Page 62 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 823
Pag. 2
Proba de fiecare zi a faptelor Expoziţie de reproduceri după Van Gogh
(Urmare din pag. 1) practică, ale acestor oa încadrăm in toate rigorile Marţi, 20 iunie, ora mare — unele din ele de zia de a vedea opere de
meni s-au născut un dis de calitate, că nu avem 12,00, la Muzeul jude dimensiuni foarte apro Van Gogh decît din re DUMINICA, 18
nic, ordonat şi priceput pozitiv de depresat pinioa- reclamaţii din partea be ţean Deva — Secţia de piate celor originale —■' produceri sau, extrem de ţ
este vorba — a ţinut să nele de pe arborii cutii neficiarilor". artă, se deschide o expo şi purlînd însemnul con rar, din rarele, şi ele, ‘ • 11,30 Lume
precizeze că in această u- lor de viteză, matriţa de Cu aceeaşi dăruire ' şi ziţie de reproduceri după trolării după originale, expoziţii itinerante. lor. * Telefi|mo1
nită familie muncitorească turnai capace pentru cu răspundere, cu aceeaşi pa cele mai de seamă opere lucrările expuse pot da o ghiozdan : „C
s-a întronat, prin dăruire tiile de viteză, un baz n siune şi angajare munci ale marelui artist olandez idee destul de justă de Expoziţia de la Muzeul «asului „Pelerin
!
şi înţelegere unanimă, un da tratament termic al ar torească lucrează şi me Van Gogh, aflate în prin spre calităţile de necon judeţean Deva prezintă ţ duejie a studioi
climat tonic de angajare curilor, cu circuit de apă, seriaşii Mircea Pleşa, loan cipalele muzee ale lumii. fundat ale picturii lui reproduceri de o călită- ' vietice. Episoi
şi responsabilitate, de dă bancuri de verificare a Gancea, Roman Drăgan, Exponatele au fost îm Van Gogh. Aceasta, cu te artistică asemănătoare 12.25 Sub tricc
ruire şi răspundere revo pompelor de apă (aflate Aurel Gonea, din echipa prumutate, în vederea atît mai mult, cu cît pu celor care au figurat, a- datorie ! • 12,
luţionară. Oamenii ştiu in stadiu final de execuţie) condusă de Simion Toma, organizării acestei expo ţine sînt oraşele ce se cum mulţi ani, în expo satului! • 13,00
bine că tot ceea ce fac şi altele. fierarii Lazăr Dobircău, ziţii, din biblioteca co pot mîndri că posedă o- ziţia de pictură franceză *13,05 Album d
- inclusiv pregătirea asi Oamenii vorbesc cu plă loan Roşea şi Petru Groza, lecţiei soţilor Eleonora pere ieşite din mjîna ma de la sfîrşitul secolului * Concert dc
duă din aceste zile a par cere despre munca lor, electricienii Mircea Mibă- Costescu, critic de artă, şi relui artist olandez. al XlX-lea şi începutul Temerarii înalţi
cului auto al I.T.A. Deva îşi cunosc atribuţiile şi iescu, Dumitru lehim, loan Vasile Varga, pictor, din Datorită originalităţii secolului nostru, trimisă bastre • M uzi
pentru participarea la răspunderile, le Înfăptu Doţ, Petru Dobircău şi Li- Bucureşti. şi violenţei expresiei sale în schimb cultural de râ * Desene a
campania agricolă de va iesc cu pasiune şi dina viu Tomodan, mulţi alţii. Colecţionate din mari grafice şi cromatice, pic statul francez şi deschisă Eminesciana. M
ră — slujeşte ţara, po mism. „Ne străduim să e- Cunoscind un asemenea muzee străine, reprodu tura lui Van Gogh nu a în sălile de expoziţie ale poezie şi muzi
porul, se constituie in fap xecutăm piese, repere, colectiv, stind de vorbă cerile reprezintă adesea avut, în timpul vieţii a- Institutului Român de înecul muzicii
te de înalt patriotism. subansamble de cea mai cu astfel de oameni sin realizări de înaltă fide cestuia, decît o circulaţie Relaţii Culturale cu antologico di
La realizarea lor pun zi bună calitate, astfel incit ceri şi ordonaţi, pătrunşi litate fotografică şi cro extrem de redusă. Aşa Străinătatea din Bucu- ţ românesc * llu
de zi umărul şi mintea ele să asigure fiabilitate în toate fibrele fiinţai lor matică ce merge, în pic şe explică de ce puţine reşti. zicale din ţar
deopotrivă mecanicii Cor sporită maşinilor pe care de iubirea fierbinte de tură, pînă la redarea ce lucrări au ajuns în colec Dat fiind faptul că în comici ai c>
nel Ştefan - un virtual le reparăm" - arăta mais ţară, pe care o etalează lor mai uşoare crăpături ţiile unor muzee impor 1990 se va comemora, pe Din cununa
1 profesor in repararea au trul Teodor Golcea. „Echi in fiecare zi la proba fap în pastă, iar în desen, tante, restul rămînînd, plan mondial, o sută de românesc * Ti
tovehiculelor, Nicolae Fe pa pe care o conduc - telor, eşti parcă mai bo pînă la a face sensibile după moartea artistului, ani de la moartea artis Dialog muzica
lea, Petru Drăgan, Ionel menţiona Remus Onea - gat sufleteşte, mai opti ochiului diverse degra în posesia familiei aces tului, expoziţia organiza- ţ Hruşcâ - Vasi
Banciu, Aurel Petrean, A- efectuează, practic, tot mist, mai angajat pentru dări, accidentale sau sur tuia, care le-a donat, în tă acum la Deva repre- - * Secvenţa !
