Page 54 - Drumul_socialismului_1989_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 821

0 temeinică pregătire asigurată cultural Din cronica intrecerii socialiste 1 ElEV
1
• „Ncdcia vulcăneanfi",
tuturor elevilor din clasa a VUI-a desfăşurata în perioada REALIZĂRI 23 August şi a celui • 19,00 i
de-al XlV-lea Congres
5—11 iunie, a debutat prin- ÎNSEMNATE al partidului — aflăm 19.25 Epo<
tr-o zi record în produc­ LA TOŢI dc la maistrul Pcra Ceauşescu -
ţie la minele Paroşeni şi Bulz, secretarul orga­ rilor înfăptu
Pentru elevii clasei a intensifică în clasa a a tinerilor în preajma şi Vulcan, unde au avut loc INDICATORII nizaţiei de partid din
XlI-a, practic, anul şco­ VUI-a. Avem o deosebi­ după acţiunea de preîn- şi microspectacole în săli- secţie. „Astfel, dc la Jionare • 1
lar s-a încheiat cu acele tă responsabilitate în a scriere care a evidenţiat ie de apel. Expunerea Colectivul de muncă inccputui anului, planul nia în Iun
momente ale reuniunilor asigura şanse egale de opţiunea elevului pentru „Hotărîrile Congresului al de Ia I. M. Hunedoara la producţia fizică dc Tezele şi ori
absolvenţilor, care au reuşită tuturor tinerilor. un anume profil de li­ XlII-lea şi Conferinţei Na­ a încheiat cele cinci calcită a fost îndeplinit mulate de
reuşit să le picure în su­ Pentru aceasta am întoc­ ceu şi ca atare de pre­ ţionale aie P.C.R. — pro­ luni care au trecut din în procent de 113 la Nictlae G
fletele lor tinere şi un mit un program special gătire ? grame mobilizatoare pen­ acest an cu realizări în­ sută. în aceeaşi peri­ program de
dram de nostalgie pen­ de pregătire, în primul — Au fost organizate tru înflorirea tuturor lo­ semnate la toţi indica­ oadă, consumul de e- acţiune reve
tru frumuseţea vieţii de rînd la disciplinele fun­ vizite în unităţi econo­ calităţilor patriei" de la torii — nc spunea tova­ nergie electrică o fos! 20.25 Copiii
elev, pentru o perioadă damentale — matematică, mice din oraş, la între­ I.M. Vulcan, expoziţiile de răşul Ioan Gabor, secre­ redus cu 1,2 la sută iria şi parli<
do viaţă neasemuită, fă­ limba şi literatura româ­ prinderile chimică şi me­ carte social-politică de la tar cu probleme orga­ comparativ eu norme­ Invăţămînt
ră griji. Urmează baca­ nă —, am urmărit asigu­ canică, întâlniri cu con­ Liceul industrial Vulcan, nizatorice al comitetu­ le stabilite, iar pro­ - producţie
laureatul ! Pentru elevii rarea unei orientări pro­ ducerile unităţilor pentru „Ex libris" a lui Dafinel lui de partid al între­ ductivitatea muncii a m vers, maţi
ciasei a Vili-a, anul şco­ fesionale corecte, alege­ ca elevii să cunoască spe­ Duinea şi de grafică de la prinderii. La producţia crescut cu aproape 2 la • 21,35 Se
lar mai continuă „iile rea unei meserii pe mă­ cificul muncii, să se apro­ Centrul de cultură şi crea­ marfă planul a fost în­ sută faţă de perioada concertul Ori
numărate", după care va sura opţiunii şi nivelului pie sufleteşte şi să se fa­ ţie „Cîntarca României" deplinit în proporţie de corespunzătoare a anu­ fonice a Rai
urma verificarea de treap­ miliarizeze cu aceste cu­ Vulcan se înscriu printre 105.2 la sută, iar la fier lui trecut. Comunişti, nii pe platfc
trială a oraş
tă, o primă confruntare noscute colective munci­ manifestările săptămînii în minereu marfă li­ ca Dumitru Ban, Dumi­ dia o 21,50
cu rigorile liceului şi ale Şcoala generală toreşti. Orele de dirigen- vulcănene. Interesante au vrat — 106,5 Ia sută. In tru Maciu, Mircea Bu-
unei opţiuni (manifestată nr. 1 Orăştie ţie au urmărit, la rîndul fost întîlnirile ’ unor repre­ aceeaşi perioadă, la do- taru, Ioan Ciur, Giieor-
cu prilejul preselecţiei — lor, pregătirea psihologi­ zentanţi ai revistei „Vatra" lomită extrasă şi livra­ ghe Sîrbu, Zaharia
n.n.) privind specificul că a elevilor, le-au fost şi scriitorilor din Valea tă planul este realizat Neag, Ioan Incău sînt IgADIC
pregătirii viitoare, pen­ prezentate unităţile eco­ Jiului cu oamenii muncii în procent de 102,2 la mereu în fruntea între­
tru majoritatea dintre de cunoştinţe ale fiecă­ nomice din judeţ, satis­ de la I. M. Paroşeni şi sută, iar la talc — 111,2 cerii socialiste.
