Page 51 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 51
I JOI, 15 IUNIE 1989 Pag- 3
ŞCOALA POPULARA DE ARTĂ
A
E
V
D
Si C E N T E N A R E M I N E S C U 1| ÎNSCRIE ELEVI CANDIDAŢI PENTRU ANUL I
(1989/1990), IN PERIOADA 15—27 IUNIE A.C., ŞI
al o SCRISOAREA TESTAREA ACESTORA ÎN ZIUA DE 28 IUNIE A.C.,
ioasâ între orele 16,00—19,00, pentru următoarele discipli
irieul- (FRAGMENT) ţ I ne de învătămînt artistic :
prio- Chitară — mandolină 3 ani
nescu • Acordeon 3 ani
20,45 • Pian ■l ani
3 ani
îna- Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vîrf dc băţ. • Saxofon, clarinet
n se- Baiazid, privind la dînsul, îl întreabă cu dispreţ; ! 41 Vioară '1 ani
i tlis- • Orgă electronică ) ani
Tele- — Ce vrei tu? % • Baterie 2 ani
_ Noi ? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,
2-ani
iltimul Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat. Taragot
slejur- Ba un semn dcschisă-i calea şi s-apropie de cort Canto muzică clasică, populară 3 ani
cferca şi uşoară
tJn bătrîn atît de simplu, după vorbă, după port. • Pictură 3 ani
— Tu eşti Mircea ? \ 1 © Dans modern şi dans de
— Da-mpărate ! societate ele. 2 ani
— Am venit să mi te-nchini, Be asemenea, se fac înscrieri pentru secţiile
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini. terne din :
— Orice gînd ai, împărate, şi oricum vei fi sosit, ! i — HUNEDOARA chitară, vioară, acordeon,
Cît suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit! balet;
PRO- Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierţi; — BRAD — instrumente de suflat;
tadio-
; 0,03 Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi, — PETROŞANI — pian, acordeon, actorie (ama
irilor; Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale, tori), instrumente dc suflat.
i 10,05 Să ne dai un semn şi nouă de mila mărici-talc... înscrierile se fac Ia sediul şcolii, Deva, strada Dr.
11,00
5 Po- Dc-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi Petru Groza, nr. 28 (Palatul Culturii), camera Î4, zil
Mu- Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, dc-i război. nic între orele 9,00—17,00.
Bulc- — Cum ? cînd lumea mi-e deschisă, a privi gîndeşti Informaţii suplimentare se pot obţine Ia telefon
Stiin-
12,25 că pot 11850, 11851,’13666, inferior 25._______ ' ____
mpli- Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice dc-un ciot ?
intecc O, tu nici visezi, bătrîne, cîţi în cale mi s-au pus !
î co-
13,00 (Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Vvan- Lumina Luceafărului Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună I.C.S. MĂRFURI INDUSTRIALE
15,15 Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
Nor- E mijloc de iunie şi flo n-am fi simţit cu atîfa a- D E V A
ănes- S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
1 ro- rile de fei cod ninsoare cuitate sensul existenţei şi, Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, ANUNŢĂ CUMPĂRĂTORII
trnal; înmiresmata. Astăzi, în zori mai ales, n-am fi înţeles Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
16,« . s-a împlinit un veac de la de ce Luceafărul, această Că pentru asigurarea unei serviri cores
17 In turbarea-i furtunoasă a cuprins părnînt şi marc.
3 1 stingerea Luceafărului poe stea-metaforă, răsare pri punzătoare, la nivelul solicitărilor, cu măr
nică ; ziei româneşti - Mihai mul şi se stinge cel din
ciut Eminescu. urmă rupîndu-se, dureros furi de sezon, unităţile de desfacere din De
Orele
-o o- Nimeni, în literatura poate, de noi pămînteniî. La Nicopole văzut-ai cîtc tabere s-au strîns va şi Simeria sînt deschise, în luna iunie,
oetlc; noastră n-a ridicat cuvîn- Opera sa este o Constela Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins.
leală; ţie, cea a Luceafărului, a între orele 8—20, zilnic, iar duminica între
de tul pînă la piscurile de ne Cînd văzui a lor mulţime, cîtă frunză, cîtă iarbă, orele 8—12.