vram Şortan, Roman Dră ceea ce ţine de partea mereu mai binele patriei venite în timp, ale hîr- cîteva reprize, statului o- zintă un fel de avanpre torului • 15,0
gan, Şabin Şuba, maiştrii electrică a autovehicule in care trăim. Pentru că tiei uneia sau alteia din landez. Astfel, publicul mieră la marele eveni rea prograpiu!
loan Felea şi Teodor Gol- lor venite in reparaţie la mai binele patriei, cu a- operele grafice ale lui larg din foarte multe ment ce va avea loc în Telejurnal e
cea, mulţi alţii. Din gindi- AR. A. Brad. Şi s intern semenea oameni se dobin- Van Gogh. De format ţări nu poate avea oca anul viitor. farca Romjân
rea şi acţiunea concretă, bucuroşi să spunem că ne deşte. giul ţării, xso
lui iubit o 2l
artistic » „Fraţ
Album pionieresc Teleju
CONCURS GEN „CINE ŞTIE,
LUNI, 19
RĂSPUNDE" ® „Patrie română, ţară ştiinţei şi tehnicii pentru e 19,00 Tc
de croi". Faza judeţeană a tineret din Cluj-Napoca 19.25 Ctitorii
în întimpinarea mari „Cine .ştie, răspunde”, cu acţiunii-concurs de educa s-a deschis o expoziţie cu de Aur © 15
lor evenimente politice tema „Ţara de August". ţie patriotică „Patrie ro lucrările pionierilor parti pentru toţi «
ale anului — 45 de ani în faţa juriului s-au mână, ţară de eroi" s-a cipanţi. dustria —
de la victoria revoluţiei prezentat 6 concurente desfăşurat la sala festivă © „Tot înainte". Faza prioritare ©
de eliberare socială şi din unităţile cooperati a Liceului pedagogic De pe localitate, de la Clo- zaur folclor!
naţională, antifascistă si vei. Pe baza răspunsuri va. După desfăşurarea pro potiva, a acţiunii pionie Localităţile
belor de creaţie literară şi
antiimperialistă şi cel lor date, primele trei lo plastică, de istorie şi pre reşti „Tot înainte" a fost nul 45 al r
dc-al XlV-lca Congres al curi au fost ocupate, în zentarea albumului-jurnal 0 reuşită manifestare edu 21,20 Confru
partidului — comisia cul ordine, de economista al fiecărui echipaj, s-au cativă. La deschiderea fes idei din lum
Zenaida Moşneag şi mun pora ă o 21
n
turală a Cooperativei detaşat în cîştigători re tivă, în curtea Şcolii ge r
citoarele Daniela Popa şi
mestc.şugăre.şti ,.51 uroşu 1 “ prezentanţii Şcolii genera nerale Clopotiva au fost rose! <îu fie,
Ana Visîovsehi, care au mânie. Verşi
Deva organizează o suită le nr. 5 Deva. Clasat pe prezenţi purtători ai cra ce, revoluj
de activităţi politico-idco- fost răsplătite cu premii, locul I, echipajul Şcolii ge vatelor roşii cu tricolor
flori şi calda apreciere a din unităţile de pionieri 21,50 Telejui
logice şi eultural-cduca- publicului participant. nerale nr. 5 Deva — în ca
tive în rîndurile membri Prima clasată va repre drul căruia o comportare din Brazi, Rîu de Mori şi BBP-vSESSSa
lor cooperatori. zenta colectivul coopera foarte bună au avut-o pio Clopotiva, care au parti II18WER
cipat la probele de istorie,
Zilele trecute, ea a ini tivei la faza judeţeană a nierii Gabriel Bulgăr, la perspicacitate, de îndemâ
ţiat un reuşit concurs, concursului ce se va des proba de istorie şi Ionela nare, artistică -Şi sportivă. DEVA: M;
înscris şi în manifestă făşura între membrii coo Dobrei, la creaţie literară Acţiunea, la care au fost roţi (Pairi»)
— va reprezenta judeţul
rile Festivalului naţional perativelor meşteşugă la faza naţională a între invitaţi părinţi şi oameni RA: Cel 13 d
(Modern —
„Cîntarea României", gen reşti. cerii, ce se va desfăşura ai muncii de pe Amenaja Elori (Mt
în perioada 24 iulie — 2 rea hidroenergetică Rîu Mai disp
ra); . - ITtO.H
august, la Deva. Din cele Mare-Rctezat, va rămîne dispăruţi (Pn
Creşterea rentabilităţii — opt echipaje participante în conştiinţa tuturor pio port sccrct(î