ei, însemnînd chiar ale­ rui elev. facţiile pe care le pot o- Uzina de preparare Co- Ia sută. Printr-o mai selectiun:
gerea drumului în viaţă — Ce s-a întreprins feri meseriile de bază roeşti, sub genericul „Ve­ bună organizare a mun­ DEPĂŞIRI LA GRAMUL I:
programul cili
intr-un domeniu profe­ concret în acest sens ? spre care se pot orienta. tre de istorie şi spirituali­ cii la fiecare punct dc Răspundem
sional sau altul. Cum se — Fiecare cadru didac­ O contribuţie deosebită tate românească". Con­ lucru, întărirea ordinii PRINCIPALII lor; 10,00 Bl
tic, de la disciplinele cursul interjudeţean de ştiri; 10,03 Ui
pregătesc aceştia din ur­ menţionate, mai ales, a a adus-o cabinetul de o- muzică populară „Flori de şi disciplinei, folosirea INDICATORI intr-un ghiozi
mă în cadrul Şcolii ge­ alcătuit un program a- ricntare şcolară şi profe­ cîntec românesc", ediţia cu randament sporit a Ciiitcce pionii
Buletin de ştii
nerale nr. 1 Orăştie, ce parte de consultaţii adus sională, dotat cu publi­ a Vl-a, s-a bucurat de o timpului dc lucru şi a Lună de lună, fores­ Icidosce- so
atenţie li se acordă, cum din timp la cunoştinţa e- caţii şi presă de specia­ participare numeroasă. capacităţilor de produc­ tierii hunedoreni obţin ncsc;‘ Mi
au fost ajutaţi pentru levilor şi părinţilor, pen­ litate, planşe, panouri, ţie, procentul realizării noi succese în activita­ ră; 12;. ..ulei
cristalizarea opţiunii şco­ tru Ca împreună să ur­ în ambianţa cărora s-au • „Cristal dc armin­ indicatorului productivi­ tea dc producţie. Du­ 12,05 Din corn
clorului;
12,1
lare, am aflat stînd de mărim realizarea unei purtat discuţii deschise deni". Concursul interju­ tăţii muncii a ajuns Ia pă 5 luni din an, în inima ţării; 12
vorbă cu prof. Aurel Ur- temeinice pregătiri. Am cu elevii şi părinţii lor deţean de muzică tînără 106.3 Ia sută, iar chel­ bilanţul întreprinderii ţii artistice la
su, directorul instituţiei. întreprins testări pentru asupra şanselor de reu­ „Cristal de armindeni" s-a tuielile totale au fost forestiere de exploatare Festivalului na
desfăşurat la Petrila şi Lo-
tarea Români,
— De fiecare dată, pre­ a vedea stadiul cunoştin­ şită, care şi-au lăsat o nea şi s-a bucurat de reduse cu 39,2 lei la şi transport Ilunedoa- Dc la 1 la 3;
gătirea elevilor noştri, a- ţelor ia cele opt clase a reală amprentă în con­ participarea a 24 de con­ 1000 lei producţie mar­ ra-Deva sînt înscrise: o premieră radii
Din înregistra
sigurată de colectivul de VlII-a pe care le avem ştiinţa acestora. Acest curenţi. Pentru calităţile fă, din care cheltuieli­ producţie marfă supli­ rului Eugen )
cadre didactice, benefi­ în şcoala noastră, iar te­ lucru a permis ca opţiu­ vocale şi interpretative, le materiale cu 9,2 lei. mentară dc 6,8 milioa­ 15,30 carto
