Page 65 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 65
L JE
C
Sprijinind cu fermitate protestul oficial al Guvernului
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢ1-VA
Republicii Socialiste România adresat Guvernului
( f a Republicii Populare Ungare
Numeroase adunări ale oamenilor muncii dau glas
S IM M L IS M U L indignării poporului român faţă de provocările
antisociali sie, revizioniste şi aniiromâneşti
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. care au avut loc, recent, la Budapesta
Impresionante adunări Agricolă de Producţie Vin- ai muncii de diferite vîrsle
$1 AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ale oamenilor muncii au ga ; In judeţul Bihor — şi profesii, cetăţeni români
avut loc, duminică, in uni întreprinderea de Suban- şi cetăţeni români de na
tăţi industriale şi agricole samble şi Piese pentru ţionalitate maghiară.
din numeroase judeţe şi Mijloace de Transport, Participanţii la adunări
Anul XLI, nr. 9 824 MARŢI, 20 IUNIE, 1989 4 pagini - 50 bani din municipiul Bucureşti, Combinatul de Prelucrare au ţinut să-şi arate profun
în cadrul cărora — mun a Lemnului, comuna Biha- da indignare şi să respin
citori, ingineri, maiştri, ria ; în judeţul Cluj — în gă cu hotărîre aceste ma
tehnicieni, ţărani coopera treprinderea Mecanică de nifestări periculoase, care
s-au transformat într-o ac
tori, mecanizatori, şi-au a-
Rentabilitatea — componentă lăturat glasul condamnînd Material Rulant, întreprin ţiune politică cu vădit ca
derea „Unirea" din Cluj-
cu fermitate gravele mani Napoca, comuna Luna ; în racter fascist, iredentist,
împotriva Partidului Mun
esenţială a intregii activităţi festări antisocialiste, revi judeţul Maramureş — în citoresc Socialist Ungar,
zioniste şi antiromâneşti
treprinderea
Metalurgică
desfăşurate la Budapesta, de Metale Neferoase, Mina împotriva socialismului şi
la 16 iunie, cu prilejul re- comunismului, a Tratatului
Cu diferite prilejuri, mai a.c., s-a subliniat că unităţi economice — res înhumării unor foşti poli Herja, Cooperativa Agrico de la Varşovia.
t o v a r ă ş u l Nicolae măsurile adoptate în sco pectiv întreprinderile pen ticieni unguri. lă de Producţie Şomcuta Recentele evenimente din
Ceauşescu, analizînd acti pul rentabilităţii întregii tru materiale de construc Asemenea adunări au a- Mare; în judeţul Satu Ma Ungaria vecină, s-a spus
vitatea din unele sectoa activităţi economice au dus ţii Deva, mecanică de ma vut loc în Capitală la : re — întreprinderea „23 în cadrul adunărilor, ca un
re ale economiei naţio la încadrarea marii majo terial rulant Simeria, pen întreprinderea „23 August", August", întreprinderea de ecou al opiniei împărtăşi
nale, precum şi stadiul de rităţi a produselor, din tru prospecţiuni şi explo întreprinderea „Griviţa Ro Utilaj Minier, întreprinde te de toţi oamenii de bu
dezvoltare la care am toate sectoarelş de activi rări geologice Hunedoara şie", întreprinderea de Ma rea „Tricotex", Cooperati nă credinţă, demonstrează
ajuns, a atras atenţia asu tate, în limitele prevăzute — Deva şi minieră Lonea şini Grele, întreprinderea va Agricolă de Producţie că sînt uitate sau chiar ig
pra necesităţii sporirii pentru costurile de pro — au recuperat integral „Vulcan", întreprinderea Cărei; în judeţul Sălaj — norate deliberat lecţiile is
continue a eficienţei eco ducţie — la unele reali- pierderile pe primele două Electroaparataj, întreprin întreprinderea de Armături toriei. Pornind de la a-
nomice, în scopul creş zîndu-se chiar rentabili luni ale acestui an, înre- derea de Confecţii şi Tri Industriale de Fontă şi Oţel, ceasta, participanţii la a-
terii venitului naţional şi, tăţi mai mari decît cele gistrînd, după 5 luni, be- cotaje ; în sectorul agricol întreprinderea de Ţevi din dunări au exprimat îngri
implicit, a bunăstării oa Ilfov, la Cooperativa Agri Zalău, Cooperativa Agrico jorarea faţă de recrudes
menilor şi înflorirea pa colă de Producţie Buftea; lă de Producţie Meseşenii cenţa forţelor reacţionare,
triei. în Expunerea la MECANISMUL ECOHOMICO-FIHĂHCIAR în judeţul Arad — la în de Jos. antisocialiste şi contrare
marele forum democratic treprinderea de Vagoane, în cadrul acestor adu voluţionare din această ţa-
din noiembrie anul trecut, Combinatul de Prelucrare nări au luat cuvin tul un-------------------;----------------------------
secretarul general al • Cunoaştere ® Aplicare ® Eficientă a Lemnului, Cooperativa mare număr de oameni (Continuare în pag. a 4-a)
partidului arăta, între al VA‘AW.W.-AV,V.V.V.V .VW*’rtWrt".V.W^.VVWW AVWVVrtVAVrtW.VA
tele : „Trebuie să punem
cu mai multă putere în prevăzute —, ceea ce de neficii. în acelaşi timp.
