Page 69 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 69
IliMif! IBiSiil ii,
Participare largă, activitate spornică
LUCRĂTORI
9a toate lucrările de sezon!
Al OGOARELOR
Mobilizaţi de chemările care ocupă în această u-
şi indicaţiile adresate lu nitate 60 de hectare, me HUNEDORENE !
crătorilor ogoarelor de se canizatorul- Iosif Ponoran
cretarul general al parti a executat două rebilonări
dului, tovarăşul Nicolae iar cooperatorii din bri Acţionaţi zilnic cu
Ceauşescu, în timpul re gada condusă de Maria toate forţele mecani
centelor vizite de Lucru Luca au finalizat două ce şi manuale pentru
efectuate în unităţi agri praşile manuale. De cu realizarea Ia timp a
cole din mai multe judeţe, rînd ei au intrat la pli- praşilelor, combatc-
cooperatorii, mecanizatorii vitul buruienilor care au
şi specialiştii de Ia C.A.P. mai crescut după ploile rea bolilor şi dăună
Aurel Vlaicu acţionează căzute în ultima vreme. La torilor din culturile
în aceste zile cu răspun rîndul său, mecanizatorul de legume şi cartofi.
dere şi hărnicie la între Alexandru Măcrişan, coor Asiguraţi recoltatul şi
m 989-an H ecisiv al cincinalului actual ţinerea culturilor şi recol donat îndeaproape de Ioan depozitarea întregii
tarea furajelor, pregătind,
producţii de furaje.
Rob, inginerul şef al u-
în acelaşi timp, temeinic
secerişul cerealelor pă- nităţii, folosind din plin Organizaţi temeinic
Sarcinile de plan- îndeplinite ioase. Ca urmare, pînă la vremea bună de lucru, a activitatea pentru
această dată stadiul lu
efectuat două tratamente
crărilor de întreţinere la împotriva manei şi a în strîngcrea în timpul
exemplar, Sa toţi indicatorii toate culturile este cores ceput pc al treilea. cel mai scurt şi fără
pierderi a recoltei de
punzător, , acestea fiind
bine dezvoltate şi curate MIRCEA LEPĂDATU cereale păioasc !
de buruieni.
Ixperienfa pozitivă — cunoscută, La cartofi, do exemplu, (Continuare în pag. a 2-a)
preluată, generalizată la panoul de onoare — oamenii,
faptele lor de muncă,
La întreprinderea mi brigăzile lui Constantin — Pînă să văd cu ochii
nieră Lupeni a avut loc, Popa şi Gheorghe Apreo- mei şi să mi se explice de înalt patriotism
de curînd, schimbul de tesei, precum şi abatajul cum fac minerii de la
experienţă cu tema „Cu frontal din stratul 13, din Lupeni mutarea a 10 sec
noaşterea şi aplicarea unor sectorul condus de ing. ţii ale unui complex în-
noi tehnologii în exploa Marius Rădoc. A urmat tr-o zi, nu puteam să-mi „Munca la calea ferată
tarea cărbunelui — factor apoi “dezbaterea ■ proble închipui cum rotesc ei un
act! în creşterea pro maticii pe care o implică complex ce intră îmtr-o
ductivităţii muncii şi a mecanizarea lucrărilor din felie inferioară de la ce înseamnă devotament,
eficienţei economice", în subteran. lălalt capăt — arăta şeful
organizarea consiliilor ju- — Aplicarea noii teh de brigadă Gheorghe Bu- dăruire, răspundere ..."
-
r ' ean şi municipal Pe - nologii de rotire pe loc a huţan, de la I- M. Vulcan.
1
‘ aşăiii ale sindicatelor şi M-a impresionat ordinea
jmitctului sindicatului de din abatajul lui Apreo- coasa de triere totul de viar s-au dezvoltat enorm.