ciind şi de o solidă bază zele au avut subiecte u- nile lor să fie pe măsu­ marele premiu i-a revenit ne lei, depăşirea pro­ cinste cui te
materială (3 laboratoare nice (la matematică şi ra aşteptărilor noastre. tinerei Carmen Bîrsan (Pe­ CALCITĂ PESTE ductivităţii muncii cu 10.00 Radiojuri i
Coordonate
de fizică, chimie şi bio­ română — n.n.). în a- Sînt aspecte care evi­ trila), premiul I lui Cris­ PLAN 0,2 la sută. 16,35 Imnurile
logie, 6 cabinete pentru ceastă perioadă se orga­ denţiază o pregătire a- tian Manea (Vulcan), II — Totodată, forestierii Imuu, k \ patrii
diferite discipline de în- nizează, de asemenea, tentă şi deci şanse de Angelei Chirculescu şi lui Oamenii muncii do hunedoreni şi-au onorat te ; nţ00 Pent
17,10 Antena sl
văţămînt la care se a- lecţii de sinteză, de re­ reuşită egale tuturor e- Arpad Czuli (ambii din Ja secţia calcită din cu cinste obligaţiile 18.00 Orele ser
daugă şi un cabinet de capitulare finală. Avem levilor din clasa a VlII-a Vulcan), III — lui Marcel Vaţa îşi intensifică c- contractuale faţă dc zi într-o oră;
mont poetic;
educaţie materialist-ştiin- convingerea că rezultate­ aflaţi în faţa unui prim Lupean (Lonea), iar pre­ forturile pentru a ob­ partenerii externi, la a- turnă muzicali
ţifieă şi unul de orienta­ le vor fi bune. examen al competenţei miul special al juriului — ţine producţii superioa­ cest capitol obţinînd o 21.00 Buletin ii
re şcolară şi profesiona­ — Ce aţi întreprins şi maturităţii. Ramonci şi Simonei Manca re în cinstea zilei de depăşire de 23,9 la sută.
lă, săli multifuncţionale pentru o justă orienta­ (Vulcan).
pentru clasele mici) se re şcolară şi profesională MINEL BODEA C l N E M i
DEVA: Mart
Culturile RA: Cei 13 de
roţi (Patria); I
(Modern- • A)
Furajele - cosite şi puse la adăpost! LA DISPOZIŢIA glorios .spăr
’oilc
Martori
ra); petroşaj
POPULAŢIEI dispăruţi (Parii
(Urmare din pag. 1) O activitate bine organi­ port secret (7 I'
Miracolul (Un
zată şi stadii bune la în­ PENI: Horea
treţinerea culturilor pră- Da parterul blocului VULCAN: Aero
praşilă mecanică pe toa- şitoare am găsit la C.A.P. „1—Bucura", de pe bu­ (Luceafărul) ;
le cele 54 ha ocupate cu.^ Boş. Mai precis, la cartofi, levardul Tudor Vladi- Răfuiala (Mim
porumb — precizau cei doi au fost executate două mirescu, din Haţeg, TRILA: Uimi
venturi aie n
— şi acum ne întoarcem rebilonări (mecanizatorul C.P.A.D.M. din locali­ ior (Muncitorc
la secţie, să schimbăm a- Nicolae Vlaicu) şi două tate a pus la dispozi­ NOASA: Plin
gregarere pentru a trece praşile manuale pe întrea­ imperiului (Mu
ţia populaţiei două u-
ia altă lucrare. Preşedinta ga suprafaţă plantată. Coo­ nităţi noi. Este vorba URICANI: Ore
