Page 61 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 61
Timpul bun de lucru — folosit'
din plin la lucrările de pe ogoare!
Chemările adresate dc
secretarul general al parti
dului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, lucrătorilor o-
goarelor, cu prilejul recen
telor vizite dc lucru e-
fectuate în unităţi agrico
le din mai multe judeţe,
constituie şi pentru coope
ratorii, mecanizatorii şi
specialiştii de la C.A.P.
Rapolt, un nou imbold la
o activitate cit mai susţi
nută, mai rodnică. Mobili
C r e ş t e r e a r e n t a b ilit ă ţ ii - s a r c in ă de partid, de organizaţii
zaţi de comitetul comunal
le de partid din sate, ei
îşi amplifică eforturile în
m a jo r ă a c o le c t iv u lu i şi în acest an recolte spo
muncă pentru a asigura
rite la ţoale culturile. -,A-
„O atenţie deosebită — trial şi lunar s-au efec marîâ la 1 000 lei fonduri tenţia noastră, a tuturor —
sublinia secretarul general tuat analize asupra rezul fixe a crescut cu 7,6 la arăta Augustin Boticiu,
al partidului, tovarăşul tatelor financiare înre sută, beneficiile la 1 000 primarul comunei Rapolt,
Nicolae Ceauşescu — tre gistrate de întreprindere, lei fonduri fixe cu 4,9 la — este concentrată în a- I’elru Huila şi I.adislau Koroşi sînt doi dintre lucră
torii do Ia A.E.I.C.—II.L. Cili mindia, care asifiură buna
buie să acordăm creşterii un accent deosebit punîn- sută, rentabilitatea rapor ceste zile pe trei planuri : funcţionare a instalaţiilor de udare pe terenurile unde au
eficienţei şi rentabilităţii du-se pe încadrarea în tată la costurile totale de întreţinerea ireproşabilă a
economice, pornind de la costurile normate de pro producţie cu 16,7 la sută, culturilor prăsitoare. re Foto NICOLAE GHEORGHIU
faptul că toate unităţile ducţie pe secţii, ateliere şi mijloacele circulante la coltarea şi depozitarea fă
trebuie să-şi desfăşoare ac ră pierderi a furajelor, participare -la muncă în moaşe şi curate, care pro
tivitatea pe principiile au- pregătirea temeinică a de cîmp, calitatea cerută la mit o recoltă bogată. La
toconducerii, autogestiunii, clanşării secerişului. Toa fiecare lucrare în parte prăşi tul porumbului, ne-am
asigurînd buna gospodări MECAMSUL EC0NQMICQ-F1NANCIĂR te aceste probleme se a- Ca urmare, la această da dat seama, erau concen
re a mijloacelor de pro flă în permanenta atenţie tă, cu unele excepţii, sta trate majoritatea forţelor
ducţie încredinţate fiecărui a comitetului comunal de diile la praşile sînt ia ni umane. Firesc, deoarece
colectiv de oameni ai mun • Cunoaştere • Aplicare • Eficienţă partid, a conducerii colec velurile prevăzute, cultu unitatea are ocupată cu
cii în calitate de proprie tive a cooperativei agrico rile, curate de buruieni, această cultură o supra
1
tari şi producători '. le, a cooperatorilor şi me avînd dezvoltarea şi den faţă de 200 ha. Zeci de
Cerinţa esenţială pen formaţii de lucru, respec 1000 lei producţie marfă canizatorilor nojtr> Cum sitatea corespunzătoare". oameni, din cele .tei bri-
tru creşterea eficienţei e- tiv pe fiecare carieră in au scăzut cu 30 la sută, unitatea are suprafeţe mari într-adevăr, vineri, cind MIRCEA LEPÂDATU
conomice o constituie spo parte. Ca urmare, nu mai iar viteza de rotire a aces cultivate cu cartofi, sfeclă am făcut documentarea
rirea rentabilităţii fiecărui avem produse cu pierderi, tora prezintă o accelerare de zahăr şi porumb, în noastră în comuna Rapolt (Continuare în pag. a 2-a)
produs. Aceasta, prin re iar rentabilitatea a crescut de 1,4 zile. deosebi, am organizat în am văzut numeroase . do
ducerea costurilor de fa de 2,5 ori în raport cu a- în ce priveşte secţiile şi aşa fel activitatea îneît vezi de hărnicie şi răspun ŢĂRANI
bricaţie, nu prin creşterea nul 1985. în perioada care atelierele noastre, rentabi să asigurăm zilnic o largă dere în muncă, culturi fru-
preţurilor. a trecut din acest an am litatea obţinută este între' COOPERATORI,
în cadrul unităţii noas realizat o rentabilitate su 22—24 la sută. Astfel, la MECANIZATORI,
tre — întreprinderea pen perioară prevederilor de cariere s-a obţinut o ren Faza judeţeană a concursului LOCUITORI
tru producţie industrială plan cu 5 la sută şi mai tabilitate medie de 23 la Al SATELOR !
