Page 58 - Drumul_socialismului_1989_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 91

C E N T E N A R E M I N E S C U
I TI ELE
1

• 13.00
la sfîrşit
— Codrule, codruţule
năi * La t
Ce înni faci, drăguţule, cinci... *
cîntcc rom
Că de cînd nu nc-am văzut
fluenţe. R
Multă vreme a trecut monii liri
W 4M /\£- polrivite. i
Şi de cînd m-am depărtat
fii,** Divi
Multă lume am umblat. ziceai CU C
esirodă a
sene anim
— Ce mi-i vremea, cînd de veacuri
cui muzicii
Stele-mi seînteie pe lacuri, serial * D
Că dc-i vremea rea sau bună, dc aur tv
* Autogra
Vîntu-mi bate, frunza-mi sună; 0 operă nepieritoare ti» • I4,f
Şi dc-i vremea bună, rea, politică •
Întreaga conştiinţă ro­ lăsat posterităţii imaginea spiritul vizionar ol poetu­ dorea pr
Mic-mi curge Dunărea
mânească omagiază în a- unui artist legat trup şi lui, urarea ce exprimă 19,00 Tclej
Numai omu-i schimbător, suflet de pămîntul ţării sa­ dezvoltarea ulterioară a Sub tricoll
ceste momente, în semn sieag • 11
Pe pămînt rătăcitor. de aleasă simţire, perso­ le, de aspiraţiile spre mai patriei, în poezia „Ce-ţi elopedia o
Iar noi locului ne ţinem, nalitatea şi opera nemuri­ bine ale maselor popu­ doresc eu ţie, dulce Româ­ artistic: |
lare, receptiv la proble­ nie". De aceea, poetul ră­ » 22,05
Cum am fost aşa rămînem: toare a Luceafărului poe­ mele majore ale epocii mîne un model inegalabil
ziei româneşti, Mihai Emi­ de creaţie pentru genera­ 22,15 Roi
Marca şi eu rîurilc în care a trăit, ale luptei te-am gă
nescu. Sufletele noastre, pentru apărarea şi afirma­ ţiile viitoare de scriitori. închiderea
Lumea cu pustiurile, încărcat de semnificaţii
ale tuturor, vibrează mai rea fiinţei naţionale — ca­
Lumea şi cu soarele, puternic de imensa mîn­ re au constituit în per­ este îndemnul pe care
Codrul cu isvoarclc. drie patriotică prilejuită manenţă izvorul veşnic viu conducătorul partidului şi
(Revedere) de cel care a oglindit în al minunatei sale creaţii". statului nostru îl adresea­
ză creatorilor de artă în
creaţia sa, ca nimeni al­ în opera lui Eminescu
şi-au găsit o nemuritoare finalul mesajului: „Oma­ SELECŢII
tul, poporul român, na­ GRA»‘<JL I
oglindire momente glori­ giind astăzi opera lumi­
tura patriei, sentimentele pru iul i
oase ale istoriei naţiona­ noasă a lui Mihai Emines­ Alia. ,<l 1
de care sînt animaţi oa­ le, profundul patriotism al cu — ca de altfel a tutu­ Buletin dc ţ
ÎMPĂRAT ŞS PROLETAR „Amfiteatrul menii, mai ales cel atit de oamenilor pămîntului ro­ ror marilor creatori din comoara fol
Revista lite
puternic al dorului şi iu­ mânesc, gata să-şi apere toate domeniile —, avem ii,iii) Bulcti
II,OS Din ţ
(FRAGMENT) artelor" birii, înfăţişîndu-!e într-o cu sacrificiul suprem, via­ datoria să dezvoltăm şi să te; 11,95 M
12.00 Bulei ii
ţa demnă şi libertatea. Re­
îmbogăţim permanent, cu
limbă fără pereche.