atins nici cu privirea, nici Dorului şi Nemuririi: „La Cu o ură nempăcată mi-am şoptit atunci în barbă,
cu gîndul, asemeni lui. Tre steaua care-a răsărit/ E-o Am jurat ca pesto dînşil să trec falnic, fără păs, (reccrea in nefiinţă a eeiul
cutul istoric glorios al po cale-atît de lungă/ Că mii Din pristolul de Ia Roma să dau calului ovăs~. MICA PUBLICITATE care a fost un bun tată şi
porului nostru, natura fre de ani i-au trebuit/ Lumi Şi do crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? socru, respectatul preot TODEa .
mătătoare a patriei, nease nii să ne ajungă !". Ca s-o Şi, purtat do biruinţă, să mă-mpicdic dc-un moşneag ? • PENTRU Valentin GJiiţă, ROMULUS. (12347)
• SOŢIA Dorina, fiul clau-
muita şi curata limbă ro înţelegem trebuie să stră — Dc-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul Uln Hunedoara, cu ocazia îm diu, socrii Mica Ioaelilm şi
plinirii vîrstel dc 11 ani, „Ea
mânească se constituie în batem spaţii incomensura ce priveşti mulţi ani !“. ii urează cei Marin anunţă, eu ndincă du
ilspă-■ elemente de bază ale cre bile, să ardem în focul sa dragi. (12273) rere, încetarea fulgerătoare
DOA- Nu c om de rînd, el este domnul Ţării Româneşti. din viaţă a celui care a fost
rletta aţiei sale, impresionînd su cru al cunoaşterii. Intr-o Eu nu ţi-aş dori vreodată să ajungi să ne cunoşti. ţ VIND easâ. Deva, strada nn minunai soţ, tată şi ginere,
iment fletul şi mintea afîtor ge viaţă atît de scurtă, Emi Nici ca Dunărea să-nece spumcgînd a talc oşti. Cringului, nr. 21, telefon 14063. GIlEIt.MAN CORNEL.
B) ; neraţii, generînd o dragos nescu a cules stropii curaţi (12357) (12355)
’lacă- După vremuri mulţi veniră, începînd cu acel oaspe, • VIND Dacia 1 300. Sime- • CU ailîncă durere, Duruş
artorl te nesfîrşită pentru tot ai înţelepciunii lumii şi cu Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a Iui Istaspo ; ria, strada llic Pintilie. nr. Ioan şi Elena aduc un ultim
'rans- ceea ce este românesc. forţa-i creatoare neobiş Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod, 27. (12353) omagiu naşului Tor, GHER-
ijric); Codrii seculari din vremea nuită a turnat „în formă • VIND Dacia 1310, stare MAN CORNEL, dispărut ful
LU- De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod ; bună, fabricată 1986. Orăştic, gerător din viaţă şi sînt fi
iiral); lui Dragoş mai freamătă nouă, limba veche şi-nte- împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă telefon 41414. (12349) laturi de familia greu încer
I-1I şi astăzi, izvoarele repezi leaptă". ’ Au venit şi-n ţara noastră dc-au cerut părnînt şi apă — • VIND Dacia l 320. Deva, cată. Sincere condoleanţe.
<IEA l se mai „sparg în bulgări telefon 20709, după ora 18. (12355)
rul) ; E mijloc de iunie, „Mi Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să tc-nspăimînt. (1232!) • FAMILIA Dan Mihai, Fa-
astiţil fluizi", „lacul codrilor al roase florile-argintii/ Şi Cum veniră, se făcură foţi o apă ş-un părnînt. • VIND r.ada 1 200 S, cu hiola şi Miliăiţă este alături
zat) ; bastru" mai tresaltă sub cad, o dulce ploaie", iar piese de schimb. Deva, tele de naşa Dorina şi fiul clau-
scan- înfiorarea adierii şi a nu „In locul lui menit" Lucea fon 11628,__21839. (12338) diu, în momentele grele pri
OPA- " jj VIND dormitor Aiex. De cinuite de moartea naşului
ferilor, „stelele nasc umezi fărul se-aprinde „In orişi va, telefon 20733. (12351) lor, GHEKMAN CORNEL.
1 pe bolta senină" oglindin- care sară" la fel de viu Eu ? îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul... • VIND video Orion, piayer, Sincere condoleanţe familiei
onciei du-se în nesfîrşită tălăzui- Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, telecomandă, nou. Deva, Mi îndoliate. (12355)
(Pla- „Şi ca în ziua cea de ieri/ cro 15, bloc 16, scara n, a- • UN ultim omagiu pentru
; Ci- re a mării. Toate ne sînt Lumina şi-o revarsă" peste Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este, partament 28, după ora 19. şeful de district, Ocolul sil
1 iu- atît de aproape, atît de ţară. Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; (12348) vie lila, G1IEKMAN CORNEL.
