Page 70 - Drumul_socialismului_1989_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9

Experienţa pozitivă — cunoscută,

AGRICOLĂ DE VARĂ preluată, generalizată i T e r

{Urmare din pag. 1) Au mai împărtăşit din La solicitarea reprezen­ • 19,00 l
Participare largă, activitate spornică disciplina. N-am văzut un propria experienţă acumu­ tanţilor colectivului de la 19,25 Tczoir-
I .M. Lonea s-a stabilit ca
lată în aplicarea tehnologi­
lările fornx
ciut ac (bucată de lemn de ei de extracţie cu tavan de următorul schimb de ex­ răşul Nic'-’
la toate lucrările de sezon! mici dimensiuni — n-n.) rezistenţă şi susţinere me­ această mină fruntaşă, în - prog,
perienţă să aibă loc la
aruncat aiurea, toţi oa­
canizată şi individuală mi­
menii ştiau exact ce şi cît nerii şefi de brigăzi luna iulie a.c., invitaţii acţiune •
{Urmare din pag. 1) oară Ia Aurel Vlaicu, tat în baza furajeră 73 aduc aici pe toţi şefii de Gheorghe Apreotesei şi asemănătoare fiind făcute 19,50 ttido,
:
conducerea Unităţii a de­ tone de fîn. au de făcut. Vreau să-i Constantin Popa — de la de toţi ceilalţi participanţi grame pr "
O atenţie deosebită s-a cis să se intre din nou în ce priveşte secerişul brigăzi şi schimburi din I. M. Lupeni, Ştefan Alba la manifestare. „Ou toţii Trăi;*' «îe<
acordat întreţinerii cul­ la smulsul manual al bu­ orzului, această lucrare sectorul pe care-1 con­ şi Ilie Lepădatu — I. M. ne dăm seama — sublinia niri * .
turii de porumb, cultivat ruienilor, pentru a asigura este, de asemenea, temei­ duc, să ia exemplu, să Petrila, ing. Gheorghe Gli- cunoscutul miner şef de Mândria ...
aici pe 108 ha. Inginerul plantelor condiţii optime ajungă şi ei ea, după gor, şef de sector la I. M. brigadă Ştefan Alba, de la ai Român,.
şef preciza că au fost de dezvoltare. Dintre coo­ nic pregătită. Cele cinci cinci luni, să realizeze un Lonea, Ion Ilie, preşedin­ mina Petrila — că pe a- 9 20,55 I
executate pînă la această peratorii care s-au deta­ combine, presele de balo­ plus de 23 000 tone de tele comitetului sindicatu­ ceastă cale ne îmbogăţim carie a pa?
oră cîte două pra.şile me­ şat prin hărnicie .şi răs­ tat, reparate şi cu pro­ cărbune, ca şi brigada lui lui de la I- M. Livezeni. cunoştinţele, găsim mai înalta răspt
canice (Nicolae Săndescu) pundere în muncă, fiind bele efectuate, erau gru­ Popa. Interesul manifestat faţă uşor drumul spre împlini­ trioticâ, 'r“i
şi două manuale. Ieri, de mereu primii la executa­ pate, în tarlaua „Bîrcea- — Am reţinut azi, la de această iniţiativă dem­ rea aceleiaşi vii dorinţe — tinerctulu
pildă, numeroşi coopera­ rea praşilelor, amintim pe brigada din sectorul VIII nă de apreciere a fost de a da patriei mai mult torul Ri
tori se aflau cu sapele în Aurica Crăciun, Maria na“, ia marginea lanului — remarca Vasiile Florea, unanim, o dovadă în acest cărbune, de a obţine suc­ Te cinta"
lanul de porumb unde Loga, Ioan Marta, Livia de orz, unde aşteptau sem­ miner ş'ef de brigadă ia sens fiind faptul că dis­ cese de seamă cu care să Muzică .
