Page 66 - Drumul_socialismului_1989_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

K
i l o
Examenele ClG01 ici nţ m CAMPANIA AGRICOL
rir*
15 iunie. La Institutul mari — răspunde Costinel f i e ş i o studentă foarte
de subingineri Hunedoa­ David, student anul II bună. Deci se poate. f o 19,01
ra era prima zi a sesiu­ turnătorie, lăcătuş meca­ „Dacă ai voinţă, da. Se 19,25 Să
nii de examene din vară. nic la Fabrica de pro­ poate li «a muncim i
„Examene au mai fost ducţie industrială şi pres­ „Sînt studenţi buni în melor oti
în institut — ne comu­ tări servicii Hunedoara. II turnătorie", precizează In cele mai bune condiţii a tuturor lucrărilor! socialisto
această grupă din anul
nică mg. Carmen Alic, „N-a fost un examen dustria -
asistent. Timp de trei foarte greu pentru că am lector un-iv. dr. Ştefan ritarc •
zile s-a desfăşurat exa­ avut de învăţat materie Maksay. Din păcate nu transport, eliberat terenul astfel încît secerişul să Tv. „Un
Pe agenda de lucru a
menul de diplomă, pe de un semestru şi am acelaşi lucru se putea cooperatorilor şi mecaniza­ şi însămînţarea culturilor fie declanşat imediat ce caro" do
care l-au promovat toţi aprofundat-o la seminarii afirma şi despre cealaltă duble s-au constituit patru culturile ajung în pîrgă. distri
absolvenţii noştri. Şi chiar şi lucrări de laborator. grupă care avea exa­ torilor din C.U.A.S.C. Te- formaţii de mecanizatori, După starea în care şe Sranculcsc
cu rezultate bune. De Altfel nu se poate re­ men. La ora vizitei noas­ liuc se află, la ordinea prezintă acum cultura de man, Coz
pildă, la specialităţile ţine lotul, învăţând doar tre, numărul studenţilor zilei, acţiunile ce vizează fiecare avînd asigurată a- orz, secerişul va fi înce­ Lucia h
turnătorie sau deformări în timpul sesiunii". Dar, care obţinuseră note de buna întreţinere a cul­ sistenţă tehnică de cîte put în zilele următoare la Marinescu
plastice şi tratamente ter­ promovare era mai mic turilor prăşitoare, recolta­ un atelier mobil dotat cu C.A.P. din comuna Peştiş toi, Ana
mice, de la profilul me­ decît al celor care vor rea şi depozitarea fura­ tot ceea ce este necesar şi la Buituri. Aici, meca­ Manolach
talurgie. la care am par­ INSTITUTUL DE fi nevoiţi să se prezinte jelor, cît şi pregătirea pentru remedierea în cîmp nizatorii Sabin Ciupe, Lu- nea, Nic
ticipat". ..De fapt — şi la sesiunea de toamnă. ■temeinică a secerişului. în a defecţiunilor, activitatea ca Hacicu, Constantin Hău- 21,30 D
complotează ing. Doina SUBINGINERI Referitor la cei care legătură cu desfăşurarea respectivă fiind încredin­ că, Ion Gîşleanu, Gheorghe patriei. I
Petre, asistent — rezul­ HUNEDOARA nu promovează acum exa­ lucrărilor amintite, ing. ţată şefilor de formaţii. In Tamaş şi Sabin Crăciu- furii • 21
tatul examenului final menele, cit şi la cei cîţi- Gheorghe Viţă, directorul plus, s-a organizat şi o neanu sînt gata ca la mo­
este o sinteză a celor ob­ va care n-au dreptul să S.M.A. Hunedoara. ne formaţie de intervenţii o- mentul potrivit să intre
ţinute în anii de studiu, iată, cu faţa radioasă, se prezinte în această se­ spunea că s-au aplicat perative, constituită din cu combinele în lanuri. Rad
reflectă eforturile între­ apare şi o studentă. A- siune din cauza absen­ cîte două praşile mecanice meseriaşi — mecanici, e- Asemenea lor, Nicolae