şi construcţii căi ferate — mare cu 4 ia sută faţă de sută, iar la secţia mecani „CEL MAI BUN FASONATOR MECANIC"
sporirea rentabilităţii con realizările din etapa co că — 24 la sută, rentabi In parchetul forestier Jieţ. din Valea Jiului, s-a Participaţi în aceas
stituie o preocupare de ba respunzătoare a anului tre lităţi superioare atît pla- desfăşurat faza pe întreprindere a Concursului naţio tă perioadă în număr
ză pentru conducerea co cut. De asemenea, indica nal al fasonatoriior mecanici. Amănunte nc- oferă to mare la executarea
lectivă şi pentru toate co torii de eficienţă economi Ec. MARIN DACHIN, varăşul Romi Panţile, preşedintele comitetului sindi lucrărilor de întreţine
lectivele de oameni ai că au fost realizaţi şi de contabil sef catului de la I.F.E.T. l-Iunedoara-Deva :
muncii, îndrumate şi con păşiţi, comparativ cu ace al I.P.I.C.C.F. Deva — Au participat primii trei clasaţi la fazele pe re în cele mai bune
duse de organele şi orga eaşi perioadă a anului sectoare, precum şi cîte trei concurenţi dc la Şcoala condiţii a culturilor
nizaţiile de partid. Trimes 1988, astfel: producţia {Continuare în pag. a 2-a) prăsitoare, folosind
profesională din Sibisel şi de la Liceul industrial nr.
3 din Deva. S-au derulat trei probe: una teoretică, rlin plin fiecare oră
ECONOMII DE ENERGIE ELECTRICĂ alta practică în parchet conslîntl din doborîrea unor bună de lucru în
TN ZIARUL DE AZI : arbori şi curăţarea lor de crengi şi una de poligon,
Colectivele muncito bilanţ pozitiv .înregis care solicita tăieri combinate. cîmp !
reşti din judeţul nostru trează economii. Pe pri 13 Expoziţie de repro — Cine sînt cîştigătorii, tovarăşe preşedinte? Recoltaţi şi depozi
acţionează permanent mul loc se situează duceri după Van — In ordine: Gheorghe Nistor — S.F.E. Sibi.şel, taţi cu maximă ope
pentru încadrarea în C.S. Hunedoara cu 1360 Gogh Ioan Sarmaş — S.F.E. Iscroni, Viorel Scorobete — rativitate, fără pier
consumurile stabilite MWh economisiţi, iar S.F.E. Haţeg. Au fost acordate şi patru menţiuni ce deri, toate categoriile
de m a t e r i i prime C.M. Deva raportează 9 Album pionieresc lor mai tineri concurenţi, fasonatori mecanici de per
şi materiale, pentru că a economisit 1079 spectivă: Radu Jacota şi Dumitru Popa — Liceul in de furaje !