BRAD
tezal);
unităţii este la sfeclă". peratorii erau mobilizaţi şi legendei (S(eai
Intr-adevăr, pe Ttberia aici la porumb şi la re­ de o papetărie şi o ORĂŞTIE; Sii
Miheşan, preşedintele coo­ coltarea furajelor. între­ ceainărie, ultima des- gendci (Patria)
lui (Flacăra);
perativei din Cinciş, am ţinerea porumbului — care făcînd la cerere şi T.M.M.R. Simerin. înainte ele ieşirea din reparaţii, vagoanele cisternă silit temeliile RA: Salutări c
găsit-o în tarlaua cu sfe­ ceaiuri medicinale. verificate şi de către ecliipa de tracţiune condusă de An drei Dorin. gea (Centrul i
clă furajeră. Verifica cum se făcea cu prăşitoarele Foto NICOLAE GHEORGHIU şi creaţie „Cîi;
HAŢ
mâniei");
s-au completat golurile şi trase de cai şi cu sapele, done la Hong
starea generală a culturii, de către membrii coope­ cia); BRAZI:
care este bine dezvoltată şi ratori — se afla ia stadiul (Urmare din pag. 1) vetare semnate de oame­ tlcmen în Ves
tic;
CALAN:
curată de buruieni. La car­ celei de a doua praşile. Deviza proiectanţilor: nii institutului: elevaţii viaţa mea (C
tofi, lucrurile se prezintă, Petrişor Mircea, inginerul prefabricate profilate (eco­ cultură şi ere
de asemenea, bine. Cul­ şef al unităţii, preciza că al muncii de proiectare nomii de manoperă: 1,8 tarea Românie
MERIA:
ailrlţ
tura este viguroasă pe toa­ praşila a doua este finali­ cu sprijinul tovarăşului „Construcţii moderne, ore/mp), elementul de (Mureşul); ILI
te cele 12 ha plantate, are zată pe 40 ha din cele 69 doctor inginer Alexandru planşeu cu goluri numit tru patrie, I-i
o densitate corespunză­ ha cultivate, printre coo­ Pop, şeful atelierului re­ „Panex" (economisirea de na).
toare. Mecanizatorul Sabin peratorii care s-au dove­ zistenţă din cadrul insti­ frumoase şi ieftine!“ ciment, oţel, beton, agre­
Ciupe, venit în sprijin de dit mai vrednici n’mărîn- tutului. „în studiile geo- gate etc., în proporţie de
la Peştişu Mare, a rebi- du-se Ştefan Constantin, tehnice pentru fundaţii — caz, soluţia trebuie să fie din Lupeni — unde s-au 30—40 la sută, faţă de
lonat întreaga suprafaţă, Ioan Morar, Iacob Cri- ne-a informat interlocu­ trainică şi cu consumuri construit, în total, peste soluţia clasică), rampe şi
jar cooperatorii din brigada şan, Viorel Mărilă, Ioan torul — este urmată re­ mici de materiale. De pil­ 400 de apartamente — a podeşte de scări chesonate
condusă de tînăra briga­ Păcurar, Romulus Moise, gula adaptarea terenului dă, la ansamblul de locuin­ adus economii de circa 4 (economii de materiale, fa­ Pentru uzi : ’
dieră Norica Lucaci, proas­ din brigada Boş, Ioan la construcţie. Adică, sînt ţe „Micro 5" din Hunedoa­ milioane lei ■ Industriali­ ţă de soluţia clasică, de fi răcoroasă,
parţial noros.