Miracolul 0
s-au clasat pe locul II — nierilor prezenţi. (Laura PENI: Hore
Şcoala generală nr. 2 O- Opric, pionier, comandant VULCAN: Ai
sarcină majoră a colectivului răştie şi pe XII — Şcoala de unitate). (Luceafărul)
generală nr. 3 Hunedoara. Răfuiala (M U
TRILA:
de
•
Decada
record
(Urmare din pag. 1) 215 000 lei, iar cele ma muncă patriotică. Membrii venturi ale
teriale cu 158 000 Ici. De • „Gînd de copil în lor (Muncit
NO AS A: P
nuiui, cît şi perioadei si sigur, în vederea asigură Epoca Nicolae Ccauşcscu". unităţilor de pionieri nr. imperiului (
milare din anul trecut. De rii fondurilor pentru dez La ediţia a Il-a a acţiunii 1 şi 2 din Crişcior au în URICANI: i
păşirea de către toate sec voltarea întreprinderii de interjudeţene organizate cheiat-o cu rezultate fru teznt); DII
legendei (St.
ţiile a rentabilităţii plani vine o necesitate reduce sub acest generic de Con moase pe linia recoltării GURABARZ/
ficate a contribuit la ob rea în continuare a costu siliul judeţean Cluj al Or şi predării de plante me băieţi grozav
ţinerea de beneficii peste rilor totale şi materiale de ganizaţiei pionierilor, a dicinale, cantitatea ridi- ORAŞTIE:
plan, la producţia marfă producţie, pentru a se rea participat şi un echipaj aî cîndu-se la 800 kg. Con gendei (Pali
lui (Flacăra;
fabricată, de circa 230 000 liza o rentabilitate supe Casei pionierilor şi şoimi tribuţii deosebite la aceas IlA: Salutar
Iei pe total întreprindere. rioară celei planificate. lor patriei din Deva. Cu tă realizare şi-au adus pio gea (Centru
Costurile de producţie Totodată, trebuie reduse în recitalul „Ţară, vreau să-ţi nierii Ovidiu Tomodan, şl creaţie „
mâniei"); II
au fost reduse la nivelul continuare cheltuielile ma spun ceva", echipajul a ob Cristian Bite, Lucian Fru- done la Ilor
tuturor secţiilor, în urma teriale legate de aprovi Combinatul siderurgic „Victoria" Călan. Peste 700 do ţinut locul I la interpre ja, Cornelia Olteanu (Şcoa cin); BRAZ
aplicării măsurilor de re zionare, a transportului in măsurători în 300 dc puncte trebuie să efectueze pe scliimb tare artistică, iar la pro la generală nr. 1 Crişcior), Ucman în
forma)ia de încălzitori, condu să de Vladimir Toadcr, ia
ducere a consumurilor ma tern, în special la cariere, bateria de cocsificare numărul 3, intr-un singur schimb. Pînă ba de creaţie plastică — Mirel Oprea, Ovidiu Stur- tic; C.VLAX
viaţa mea
teriale şi de creştere a pro consumul de scule şi dis la atingerea temperaturii de l 200 grade Celsius cînd se va locul II şi o menţiune. De za, Gabriela Farca, Maria cultură .şi
ductivităţii muncii. Pe lin pozitive prin stabilirea de putea produce prima şarjă de cocs metalurgic, oamenii iui asemenea, o menţiune pen na Coroiu, Ionica Matei şi tarea Rom;
gă realizarea măsurilor a- norme tehnice a acestor Toadcr „pipăie" fiecare punct de măsurare a temperaturii tru creaţie literară. în ca Florin Micu (Şcoala gene MERI A: CI
(Mureşul);
eu tcrmoeuple.
doptate, se evidenţiază ini consumuri pe fiecare pro drul manifestării, la Casa rală nr. 2 Crişcior). tru patrie,
ţiativa unor colective de dus, a cheltuielilor cu în na).
oameni ai muncii care au treţinerea şi reparaţia uti
întreprins măsuri supli lajelor. Vom pune un ac
mentare de reducere a cos cent deosebit pe moderni Timpul bun de lucru - foiesit din plin la lucrările de pe ogoare!
turilor materiale. Astfei, zarea proceselor de pro
atelierul de mase plastice ducţie, utilizarea completă Pentru a
a utilizat peste 4 tone de a capacităţilor de produc (Urmare din pag. I) nuale. La sfecla de zahăr nice pe cele 20 ha ocu în cîmp, punînd jos lucer menţine ră
na şi trifoiul de pe 35 ha.
