivului profilat pe de schimb şi repere complexe (Meteorolog
realizarea vagonetelor do mină M1RCEA DIACONU Al. Prunce,
Fotografii N. GHEORGH1U