centrul atenţiei tuturor monstrează justeţea şi e- Combinatul siderurgic „Vic Toate fermele şi întreprinderile
sectoarelor creşterea efi ficienţa acestor măsuri. toria" Călan şi întreprin
cienţei şi rentabilităţii în La fel ca în întreaga derea de gospodărie co
tregii activităţi economi- ţară, înfăptuirea măsurilor munală şi locativă Hune agricole de stat — mode!
doara — şi-au redus pier
co-socialc, pe baza redu cuprinse în programele de derile cu 12,4 milioane lei,
cerii cheltuielilor de pro rentabilizare din judeţul respectiv cu 4,1 milioane
ducţie şi materiale, a în nostru au condus la creş lei. Trebuie menţionat, de de organizare şi producţie !
cadrării stricte în norma terea puternică a eficienţei asemenea, că pînă la 30
tivele cconomico-financia- economice în domeni’ie Organizată la indicaţia faptul că realizările înre şi fermelor. Din analiză
re“. respective. Precizăm, de aprilie a-c. au fost renta secretarului general al gistrate pînă acum de în s-a desprins că acolo unde
Pentru realizarea acestor la început, că astfel de bilizate 15 produse la în partidului, t o v a r ă ş u l treprinderile şi fermele de s-a acţionat cu răspundere
deziderate s-a indicat să programe au fost întocmite treprinderile din judeţ: Nicolae Ceauşescu, recenta stat din judeţul nostru nu şi exigenţă, în spirit de
r
se aplice cu fermita e pro de către toate întreprin cinci la C.S. Hunedoara, şedinţă de lucru, la care reflectă posibilităţile exis ordine şi disciplină, mani-
gramul de normare eco- derile care au înregistrat trei la C.S.V. Călan, cîte au participat secretarii or tente, situîndu-se sub ni festîndu-se grijă sporită
nomico-financiară de sta pierderi în 1988 şi pe pri unul la I.M.C. Deva şi ganizaţiilor de partid din velul planului, al prevede faţă de aplicarea tehnolo
bilire a mijloacelor circu mele două luni ale acestui Inspectoratul silvic etc. I.A.S., directorii acestor u- rilor programelor judeţene giilor înaintate, reducerea
lante, precum şi legea pri an, iar obiectivul esenţial în spiritul exigenţelor nităţi, şefii fermelor şi alţi de dezvoltare a agricultu- consumurilor de energie,
vind formarea preţurilor urmărit a constat în recu formulate de secretarul ge lucrători, organizatorii de combustibili şi a celor ma
de producţie. Aplicarea perarea pierderilor şi a- neral al partidului, tre teriale, încadrarea în hare
principiilor care stau la sigurarea îndeplinirii indi buie să arătăm că un nu partid şi ai consiliilor uni murile şi normele stabi
baza acestei strategii eco catorilor pe anul 1989 în măr de 19 întreprinderi ce agroindustriale, cadre O cerinţă lite, cît şi pentru folosi
nomice a dat rezultate condiţii de eficienţă spori de la Direcţia agricolă ju esenţială : climat rea eu randament ridicat
deosebite în activitatea u- ta. O recentă analiză a IOAN DAVID, deţeană şi alţi factori de
nităţilor economice. în a- scos în evidenţă că, prin directorul răspundere implicaţi în ferm de ordine a pămîntului şi forţei de
cest sens, la şedinţa Co aplicarea măsurilor din I.T.F.S. Hunedoara-Dcva bunul mers al activităţii şi disciplină în muncă, a bazei tehnico-ma-
mitetului Politic Executiv programele de rentabiliza sectorului agriculturii de tcriale — nominalizîndu-se
al C. C. al P.C.R. din 19 re, un număr de patru (Continuare în pag. a 2-a) stat din judeţul nostru, a fiecare I.A.S. ca exemple pozitive ferme
făcut o analiza 'aprofunda le din Orăştie, Rîu Alb,
tă, în spirit critic şi auto Aurel. Vlaicu şi altele — se
l critic, de înaltă exigenţă rii, de autoconducere şi obţin rezultate superioare,
Ziua aviaţiei asupra modului cum se autoaprovizionare teritoria în contrast, la fermele din