• mina gazdă a manifes SCHIMB DE tesci. Pe galerie poţi mer curge in ordine, operativ. Am ... crescut şi noi, ne-am
tul i. La acest schimb de ge în pantofi, a.şa-i de cu Şelii de manevră, mane- specializat, am dobindit
experienţă au participat EXPERIENŢĂ LA rat, iar plasele de sîrmă vranţii, impiegaţii de miş experienţă. După peste 12
mineri şefi de brigăzi de I.M. LUPENI sînt aranjate ca în vitri care dispozitori, acarii sini ani munciţi ca impiegat de
la abatajele frontale cu nă. Am aflat, că, prin la posturile lor. mişcare, după ce in 1966
susţinere mecanizată şi noua metodă, brigada con Era intr-o simbătă sea- - De cind munciţi la am avut cinstea să liu pri
individuală, şefi de sec secţiilor unui complex dusă de Gheorghe Apreo j-a. Ploua şi batea vintul calea ferată ? mit in rîndurile membrilor
toare, preşedinţi ai comi mecanizat — menţiona tesei economiseşte 30 la în rafale, după ce toată - Dacă ar li să întorc Partidului Comunist Ro
tetelor sindicatelor şi ai Nicolae Voin, inginerul şef sută din piesele de schimb ziua fusese zăpuşeală. Da , filele calendarului înapoi mân, in 1972 am fost pro
r
comisiilor pentru stabili al I. M. Lupeni — nu şi subansamblele necesa ca întotdeauna, ceferiştii constat că au trecut ceva movat şei staţie schimb,
rea fruntaşilor în întrece reprezintă doar un exer re la o reciclare de din staţia Simeria-Triaj ani. 'In 1954 absolveam funcţie de mare însem
rea socialistă de la majo ciţiu de probitate profe abataj. erau la posturile lor. Des şcoala profesională C.F.R. nătate, care cere devota
ritatea unităţilor miniere sională, ci o dovadă con — Noi, cci de la mina compuneau şi compuneau din Paşcani, obţinind cali ment, abnegaţie, pricepere,
din Valea Jiului, repre cludentă a curajului şi Dîlja — preciza ing. Ion trenuri de marfă, cu desti ficarea de lăcătuş monla- dăruire, răspundere, aşa
zentanţi ai colectivelor de încrederii cu care pro Clobanu, şeful sectorului naţie precisă, pentru uni tor vagoane. Am urmat cum cere, de lapt, întrea
la I.P.S.R.U.E.E.M., movăm progresul tehnic în II — am avut plăcerea tăţi economice din judeţ apoi cursurile de speciali ga muncă la calea fera
I.C.I.T.P.M.H. şi Centrul producţie. De la prima să-i vedem la lucru pe şi din ţară. Un om in uni tate tehnică la hsi şi Ti tă. In fiecare tură, prin
de cercetare şi inginerie rotire, efectuată de bri minerii conduşi de Eroul formă C.F.R. coordona în mişoara, iar din lebruar’3 miinile noastre trec, să zic
tehnologică pentru secu gada lui Costică Ene şi Muncii Socialiste, Con tregul proces al iureşului 1959 sînt aici, la Simeria- aşa, mii şi mii de vagoa
ritate minieră din Pe pînă la cea de dată re stantin Popa. Am avut vagoanelor. Era Mihai Lu- Triaj... ne, mii şi mii de tone de
troşani. centă, aparţinînd ortacilor multe de învăţat în ce paşcu, şef staţie schimb. - Au trecut mai bine de mărfuri. Avem marea dato-
Schimbul de experienţă Lui Gheorghe Apreotesei, priveşte organizarea locu — O tură de muncă 30 de ani...