:ultu- N-avem oşti, dară iubirea de moşie c un zid • CUMPĂR ARO Diesel, Din partea colegului Burta
itarca cunoscute, dar, dacă n-ar vînd motocicletă CZ 175 Glicorglic. (I23G0)
l: Ia- fi fost Eminescu, poate VERGHELIA CHIFOR Care nu se-nfiorcază dc-a ta faimă, Baiazid ! „Sport". Deva, telefon 20232. U SOŢUL Mircea, fiica Mi
: Lc- (12350) haeln, liii Radu şi Mihai, cu
; sx- • VIND porc gras. Deva, inimile zdrobite de durere,
ii de strada Livezilor, nr. 10. anunţă încetarea din viaţă
1IJA: (Urmare din pag. 1] tărim colaborarea cu con (12365) după o lungă şi grea sufe
rinţă
fost
a
a
care
celei
(Lu- Recuperarea materialelor refolosibile siliile populare, cu condu • PIERDUT legitimaţie ser GOLCEA AURICA, de 33 ani,
Mârtineşti, Dccebal, Ra- îndatorire patriotică, de înaltă cerile unităţilor economi viciu, eliberată de G.I.G.C.L. o minunată soţie şi mamă.
Inmormîntarea azi, 15 iunie,
polt. Pe cinci luni înregis ce, organizaţiile de sindi Deva, pe numele Codobn Ca ora 15, de la capelă. Va ră-
trăm plusuri la fier vechi, răspundere cat, ale U.T.C. şi de pio ro). o declar nulă. (1233G) mînc veşnic în inimile noas
o PIERDUT legitimaţie ser
ES fontă, cupru, aluminiu. nieri, cu cooperaţia, aso viciu, eliberată de C. S. Hu tre. (12358)
• CUMNAŢII Florin, Tăvi
Va trebui să insistăm mai preşedintele consiliului oa controlate 26 de unităţi e- ciaţiile de locatari, comi nedoara, pe numele Bălan şi Lin. nepoţii Cristian şi Cris-
mult pe colectarea meta menilor muncii: „Avem conomice asupra modu siile de femei, cu cetăţe Virgii. o declar nulă. (12346) linn dcplîng dispariţia la nu
i (.lin lelor neferoase — alamă, un plan de măsuri bine lui în care se îngrijesc de nii, pentru că toţi avem • PIERDUT curnet de mem mai 33 dc ani a celei care a
bronz, zinc — precum şi stabilit, cu termene şi res recuperarea materialelor îndatoriri în această am bru, eliberat de cooperativa fost GOLCEA AURICA, o mi
şi mătuşă.
nunată cumnată
J, 24, a hîrtiei, cartoanelor şi ponsabilităţi concrete, atît refolosibile. Concluziile plă acţiune de recupe de credit Deva, pe numele Sintcm şi vom fi alături de
7, 31, cioburilor de sticlă. în ul la nivelul întreprinderii, controalelor sînt mulţu rare şi r e p u n e r e în Utan Olimpia. Ii declar nul. familia îndurerată. Lacrimi
(12351)
tima perioadă am amena cît şi al fiecărui centru. mitoare. în ceea ce ne pri fierbinţi pe mormintul ei.
‘guri: jat 92 conteinere pentru Cu sprijinul organelor lo veşte, organizaţia de partid, circuitul economic a tu o, CAUT femeie menaj. June (12358)
• COLEGELE din Secţia 1
colectarea hîrtiei şi 62 bu cale de partid şi de stat, consiliul oamenilor mun turor materialelor refolo losif, comuna Rapoltu Mare, confecţii F.P.I.P.S. Brad se
nr. 100.