şeuri din mase plastice ca ţie, respectarea normelor (90 ha), Titus Şerban a fi pate cu ceapă şi usturoi. Uscat cu grijă şi transpor va fl părţi
materie primă, atelierele de consum aprobate şi fo găzi ale unităţii — con nalizat două praşile me Am văzut ceapa şi us alocuri vo
care vor r
tat operativ cu atelajele
de prelucrări şi confecţii losirea judicioasă a timpu duse de Steliana Săvuţ, Ili- canice, iar cooperatorii au turoiul. Sînt curate de bu în depozitul furajer, fi ter de av
metalice au economisit, în lui de muncă al tuturor na Rad şi şeful de echipă efectuat cea de a doua ruieni şi bine dezvoltate. izolat do
producţie, 2 tone de me categoriilor de personal. Ionel Danciu, se aflau la praşiiă manuală. La po Nu acelaşi lucru putem nul se află de acum la a- lectrice. ’
slab pină 1
tal. Secţia de cariere Arad AplLcînd în activitate sar praşiiă. Alţi cooperatori rumb, praşila I manuală să-l spunem despre varza, dăpost. Florica Sicoe, pre nord-est.
a realizat o creştere a pro cinile stabilite în acest am văzut la lucru în tar este pe terminate, acum roşiile şi ardeii din briga şedintele unităţii, preciza minime i
ductivităţii muncii, faţă de domeniu de secretarul ge lalele cu sfeclă de zahăr, loan Gordea, căruia i s-au da Bobîlna, unde există că sînt strînse în fînare între C şi
cele maxi)
anul trecut, cu 3 la sută, neral al partidului, tova cu soia sau cu cartofi. De alăturat Titus Şerban şi condiţii de irigare prin 160 tone de fîn de cea 22 de grne
prin obţinerea unur can răşul Nicolae Ceau.şescu, fapt, care este exact sta loan Bălosu, efectuează brazde, dar lucrările de mai bună calitate. De a- La mun
tităţi sporite de agregate îndeosebi la şedinţa Comi diul întreţinerii culturi cea de a doua praşiiă me întreţinere sînt rămase în semenea, se transportau coroasă.
dc carieră şi reducerea tetului Politic Executiv al lor ? Ni-1 spune Cornel canică, concomitent cu urmă. Trebuie găsit timp din cîmp nutreţurile re noros. Av
ploaie, în
cheltuielilor materiale de C.C. al P.C.R. din 19 mai Tărăpoancă, inginerul şef administrarea îngrăşămin şi intrat urgent la prăşit coltate de pe 10 ha fineţe curcări el
producţie. a.c., cînd a fost analizată al unităţii, pe care l-am telor chimice. La soia, Ni şi aici, pînă nu-J prea naturale şi strînse pe pre- semnala r
Semnificativ este faptul în mod expres rentabili găsit în cîmp, în mijlo colae Ştefan a executat iîrziu. peleci. amiaza. V
moderat
ră peste 80 la sută din tatea produselor şi a uni cul oamenilor. „Pe toate două praşile mecanice. Se Cu toate că întreţinerea Mai menţionăm că toate nordic. L;
sporul de beneficii s-a ob tăţilor economice, avem cele 100 ha ocupate cu află pe rol praşila a doua culturilor cere oamenilor combinele prevăzute pentru precipitaţi
ţinut prin reducerea cos certitudinea că rezultatele cartofi s-au executat două manuală, finalizată şi ea mari eforturi, totuşi ei seceriş se află grupate Ia formă de
soare. Izc
turilor de producţie. Chel l.P.I.C.C.F. Deva pe linie rebilonări (mecanizatorii în proporţie de 50 la sută. n-au uitat că este vremea marginea lanurilor, aştep- teorolog
tuielile totale au fost rea de rentabilitate vor creşte Nicolae Giigor şi loan Bă- S-au executat c-îte două coasei. A.şa că bărbaţii sa tînd semnalul pentru a Dănuţ Pe
lizate cu o economie de în continuare. losu) şi două praşile ma praşile manuale şi meca tului au ieşit cu coasele intra la recoltatul orzului.