12,20 De pe
a ţării; 19,(
Spuneţi-mi cc-i dreptatea ? — Cei tari se îngrădiră Profunda preţuire pe velatoare prin demnitatea noi creaţii, minunatul patri­ 9; 15,00
ce-o exprimă sînt în acest
Cu-avcrea şi mărirea în cercul lor de legi ; Ultima ediţie a „Amfi­ care marele poet naţional, moniu naţional — tezaur radlo-tv. ; 1
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră teatrului artelor", găzdui­ ce s-a înscris la loc de sens versurile din Scrisoa­ de gîndire înaintată, revo­ uşoară de
15,90 Dialogi
Contra celor ce dînşii la lueru-i osîndiră tă de Centrul de cultură cinste în patrimoniul cul­ rea III : „Eu ? îmi apăr luţionară, care, prin con­ 16.00 Radioj
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi. sărăcia, şi nevoile şi nea­ Ctitorii ale
şi creaţie „Cîntarea Româ­ turii universale, şi-a găsit ţinutul de idei şi mesajul aur — Ep
niei" din Deva, şi organi­ I o admirabilă expresie în mul.../ Şi de-aceea, tot profund umanist şi patrio­ Ct,~''"eSCU ;
Virtutea pentru dînşii ea nu există. însă zată de Casa municipală Mesajul adresat partici­ ce mişcă-n ţara asta, rîul, din operete
tiu dc şliri;
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari, a pionierilor şi şoimilor tic, reprezintă o contribu­ pe adresa 1
A statelor greoaie cară trebuie-mpinse patriei, a constituit un o- panţilor la Simpozionul ramul,/ Mi-e prieten nu­ ţie de seamă Ia mobiliza­ tră; 17,15
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse, magiu adus Luceafărului naţional omagial de se­ mai mie, iară ţie duşman rea întregului popor în e- eu minut;
Căci voi murind în sînge, ci pot să fie mari. poeziei româneşti — Mihai cretarul general al parti­ este". dificarea noii orîr.duiri, la serii; 22,00i
22,10 Sport;
Eminescu. Manifestarea, ai dului, preşedintele Repu­ Creaţia eminesciană a formarea şi educarea omu­ simfonice d<
29
Religia — o frază de dînşii inventată cărei amfitrioni au fost blicii, tovarăşul Nicolae dat, deopotrivă, expresie lui nou, înaintat, construc­ laritate; 2î,i
poetic;
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, profesorii Gheorghe Anto- Ceauşescu. „Poet al po­ marilor lupte sociale, în­ tor conştient şi devotat a! dans; 23,55-
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată, ce, Eugen Burza, Viorel porului său, se arată în crederii în rolul muncito­ de ştiri.
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată, Manolescu, a cuprins evo­ socialismului şi comunis­
Aţi mai purta osînda ca vita de la plug ? carea „Permanenţe emi­ mesaj, Mihai Eminescu a rimii. ImDresionant este mului în România".
nesciene" (prof. Dumitru
Susan), o expoziţie de car­
Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine, te omagială prezentată de
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin ; prof. Olivia Molodeţ. în
Averea să le aperi, mărirea Ş-a lor bine, continuare au citit din Eminescu şi folclorul DEVA: M
ruţi (Patria)
Ei braţul tău înarma ca să loveşti în line, IIA: Cel 13 <
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mîn. creaţia lor dedicată lui Universul poetic eminescian le. Fără îndoială, activitatea parţinătoare comunei Baia de (Modern —
Eminescu pionierii Alina îşi arc originea in viaţa, obi­ de culegere, cercetare şi pre­ Criş, auzite de la Ana Paşea glorios (Mi
Calotiţâ, Andrada Dobrei, ceiurile, istoria şî' tradiţiile lucrare a folclorului a lăr­ (62 de ani), satul Cărăstău şi Martori disţ
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste, Andrada Velciov, Emilia satului românesc. • In mirajul git mult orizontul creator al de la Florea Zaharle (89 de ra); PETROţ
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi ? natural al Ipoteştilor, undo poetului. Traduce şi versifică ani), din satul ’j'ebca. dispăruţi (Pa
fol­
variantele
Natural
că
îşi petrece copilăria în mediul
De ce boala şi moartea să fie partea voastră, Popa, Călin Crişan, Mire- ţărănesc, viitorul marc crea­ basmele populare publicate clorice care îl ciută pc ma­ port secret (1
la Berghianu. Au fost pre­
Kuniseh:
Richard
„Fata
de
Cînd ei în bogăţia cea splendidă şi vastă tor se lasă furat de vraja din grădina do aur" şi „Mi- rele poet prezintă anumite Miracolul (l
PENI: Hore
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri ? zentate impresii despre basmelor şi povestirilor auzi­ ron şi frumoasa fără corp". stîngâcii, repetiţii, clişee' şi VULCAN:Ai
participarea elevilor hu- te de Ia bătrîni. In călătoria La Vicna, Mihai Eminescu contaminări, dar tonul domi­ (Luceafărul)
nedoreni la olimpiada de pc jos de la Cernăuţi , la Blaj, scrie „Făt-Frumos din lacri­ nant al creaţiilor este acela Răfuiala (M
Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, limba şi literatura româ­ din vara anului 18GG, Eniines- mă" ce va apare în „Convor­ al admiraţiei, preţuirii geniu­ TRIL A: Ui
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi! cu îşi face primele însem­ biri literare". 1870. minunată lui naţional, ca şi sentimen­ venturi ale
tul de legitimă mîndrie patrio­
Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă, nă desfăşurată la Boto- nări despre creaţiile folclori­ proză poetică realizată pe e- tică. La Ţebea, în panteonul lor (Munciţi
ce transilvănene. Rămîne im­
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, şani-Ipoteşti în cadrul ru­ presionat do mulţimea . po­ lemcnte de basm. eroilor neamului, frunzele NOASA: Pi
A fost preocupat dc prelu­
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi! bricii „Pe urmele lui Emi­ veştilor şi datinilor tradiţio­ secularului Gorun al martiru­ imperiului (I
UR1CANI: C
nescu". Apreciatul actor nale pe care le spune vorni­ crarea în versuri populare a lui Horea şi fluierul rătă­ tezat); Uit.