păt absolventă a Liceului Scurtu, Nicolae Drăgoi, identificate şi aplicate so­ ra — unde au existat con­ zarea puternică a locuin­ circa 45—50 la sută) ş.a. cădea ploi cart
agroindustrial Haţeg, au Cornel Lucaci şi Iosif luţii prin care condiţiile diţii de fundare speciale ţelor transferă manopera * Cîţiva oameni de pe şl caracter de i
finalizat o praşilă manuală. Baba, din satul Zlaşti. reale din teren sînt aduse — s-a îmbunătăţit terenul de pe şantiere în fabri­ frontul proiectării con­ soţite şi de
Miercuri, forţele umane S-au finalizat şi cîte două la nivelul unor condiţii prin perne de zgură (ma­ că, iar efectele economice strucţiilor hunedorene, în electrice. Vînt
moderat, din
din cele două brigăzi — praşile la sfecla furajeră ideale pentru a construi. terial local stabilizat). Nu­ sînt mari, la fel şi pro­ soluţii moderne şi cît mai nordic. Temper
Izvoarele şi Cinciş — şi legume. Studiile conţin mai multe mai prin aceasta, la cele ductivitatea muncii. De e- economicoase: Eusebiu Tri- nime vor £i cu
erau mobilizate la efectua­ în ce priveşte recolta­ variante şi este aleasă so­ circa 600 apartamente, s-au xcmplu, la blocurile din pa, Lavinia Brătescu, Ioan tre 9 şi li grad
maxime între 1
rea praşilei a doua ma­ rea furajelor, Maria Căciu- luţia optimă. Fără îndo­ economisit peste 6 milioa­ panouri mari s-a atins o Popa, Nicolae Coţop, Ilie gratie. Izolat ci
nuale la porumb. Am vă­ lat, preşedintele coopera­ ială, activitatea de pro­ ne lei. productivitate fizică de 2,77 Popa, Albin Tolh, Mircea neaţa.
zut la lucru cu sapele în tivei, arăta că s-au rea­ iectare trebuie să ţină sea­ apartamente/an pentru fie­ Suărăşan, Cornel Spinea- La munte : ■
rîndurile de porumb nu­ lizat 270 tone de siloz de Am notat şi alte exem­ care constructor, iar la nu, Gheorghc Drăghici, coroasă şi I;
ma şi de posibilităţile rea­
meroşi cooperatori din e- secară masă verde în a- le ale constructorului de a ple în care, prin efortul sistemul constructiv inte­ Lazăr Kelemen, Tiberiu instabilă, cu c
chipeie conduse de Mir ce a conjugat al colectivelor de gral prefabricat, cu stîlpi Cucerzan, Aurel Pop, Ni­ porar noros. I;
cădea ploi, ma
Munteami şi Francise Mo­ mestec cu paie, au fost construi în varianta pro­ proiectare, au fost înregis­ şi planşee dală (aplicabil colae Tebieş, Maria Ghi- caracter de ai
toc. în cîmp se mai aflau recoltate trifolienele de pe pusă". trate substanţiale econo­ la blocurile cu spaţii co­ ţoaica, Maria Bora, Vasile soţite şl de
Ce ei ha Şutac, inginerul şef cele 12 ha cultivate (me­ — Ce metode există mii: H Adaptarea terenu­ merciale la parter) s-a Boboc şi mulţi alţii. Ei, electrice. Vîn
din sectorul n
a! unităţii şi irg. Petru canizatorul Cornel Bande), pentru „adaptarea" tere­ lui în cartierul „Aeroport", obţinut o productivitate împreună cu constructorii mtneaţa local c
Gheorghioni, şefu) fermei care acum sînt transporta­ nului ? ta ansamblurile „Stadion* de 2,23 apartamente/an ■ sînt autorii frumuseţilor teorolog de
mixte, veniţi să verifice te de către cooperatori cu — Compactare, siiicata- şi „Dîlja", din Petroşani, C î t e v a soluţii bre­ arhitectonice ale oraşelor Adela Teodore
calitatea praşilei. atelajele în baza furajeră. re, drenaj etc. în orice la blocurile E 3, E 4, E 5 vetate sau în curs de bre­ noastre.