(12352)
toaie pentru cioburi de măsurile prevăzute se în cii vom acţiona cu mai sibile — importantă sursă despart cu durere de buna
lor colegă GOLCEA AURICA,
ANTONIA, Pia, Sergiu şi
•
sticlă. făptuiesc în condiţii tot multă răspundere şi fer de materii prime şi mate familia ltusu Monica sînt a- trecută în eternitate Ia numai
Gavril Zold, secretarul mai bune. Aş da un c- mitate pentru îndeplinirea riale pentru economia na lături de Natalia şi Vaier Pos- 33 ani. Vei rămîne veşnic Sn
organizaţiei de partid, xemplu. Recent au fost sarcinilor ce ne revin. în- ţională. man, in greaua încercare prin amintirea noastră. (X2361)
ea va
eneicvA Grădiniţa, univers al co 1986 s-a situat constant
tei> pilăriei, este un spaţiu nu Drumul pregătirii pentru şcoală trece prin grădiniţă pe locul I pe judeţ la con
Jocuri cursul de gimnastică pen
! vor doar de joacă sau al lu
aver- mii de basm, ci al educă tru preşcolari, aceeaşi po
:ărcări rii în primul rînd. Pentru Ceouşescu", „Ţara mea", a-i forma în spiritul dra Interasistenţele între edu drumul iniţierii in tainele ziţie ocupind-o şi la „Co
canti- „Ne place să muncim", gostei de muncă, al sim catoarele grupelor mari cunoaşterii, translormînd
depă.şi că aici, in grădiniţă, copiii „Şoimii patriei", „Voinice ţului de ordine şi discipli (care deţin ponderea - pe nesimţite joaca in ac piii cintă patria şi parti
i orc. fac pentru prima dată cu dul" (de interpretare ar- '
ndină. noştinţă cu instruirea or lul", „Cum ne comportăm", nă, coordonate fundamen trei) şl învăţătoarele clase tivitate de invâţare, edu tistică) in 1985 şi 1987 (cu
lab Ia „Ştim să c i r c u l ă m D i n tale pentru modelarea ulte lor I, corelarea programe catoarele Lăcrămioara Mi
aturile ganizată, primesc primele altele zîmbeau intimidaţi, rioară a personalităţii lor. lor şcolare asigură o bună ni şed, Felicia Grama, Cor grupul, vocal şi, respectiv, ■
prinse cunoştinţe sistematizate dansurile populare), la
, iar despre lumea ce-l încon fiind prima dată in viaţă înfiinţată în 1984, la su pregătire a preşcolarilor nelia Mihălţan, Cornelia „Şoimii patriei omagiază
19 şi in această postură, evi gestia părinţilor, Grădini pentru şcoală, cunoaşterea Filip şi Daniela Munteanu
dimi- joară, găsesc răspunsuri denţiaţii. Prin intermediul ţa cu program normal nr. lor de către cadrele ce-l le predau preşcolarilor pri patria şi partidul" (artă
a cea- la sutele de „de c e-uri“, mele noţiuni, le lormează plastică) in 1987.
prin c are-şi împlinesc se lor te edifici asupra preo 5 din Deva răspundea ne vor prelua. Şi pionierii ca Prin intreaga sa activi- <
cupărilor multiple ale pre voii de cuprindere în a- re patronează activitatea deprinderi practice şi con
ica va tea de cunoaştere. Astfel tate, ambiţiosul colectiv
tabilă, şcolarilor, asupra cunoş ceastă formă de învăţă- şoimilor patriei se implică vingeri morale. Iar serio
noros. de gîndurl ne-au asaltat tinţelor variate pe care el mint a copiilor din zonă şi cu răspundere, ii ajută pe zitatea cu care este pri didactic al tinerei grădi
cădea vizitînd de curind Grădini le dobîndesc in grădiniţă. s-a extins treptat de la colegii mai mici în orga vit aici procesul instructiv niţe devene urmăreşte cit
aver- ţa c u program normal nr. Iar ordinea desăvîrşită, nizarea unor acţiuni cui- se vede in rezultatele şco mai buna pregătire a co
:ărcărl 5 din Deva. două grupe iniţial, la cinci
canti- despre care directoarea in prezent. Deslăşurîndu-şi turol-educative. In acest lare obţinute, în acţiunile piilor pentru următorul şi
ite pot Panouri, fotomontaje, instituţiei, Lăcrămioara Mi- activitatea într-una din tel integrarea actualilor cultural-sportive. Şi grădi loarte importantul pas in
In 24 frumos şi bogat ilustrate preşcolari în viaţa de elev niţa se poate mîndri cu viaţă - şcoala.
ceaţă, nişcă, ne-a spus că o a - clădirile Şcolii generale
erviciu purtau genericele : „ Româ sigură chiar micuţii stu nr. 4 Deva, legătura cu se face firesc şi eficient. rezultate meritorii şi la o-
nia in E p o c a Nicolae dioşi, dovedeşte grija de şcoala este permanentă. Călăuzlndu-le paşii pe cest gen de acţiuni: din VIORICA ROMAH