reducerea şi economisi MWh. Cu economii în fll Fereastra cu patru dustrial nr. 3 Deva, loan înnoiu şi Nuţu lene] — Urmăriţi cu atenţie
rea acestora. După semnate se înscriu LM. glastre Şcoala profesională Sibisel. Primul clasat, Gheorghe stadiul coacerii orzu
cinci luni şi jumătate, Barza, C.M. Valea .Ţiu 9 Ecran Nistor, va reprezenta judeţul nostru la faza pe ţară lui şi luaţi măsurile ce
la consumul de energie lui, I. -Chimica" Orăş- a concursului naţional al fasonatoriior mecanici. Câş
electrică, de pildă, ma tie, l.M.C. Deva, I. 9 Pasiune şi... lipsă de tigătorilor li s-au acordat premii şi diplome din par se cuvin pentru pre
„Marmura" Simeria, 1.
gătirea temeinică a
rea majoritate a unită- ..Vidra” Orăştie. T. Bere bibliotecarilor tea juriului. G. IGNAT secerişului I
pasiune în munca
.. . . .. Proba de fiecare zi a faptelor
economice din ju
Haţeg, I.M. Orăştic ş.a.
deţ sc prezintă cu un
cutie viteză, cabluri benă ?
etc. Şi, pe toate ie „scot" I
bine, spre lauda lor şi \
1 Chiar de la intrarea în priviri, se ajută fără re mulţumirea beneficiarilor. ţ
) incintă impresionează or- proş. In fond, ce fac ei ? De altfel, atît cantitativ l
l dinea şi curăţenia, intr-o Ce lucrează ? Deşi sînt cil şi calitativ, sarcinile de ’
? parte — autovehicule „obo- puţini, abia dacă numără plan sînt depăşite aici \
| site" aşteaptă intrarea la vreo 60, lac destule, lu lună de lună cu 2—3 la ţ
) „consultaţie" şi „trata- cruri bune, fireşte. Repară sută. De ia începutul o- i
ţ meni", în alta sini aliniate compresoare, electromo nului s-a executat un vo- J
1 cele trecute prin acest toare, alternaloare, punţi hm suplimentar de repa- i
I proces, cele care au redo- de toate tipurile, cutii de raţii de peste un milion, I
\ bindit o nouă viaţă. Două viteză, ambreiaje, saboţi, s-au economisit unele can- l
ţ imense iosle mijloace de grupuri diferenţiale, toate tităfi de metal şi energie I
t transport sînt azi elegante celelalte agregate din electrică, au fost recupe- 1
I depozite pe roţi, iar alte comporjenţa autovehicule rate şi predate, intre al- ţ
l cîteva spaţii, acoperite şi lor, mai puţin motoare. tete, 3 320 l<g cupru. ţ
i neacoperite, adăpostesc, Repară şi recondiţionează Prezentindu-ne aceste i
? intr-o rînduială desăvirşi- (vreo 35 de repere), uşu- Irumoase realizări, subin- /
) tâ, piese, subansamble, rîndu-şi munca, sporinda-i ginerul Gheorghe Gliga, j
ţ metale, alte materiale ne- zi de zi eficienţa. şeful Atelierului de repa- ţ
I cesore în activitatea pro- In acelaşi timp, conlec- raţii auto Brad - căci de- *
I prle. ţioneazâ diferite piese de spre acest colectiv destoî- ^
i in ateliere — aceleaşi schimb şi subansamble
ţ clemente de hună organi- (cam 75 repere auto), in DUMITRU GHEONEA j
i zare, aceeaşi mină de gos- tre care: cuplaje, sănii ---------------------------------------- ţ
i podar. Oamenii lucrează arc, foi cabină, intinzător In exerciţiu! funcţiunii: formaţia de lucru, condusă de maistru! Teodor Golcea, în
1 in linişte, işi vorbesc din curea, suport motor, capac acelaşi timp şi secretar al organizaţiei de bază a aielie rului. (Continuare în pag. a 2-a) \