gii perioade de studen­ flăm că se numeşte Da­ ţelor am afla; că au po­ Ia porumb, sfeclă şi car­ iectricieni, lăcătuşi — ve­ Vlaicu şi Laslo Hamza, SELECŢII
ţie". niela Bufea Pruneş. „Am sibilitatea să se pregă­ tofi, precum şi două tra­ niţi în ajutor pe toată de la C.A.P. Boş, Petru GRAMUL j
programul
— Astăzi au examene obţinut nota 9. Dar am tească sau să şi recupe­ tamente pentru combate­ durata secerişului de la Voia, Petru Drămnesc şi Revista pr<
grupele 1 220 — furnale, avut nişte emoţii... Mai reze lucrările de labora­ rea manei şi gândacului unităţi economice din mu­ Vasile Prisecaru de la ce­ ricrul mc
oţelării şi 4 203 — tur­ ales cînd mi-am dat sea­ tor peste vară, în cadrul din Colorado la cultura nicipiu. Combinerii şi me­ lelalte cooperative agri­ Kulctin de
Răspundem
nătorie, ambele de la ma că am greşit ceva la consultaţiilor ce se or­ cartofilor. în acelaşi timp, canizatorii care vor lucra cole din C.U.A.S.C. Teliue, lor; 10,05 M
profilul metalurgic — ne scris. Ştiţi, întotdeauna ganizează în institut. De­ s-a acţionat la recoltatul cu presele de balotat au care s-au dovedit a fi cei nlerilor ; li
de muzică \
informează prof. dr. ing. înainte de examene am sigur, pentru a înlătura mecanizat şi transportul preluat utilajele în pri­ mai harnici şi pricepuţi şi Buletin de
Anton Saimae, decanul emoţii, mi se pare că, lacunele pe care le au trifolienelor în bazele fu­ mire şi sînt bine instruiţi la celelalte lucrări din Din comoar
institutului. Cei de la privind peste sinteza pe în cunoştinţe din cauza rajere. în legătură cu folosirea lor actuala campanie, sînt 13.00 De Ia
specialitatea furnale, o- care mi-o fac, nu ştiu lipsei de pregătire ritmi­ O atenţie deosebită este la capacitate maximă, cu bine pregătiţi şi animaţi Coordonate
17,25 Interp
ţelării, susţin examen la multe lucruri. Dar, cînd că în timpul anului, vor acordată strângerii la timp reglarea corectă a acesto­ de dorinţa să-şi aducă că populari
obiectul cuptoare meta­ văd biletul, lucrurile se trebui depuse eforturi şi fără pierderi a recoltei ra pentru evitarea orică­ întreaga contribuţie la bal minut
lurgice, iar studenţii le limpezesc imediat şi..." serioase. Pentru a putea de cereale păioase, coo­ ror pierderi din producţie, înmagazinarca în timpul 20.00 Orele
La sugestia
la turnătorie la meca­ „Şi obţineţi note bune". încheia cu bine anul u- perativele agricole având respectarea normelor de cel ma-i scurt şi fără O zi într-o
nică, rezistenţa materia­ „Da. Şi sînt atît de fru­ niversitar. Şi, după cum cultivate 275 ha eu orz şi p.s.i. şi n.t.s. pierderi a producţiei de
lelor şi organe de maşini. moase aceste satisfacţii I" spunea Daniela Bufea, se 755 ha cu grîu. în scopul Specialiştii din unităţi orz şi grîu.
în faţa sălilor de exa­ Ma-i ales cînd ele se ob­ poate. Cu condiţia să ai efectuării cu operativitate urmăresc permanent sta­ *tinei
mene, atmosferă tensio­ ţin cu eforturi, ca în ca­ voinţă, să doreşti cu ar­ a lucrărilor la secerat, rea de coacere a lanurilor, T. NICOLAE I
nată,, de. emoţii. De ia zul Danielei, căsătorită în doare să-ţi realizezi vi­
deva : c
examenul de cuptoare Orăştie, undc-şi are şi sul, să te pregăteşti în veste a dr.