Gheorghe Costea, de la cul de nunţi Nicolae Miliu, basmului „Arghlr şl Elena" citor al răzvrătitului Iancu legendei (St
a lui Barac, respeetînd ritmul
Eminescu
poreclit
Chcndari.
C£-Ţi DORESC EU ŢIE, Centrul de cultură şi crea­ a cules literatură populară : perlei baladelor româneşti doinesc eternitatea poetului orâştie: ;
din Ipoteşti : „Frunză verde-a
gondei (Patr
poveşti, oraţii do nuntă dc
României"
ţie
„Cîntarea
„Mioriţa". Dintre basmele pre­
dorului/ Peste coama vîntu­
lui (Flacăra)
DULCE ROMÂNIE din Deva a recitat cu mul­ la acest om simplu, pe care lucrate cu măiestrie dc către lui/ Şi-a negru pămîntului/ RA: Salutări
Ie găsim în manuscrisele Iui
poet mai amintim:
„Călin
noastră/
limba
Străluccşte-n
notate că sînt adunate din
tă căldură „Scrisoarea III",
gea (Centrul
regiunea Tîrnavclor. Ca mem­
iar compozitorul Ştefan bru fondator al cercului so­ Nebunul", „Frumoasa lumii", Glas dc pasăre măiastră,/ şi creaţie
„Borta vîntului", „Poveste" şi
înălţată din Moldova/ Unde-i
(FRAGMENT) Răduţ a interpretat o crea­ cietăţii „Orientul", înfiinţat „Fiul lui Dumnezeu". dulce limba, slova,/ Cum dul- mâniei"); H/
Bun cunoscător al poporu­
dono la Hcdi;
ţie muzicală proprie pe la Bucureşti, In 1 aprilie lui, cu datinele şi tradiţiile ee-i numele lui,/ Mihai, pu­ cla); BRAZI
versuri eminesciene. 1869, la iniţiativa şi sub con­ iul codrului./ Eminescu, stea­ lleman in :\
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie ducerea lui Gr. Grandea, poe­ sale, poetul s-a contopit cu ua care/ S-a-nălţat pe-albas- tic; CALAN:
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? tul îşi amplifică activitatea acosta, rămînînd şi păstrîn- tra zare/ şi lumina lui tot viaţa mea >
du-se prin el. Astăzi poporul,
Urâţele nervoase, arma de tărie, de culegere şi valorificare a ccl care l-a inspirat în ne­ vine/ Dinspre veacuri pin’ la cultură şi jc
La trecutu-ţi mare, marc viitor ! folclorului. era: Scopul a societăţii muritoarea sa operă, ii ciută mine,/ Pin’ la toţi românii tarea Romii
culege
„Do
literare
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Evocare basme, poezii populare şi do­ şi-l glorifica, ca pe un îna­ buni/ Ce-şi cinstesc marii M-URIA: Chi
străbuni,/ Şi le duc dorul lor
(Mureşul); TI
intaş dc seamă al neamului
Dacă fiii-ţi mîndri aste Ie nutresc cumente pentru cunoaşterea românesc. mare./ Dorul fără de hotare,/ tru patrie,
Căci rămîne stînca, deşi moare valul, Istoriei şi literaturii patriei". Urma paşilor lui Eminescu Ca un nume scump ce-1 are,/ na).
Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Mihai Eminescu este con­ mal stăruie în Ardeal, iar Numele lui rupt din soare./
ştient şl mîndru de bogăţia dorul de poet, împlinit prin Eminescu fala noastră,/ Floa­
„Eminescu — o m u 1 inepuizabilă a folclorului ro­ opera acestuia, nu se va stin­ re co rămîne-n glastră,/ Şi B'—'fflassssi
Vis de răzbunare negru ca mormîntul, mânesc. Manuscrisele sale ge niciodată. Poetul a deve­ dc-acolo-n suflet drept,/ Ce
Spada ta de sînge duşman fumegînd, deplin al culturii ro­ conţin nenumărate însemnări nit o mărturie a existenţei Luceafăr ini-1 îndrept". I%*R£SVf
Şi deasupra idrei fluture cu vîntul mâneşti" a fost tema în care elogiază înţelepciu­ noastre, opera lui pătrunzînd Lirismul creaţiilor menţio­
nea poporului nostru şi va­
Visul tău de glorii falnic triumfînd, evocării organizate la Clu­ loarea creaţiilor sale: „O ade­ în cele mai îndepărtate că­ nate decurge clin ataşamentul
fată
poporului
dragostea
şi
Spună lumii large steaguri tricoloare, bul „Sargcţia" din Deva vărată literatură trainică, ca­ tune ale moţilor. Acolo unde de marele poet, în strădania Pentru azi
Spună ce-i poporul mare, românesc, re să ne placă nouă şi să fio frecvent erau auzite catrene de n-l păstra alături de ne­ menţine răco
ca acestea: „A plecat moţul
va li variabi
Cînd s-aprinde sacru candida-i vilvoare. de Biblioteca judeţeană. originală şi pentru alţii nu se la ţară/ Cu doniţi şi cu ciu- muritoarea-! operă. Chiar rări trccătoa
poate întemeia dcclt pe gra­
Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Despre personalitatea şi bară/ ţii cu ciocuri de răşină/ conţlnînd elemente de-o oa­ în cursul c
iul viu al poporului nostru Să le clcic pe fărină". l’ot fi recare naivitate, valoarea Pe arii rest:
creaţia eminesciană a vor­ propriu, pe tradiţia, obiceiu­ surprinse şi unele do felul : creaţiilor de azi face dovada frecvent în z<
bit prof. Ana-Maria Mă- rile si istoria iul, pe geniul „Eminescu fost-a doar/ Grăi­ largii circulaţii de valori pc să vor Cădet
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, lui". torul cu mult har,/ Cîntâ- întregul cuprins al ţării, vor avea şl
Dar Eminescu a ştiut să
rcţul nepereche/ Răsărit clin
Tînără mireasă, mamă cu amor ! rilă. A fost organizată o valorifice Ia nivelul cel mal lumea veche/ Şi-nălţat po creînd o unitate de simţire aversă, însoţ
cărcări
elect
conştiinţă
şi
Fiii tăi trăiască numai în frăţie expoziţie de carte omagia­ înalt semnificaţia şi simbo­ culmi de aur/ Pentru noi un sentiment tonic naţională, un va sufla m
marilor
al
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, lă, cuprinzînd volume din lurile literaturii populare. Do­ scump tezaur/ Pentru noi şi resurse spirituale ale neamu­ nord-vest şl
Viaţa în vecie, glorii, bucurie. diverse ediţii ale operei vadă — operele sale nepie­ cei ce vin/ Pentru-ntregul lui românesc. peraturile iui
Arme cu tărie, suflet românesc, Luceafărului poeziei româ­ ritoare inspirate din creaţia neam român". Dovadă stau cuprinse în
grade, iar i
geniului
popular:
„Luceafă­
Vis de vitejie, fală şi mîndrie, rul", „Călin — Filo din po­ şi cele trei creaţii populare, Prof. LIVIU LUCACfU, între 18 şl J
pe care le-am cules împrexină
Dulce Românie, asta ţi-o doresc ! neşti sau care s-au scris veste". „La mijloc dc codru", cu membrii cercului de fol­ Şcoala generală Dimineaţa, 1;
despre geniul eminescian. „Revedere", „Doină" şl alte­ clor al şcolii, din satele a- Boia de Criş pe văl.