înfăptuiesc
sarcinile
de
producţie şi economico-fi- lă. Deşi s-au făcut inves Rîu Bărbat, Călan, Unirea
Hăţăgel şi altele, unde or
tiţii mari pentru dezvolta
A devenit o emoţionantă C.P.S.P. Orăştie, au fost nanciare, stabilind totodată rea şi modernizarea bazei ganizaţiile de partid şi ca
-
tradiţie ca în a treia du depuse coroane de flori, măsuri menite .să determi tehnico-materiale, acestea drele de conducere nu do
minică a lunii iunie să fie încadrate de eşarfe trico ne îmbunătăţirea radicală nu se regăsesc în producţii vedesc exigenţă în mum-ă,
sărbătorită Ziua aviaţiei lore şi roşii din partea a rezultatelor în perioada corespunzătoare în sectorul tolerează abateri de la dis
Republicii Socialiste Româ Comitetului judeţean de următoare. vegetal şi în zootehnie, ciplină şi de la tehnologii
C.S.
As
Iluneclonrn.
nia, prilej de evidenţiere a partid şi Consiliului popu pect tio pe şantierul de Din raportul prezentat ceea ce influenţează nega le stabilite pentru cultiva
rezultatelor strălucite pe lar judeţean, Comitetului construcţie o furnalului de tovarăşul ing. Georgel tiv şi asupra indicatorilor rea pămîntului şi creşterea
care ţara noastră le-a ob comunal de partid şi Con nr. l. Răican, director coordona de eficienţă, a gradului de animalelor, se înscriu cu
ţinut în acest domeniu siliului popular al comu NICOLAE GHEORGHIU tor al I.A.S., s-a desprins rentabilitate al unităţilor realizări sub nivelul aştep
de-a lungul timpului, în nei Germîsara, Comitetulu tărilor, situîndu-se cu indi
deosebi după Congresul judeţean al Uniunii Tinere catorii chiar în urma unor
al IX-lea al partidului. Ju tului Comunist, Consiliulu cooperative agricole de
deţul nostru se mîndreşte judeţean al Organizaţie producţie <!).
cu faptul că între pre pionierilor, Ministerului A Raportul .şi dezbaterile
cursorii zborului mondial părării Naţionale. Pionieri au reliefat însemnatele re
se numără unul dintre fiii de la Şcoala generală din zerve ce există în fiecare
săi de seamă — inginerul, localitate au depus la întreprindere şi fermă pen
constructorul şl pilotul baza monumentului coro tru a spori producţiile la
Aurel Vlaicu, cel care a- niţe şi jerbe de flori. Toţi hectar şi în sectorul zoo
vea să ducă în lume fai cei prezenţi au păstrat un tehnic, astfel îneît acestea
ma geniului creator ai po moment de reculegere în
porului român. amintirea celui care avea să devină unităţi model
să se impună ca unul din în privinţa organizării
Acest moment cu sem muncii şi a rezultatelor e-
nificaţii aparte a fost tre cei mai de seamă re conomico-financiare. în a-
marcat în satul în care prezentanţi ai aripilor ro cest context, a fost subli
marele aviator a văzut lu mâneşti. In continuare, niată necesitatea de a în
mina zilei şi care-i poartă pionieri din localitate şi tări rolul conducător al
numele în semn de aleasă elevi de la Liceul agro organizaţiilor de partid în
cinstire şi preţuire, de o industrial Germîsara au întreaga activitate a I.A.S.,
suită de manifestări la rostit versuri încărcate de de a întreprinde măsuri po-
care au luat parte un un vibrant patriotism de
mare număr de localnici dicate lui Aurel Vlaicu. litieo-organizatorice şi de
A fost vizitată casa memo- educaţie menite să asigure
şi oaspeţi veniţi din în rială care prin expona mobilizarea întregului po
tregul judeţ. Cu acest prilej,
tele sale aduce mărturie tenţial uman şi materia
la monumentul ridicat în înfăptuirea exemplară
memoria iui Aurel Vlaicu, MINEL BODEA
în acordurile Imnului Eroi NICOLAE TÎRCOB
lor interpretat de fanfara (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuare în pag. a 2-a)