metalurgice iese fericit locul de muncă, la I.M.O. profesiunea pentru care trla); HUNE
un tîriăr. „Cum a fost?" Dar nici munca, nici ai optat. riţa în Iaşi
„Bine... 'Ara luat 9". „Aţi naveta, nici celelalte o- Rentabilitatea — componentă A); Ce se 1
torc ? (Mt
avut emoţii V" ..Nu prea bligaţii n-o împiedică să VIORICA ROMAN Colosul I-I3
din
seriile
esenţială a întregii activităţi PE', ÎOŞANI
tlemfln
în
batic (Pai
nale : „Vlaicu, fecior de (7 Nolembrl
Ziua aviaţiei ţăran/ Şi-a făcut aero­ {Urmare din pag. 1) îmbunătăţirea calităţii Introducerea controlului fi­ cisiv (Unire
nanciar preventiv, prin de­
Anonimul v
produselor, fapt ce a di­
plan/ Să treacă cu el Car- i ..
paţii/ Să dea mina cu toţi minuat producţia marfă şi legaţi împuterniciţi ai Mi­ turul); VU1
na (Luceafăi
(Urmare din pag. 1) Marcu - secretar adjunct fraţii". în continuare, au din judeţ au înregistrat, rezultatele, în general • nisterului Finanţelor. la Memorie r<?(
cu probleme de propa­ avut frumoase evoluţii ta­ totuşi, pierderi şi după Nerealizarea economiilor unităţile cu pierderi • rul); PETRI
nire
pe
( despre viaţa şi impresio­ gandă ai Comitetului co­ raful reunit din Orăştie şi perioada care a trecut din stabilite la cheltuielile de Instituirea regimului spe­ (Muncitoresc
a-
Ponderea
an.
acest
SA : Şcoala
nanta activitate a lui Au­ munal de partid Germisara Germisara, grupul vocal cestora o deţin unele uni­ producţie, depăşirea chel­ cial de supraveghere la tori auto (1
rel Vlaicu. şi maiorul Nicolae Do- folcloric din Homorod, un tăţi din cadrul Combinatu­ tuielilor totale la 1 000 lei cinci întreprinderi • Con­ URICANI: 1
în continuare, la Centrul chinoiu. grup de dansatori din Au­ producţie marfă, neînde,pli­ trolul prealabil asupra plă­ rifului din
d cultura şi creaţie „Cîn- in continuare, pe scena rel Vlaicu, dansurile popu­ lui minier Valea Jiului, nirea sarcinilor prevăzute ţilor de orice fel la un (Retezat); B
e
tivul din Ces
tarea României" a avut loc aşezămîntului de cultură, a lare mixte din Germisara, întreprinderea de fire arti­ la producţia marfă, plata număr de patru întreprin­ roşie); OR)
o adunare festivă omagia­ avut loc un apreciat spec­ căluşerii din Aurel Vlai­ ficiale „Vîscoza" Lupeni unui volum mare de a- deri. 13 (Patria);
liniştit
Iul
lă. Despre personalitatea tacol artistic. Spectacolul a cu, apreciata formaţie de ş.a. Cu prilejul acţiunilor mortismente pentru utila­ Avem certitudinea că în­ GERMISARA-
celui care avea să devină fost deschis de monta­ dansuri populare mixte de de control şi sprijin des­ je inactive şi altele. făptuirea tuturor măsuri­ ce Brahms ■?