a cuprins în program şi am acumulat experienţă, lui de muncă, ordinea şi obişnuită, aşra cum sini - Au fost ani in care GH. I. NEGREA
vizitarea abatajelor fron concretizată în reduce toate in staţia Simeria- staţia, transportul din a-
tale din straiele 3 şl 13, rea termenului de efectuare MIRCEA DIACONI) Triaj - ne spune. La co cest important nod lero- (Continuare în pag. a 2-a)
sectoarele IV, VII, unde a acestei operaţii cu 26 de
acţionează minerii din zile. (Continuare în pag. a 2-a)
Bacalaureat ’89 — VIATA DE PĂRTID '
Bacalaureat '89. Moment reşti. Cu toţii au beneli- Hotărîrea de partid - program
cu adinei semnificaţii în ciat in şcoală de o pre- 1
viaţa unei generaţii de ti gătite corespunzătoare, a- l
neri, ce marchează înche sigurată de oameni al ca- i de lucru pentru întregul colectiv
ierea unei etape hotări- tedrei cu temeinică pre- i
toare in formarea lor ca gătire teoretică şi profe- \ Pusă de mai multă vre materializarea hotărîrii co-
oameni şi deopotrivă un sională, au Io st educaţi şi 1 me în centrul activităţii mitetlilui de partid pri
început de drum — al dem formaţi prin muncă şi j colectivului de la lami vind reducerea consumu
nităţii muncii şi responsabi pentru muncă, pentru via- ) norul 800 al Combinatu rilor de metal pe tona de
lităţii sociale. Unii işi vor fă, viitori constructori ai i lui siderurgic Hunedoara, laminat finit. Am des
continua pregătirea prin unui timp eroic, făuritori ! sarcina de reducere a con făşurat şi desfăşurăm în
studii superioare, majori ai unui destin fără egal. ) sumului de metal pe tona această direcţie a intensă
tatea se vor integra direct Şcoala a oferit tuturor ^ de laminat finit repre activitate politico-organiza-
in producţie potrivit spe elevilor, Indiferent de na- t zintă astăzi una din pro torică şi educativă, cău
cificului cunoştinţelor şi ţionalitate, condiţii egale, J blemele de cea mai mare tăm permanent noi forme
deprinderilor pe care le-au dintre cele mai bune de ţ acuitate. Aceasta reprezin şi modalităţi de implicare
pregătire, rod al grijii sta- l
acumulat in şcoală. Cu tă şi una dintre sarcinile a oamenilor în realizarea
toţii, In final, vor prelua tornice, părinteşti a parti- / indicate de secretarul ge a tot ceea ce presupune
ştafeta muncii, a faptei dului şi statului nostru, 1 neral al partidului, tova reducerea consumului de
personal al conducătorului \
pentru ţară, pentru conti stimat şi iubit, tovarăşul / răşul Nicolae Ceauşescu, metal. Astfel, am încre
nua ei înflorire in perioa Nicolae Ceauşescu, al to- 1 ou prilejul vizitei de lucru dinţat sarcini concrete
da fără egal de dezvol efectuate în acest an în membrilor comitetului de
varăşei Elena Ceauşescu, \ partid şi am repartizat se
tare — ,, Epoca Nicolae preşedintele Consiliului Na- l judeţul Hunedoara şi în
Ceauşescu", O epocă a ţional al Ştiinţei şi Invă- } combinatul siderurgic. cretarii adjuncţi pe cele
deplinei responsabilităţi şi ţămintului. \ — înfăptuirea sarcinilor trei schimburi, pentru a
urmări permanent felul în
mîndriel patriotice ce reu Bacalaureat '89. O nouă ^ şi indicaţiilor date cu pri care se lucrează şi a in
neşte efortul şi respectul generaţie de tineri păşeşte 1 lejul memorabilei vizite de terveni operativ pentru
întregii naţiuni. cu încredere, cu optimism lucru a secretarului ge înlăturarea unor deficiente
5 896 absolvenţi ai celor In viaţă. Dragi absolvenţi, \ neral al partidului, sub şi soluţionarea Drobi cine
28 de licee hunedorene liţi pe măsura epocii pe i linia Ilie Fîntînă, secretar lor ivite Un a'.t moment
adjunct al comitetului de
vor trăi azi marile emoţii care o trăim I Fiţi demni /' partid, impune o largă important al demersurilor
ale confruntării cu subiec de părinţii şl profesorii ) participare a comunişti
tele şi exigenţele comisiilor voştri l Succes la baca- ţ lor, practic a întregului VALENTIN NEAGU
Crlmpel din amplul şl dinamicul tablou de muncă de laureat şi in viaţă I i
pe şantierul furnalului nr. 4, aflat în construcţie la C. S. de bacalaureat. Emoţii fi nostru colectiv. Acest lu
Hunedoara. cru este valabil şi pentru (Continuare în pag. a 2-a)