post-mortem membru al jul literar-muzical-core- la Centru] de cultură şi făşurate de către organe­ în scopul înlăturării lor arătate va contribui la cultură şi r
Academiei Române - In­ grafic, omagial, prezentat creaţie „Cintarea Româ­ le financiar-bancare, s-a cauzelor generatoare de aplicarea cu mai multă tarea Ronţăi
ŢEG ' Lumii
ginerul şi pilotul Aurel de Centrul de cultură şi niei" din Orăştie (instruc­ constatat că nu. toate în­ pierderi, s-a luat măsura fermitate a prevederilor gul 'uviul
Vlaicu, despre realizările creaţie „Cintarea Româ­ tor Marian Nan), soliştii treprinderile au îndeplinit BR;. Vis
de azi, dezvoltarea şi mo­ niei" din Orăştie (instruc­ vocali de muzică populară măsurile de rentabilizare completării planurilor de mecanismului economico- triţe; CALA
torul (Centri
dernizarea aviaţiei româ­ tor Ano Popa). Versuri Ileana Blada (o certitu­ prevăzute în programe. rentabilizare a întreprin­ financiar şi gospodărirea şi creaţie „Cî
neşti în „Epoca Nicolae emoţionante, încărcate de dine în rîndul interpreţi­ Dintre cauzele principale derilor, pentru a fi create eficientă a fondurilor ma­ niel“); SIMI
Ceauşescu", care dispune fior patiiotic aveau să lor hunedoreni de muzică care au determinat pier­ condiţii ca, în acest an, teriale şi băneşti încre­ plări pe va
(Mureşul);
acum de numeroase tipuri aducă în prim-plan pe cel populară), Mariana Ganea, deri în activitatea de bază, toate produsele şi unită­ dinţate întreprinderilor, în uşor cu băi
de avioane şi elicoptere al cărui zbor peste Carpaţi Miliai Petreuş din Orăştie, organele de control au ţile economice din judeţul vederea rentabilizării In na).
construite în întregime în avea să devină un simbol Mihaela Bota din Au­ reţinut: • Nerealizarea nostru să devină renta­ acest an — aşa cum s-a
ţara noastră, au vorbit loan al unităţii noastre naţio- rel Vlaicu.* producţiei fizice • Neapli- bile. Dintre măsurile cu stabilit — a tuturor între­
carea măsurilor privind caracter special cităm : • prinderilor şi produselor. |&RON<
mintului, extinderea lucră­ Numerele,
Toate fermele şl întreprinderile agricole rilor de îmbunătăţiri fun­ 18 iunie J98S
(Urmare din pag. 1) tragerea exc
ciare, în special a irigaţii­ FAZA I
sarcinilor de plan, la pu­ de stat — model de organizare şi producţie ! lor, sporirea producţiei la Extr. I : -4
nerea deplină în valoare a hectar la toate culturile, 17, 23, 26, •
Extr. a II-
posibilităţilor de creştere a îmbunătăţirea structurii 13, 16, 34, -3!
contribuţiei ia fondul de intransigenţă împo t ri va serie de restanţe la pro­ .şi Călan, unde preocupa­ lui personal muncitor, de plantelor de nutreţ, ame­ Extr. a Ii
stat şi a rentabilităţii, de tendinţelor de a căuta jus­ ducţia marfă dc ouă şi car­ rea pentru asigurarea ba­ întărirea muncii educative, liorarea efectivelor de ani­ 42, 8, 7, 43,
dezvoltare a avuţiei socia­ tificări faţă de lipsurile e- ne de pasăre. Rezultatele zei furajere, organizarea creşterea răspunderii fie­ male, sporirea indicelui de FAZA A II-
Extr. a IV
liste. Asemenea imperative xistente, punînd accentul puteau fi mult mai bune reproducţiei la bovine, cărui lucrător faţă de soar­ natalitate la toate speciile, 24, 45, 14.
esenţiale pentru realizarea pe asigurarea în mai mare dacă asiguram sporirea ba­ creşterea efectivelor din ta producţiei, avînd în ve­ creşterea producţiei marfă Extr. a V-
obiectivelor noii revoluţii măsură a cantităţilor de zei furajere prin cultiva­ prăsilă proprie şi situaţia dere că şi în unitatea noas­ şi a rentabilităţii întregii 43, 4, 39.
Extr. a VI
agrare trebuie să fie mate­ proteină necesară din pro­ rea cu leguminoase a tu­ economico-financiară ri­ tră s-au semnalat abateri activităţi. Important este 45 32, 17.
rializate neabătut în fiecare ducţie proprie, respectiv turor terenurilor din incin­ dică serioase semne de în­ de la tehnologii, nu s-au acum ca organizaţiile de FJnd total
unitate. „Pe lingă neasigu- din cultura de luccrnă, ca­ ta fermelor şi organizam trebare. Din neajunsurile asigurat densităţile prevă­ partid, conducerile unităţi­ 937 140 lei.
rarei bazei furajere canti­ re va reprezenta circa 5 la mai bine creşterea păsări­ ce au existat am tras în­ zute la unele culturi, cu lor şi fermelor, organizato­
tativ şi calitativ — apre­ sută în raţia porcilor la lor, inclusiv pe terenurile văţăminte şi sîntem hotă- în sectorul zootehnic exis­ rii de partid ai C.U.A.S.C.,
cia directorul I.S.C.T.P. O- libere, sub umbrare, în a- rîţi să ne perfecţionăm în­ tă restanţe faţă de indica­ Direcţia agricolă judeţeană I Vrem
ră.ştie, loan Jula — rezul­ îngrăşat. în aceiaşi timp, cest sens existînd deja o treaga activitate de viitor, torii planificaţi". şi organele financiar-ban­
tatele nesatisfăcătoare se am introdus zerul în raţii experienţă bună. Mai mul­ să întronăm un spirit e- Posibilităţile largi ce e- care să urmărească îndea­
Pentru azi
datoresc şi unor deficienţe şi extindem furajarea u- tă fermitate vom dovedi şi xigent de muncă în fiecare xistă pentru îmbunătăţirea proape transpunerea în menţine tn
existente în activitatea medă, astfel încît să ob­ în ceea ce priveşte com­ fermă, urmărind aplicarea radicală a activităţii în viaţă punct cu punct a stabilă şi ră
proprie a conducerilor în­ ţinem sporuri mai mari în baterea actelor de indisci­ cu consecvenţă a progra­ I.A.S. au fost reliefate şi măsurilor stabilite. Acţio­ rul va Ii ir
treprinderii şi fermelor, greutate. De asemenea, ne plină şi a sustragerilor, melor şi tehnologiilor de de tovarăşii Ionel Voica, nând în acest mod, între­ ros. Pe arii
tinse vor că
care nu au manifestat exi­ preocupăm mai insistent care grevează realizările lucru stabilite". Dumitru Bortos, Simion prinderile agricole de stat re vor avea
genţa cuvenită pentru în­ de investiţii, inclusiv de dc ansamblu ale unităţii". Bugă şi alţii. din judeţul nostru vor a- de aversă Ii
tărirea ordinii şi discipli­ cele privind epurarea ape­ „Pornind de la faptul că Măsurile ce au fost a- sigura materializarea în descărcări <e
lat cantitâtili
nei la toate locurile de lor şi apărarea mediului „Comparând realizările omul este factorul hotărî- doptate, care vor fi con­ fapte a sarcinilor şi orien­ depăşi 15—20
muncă, in vederea respec­ înconjurător". fermelor — spunea tova­ tor în obţinerea de rezul­ cretizate prin programe tărilor date de secretarul tul va sufla
tării tehnologiilor de lucru, „Deşi am realizat efecti­ răşul Mihai Bularda, direc­ tate superioare — arăta proprii în fiecare I.A.S., general al partidului, tova­ derat din ni
est. Tem per;
prevenirii pierderilor prin vele de păsări prevăzute torul I.A.S. Haţeg — ajun­ tovarăşul Traian Mihăilă, vizează înlăturarea grabni­ răşul Nicolae Ceauşescu, rae vor fi tr
mortalităţi şi a sustrageri­ — afirma tovarăşul Aurel gem la concluzia că nu am directorul I.A.S. Mintia — 8 şi 13 gra
lor din producţie. în sco­ Picu, directorul întreprin­ reuşit să punem în valoa­ ne vom preocupa cu mai că a lipsurilor ce s-au ma­ privind sporirea aportului maxime Intr
acestor unităţi la realiza­
nifestat în privinţa ridică­
grade, izolat
pul îmbunătăţirii radicale derii „Avicola" Mintia — re întregul potenţial de multă insistenţă de perfec­ rii gradului de fertilitate rea imperativelor noii re­ neaţa.
a întregii noastre activi­ nu sîntem mulţumiţi de care dispunem, în special ţionarea pregătirii politice
tăţi, vom acţiona cu faptul că am înregistrat o la fermele din Rîu Bărbat şi profesionale a întregu­ şi folosirii integrale a pu- voluţii agrare.