efectuau cea de a treia Ştefan, Maria Viorel, Vic­ nalul să intre Ia recoltat. I. M. Livezeni —, un mod cuţiile au continuat, pe cinstim a 45-a aniversare neciscâ e
jurnal
praşilă. Datorită răspun­ original de prindere şi aceeaşi temă, şi în afara a măreţului act istoric de
derii cu care s-a muncit toria Ponoran şi alţii. asamblare a combinei. cadrului organizat, în auto­ la 23 August 1944 şi Con­
şi faptului că toate lu­ Şi la recoltarea fura­ Consfâtuire Este o metodă mai bună buzul care ne ducea spre gresul al XlV-lea al K A D *
crările de întreţinere s-au jelor s-a acţionat cu răs­ deeît cca folosită de noi. partidului".
efectuat la timp şi de ca­ pundere şi bine organizat pe teme de Cu ajutorul colegilor de la Petroşani.
litate, porumbul este la De exemplu, lucerna a fost Lupeni, o vom aplica şi In si:i.i>
această dată foarte bine recoltată manual de pe pediatrie abatajele frontale de la (.KAMI ..
program"'
dezvoltat, are o densitate cele 10 ha ocupate, strânsă mina noastră. Ca schimb Buletin
bună, promiţând o recoltă operativ .şi pusă la adăpost. de experienţă, noi vom Kăspiindcm
bogată. S-au obţinut 01 tone de în organizarea Filia­ prezenta cum facem pre­ lor; 10,00 1
10,05
ştiri ;
Şi la soia şi sfecla pen­ fin de lucernă de bună lei judeţene a U.S.S.M. luarea cărbunelui 1 ex­ popularitate
corala
tru furaj s-au executat pînă calitate. S-a intrat la coa­ Hunedoara—Deva • s-a tras, cu transportorul sus­ Solişti v
la zi cîte două praşile să .şi pe fîneţeie natu­ desfăşurat o consfătui­ pendat pe role. rice «Ie 1;
mecanice şi manuale, am­ rale, pe marginea cana­ re pe teme de activita­ — Este bună metoda pre­ lot in do >
cunoaştem,
bele culturi avîncl un ni­ lelor, digurilor şi drumu­ te medicală preventivă luării cărbunelui pe care sa respc< • "»
a expus-o colegul meu de
vel corespunzător de dez­ rilor — preciza Ioan în pediatrie. Au parti­ la Livezeni — aprecia sing. şi normei,
voltare. Foarte grijulie Viorel, preşedintele unită­ cipat medici specialişti Dumitru Stanca, adjunct ţii comuniştii
cii şi echităţi
faţă de cultura de soia, ţii — suprafeţe de pe care din clin ici le de pediatrie şef sector mecanoenerge- 11.25 t
însămânţată pentru prima s-au recoltat şi transpor- din Timişoara, Clul- tic la I.M. Paroşeni. Şi Bule l« ş
Napoca, Tg. Mureş. Si­ noi avem o experienţă în Arm .. * coi
Dragoste stipr
biu, Alba Iulia, Ora­ acest sens. Modificările pe nia. Emisiune
dea, Arad. Au fost care le-am adus la trans­ 12,13 Din ce
Munca la calea ferată prezentate 46 de comu­ portoarele nr. 7 şi 4 au la 3; 15,00 Aa
clorului : !3,(
II nicări urmărite cu inte­ radio-tv. ; 13,1
res de cei prezenţi. în însă un randament supe­ din opereta
rior. I-ani convins de a-
înseamnă devotament, continuare, dezbaterile ceasta chiar şi pe proiec­ Lo.
care au avut loc s-au tant şi constructor, care mişei
vislă u.
constituit într-un util
dăruire, răspundere..." şi fructuos schimb de au omologat noua soluţie fol ci v
1G.23
experienţă pentru lucră­ tehnică. La o viitoare pliniri ;
de muzică pu,
(Umiaro din pag. 1) bacalaureatul şi dăm la i| torii din sectorul me­ astfel de manifestare aş Buletin de fi
politehnică" — ne-am slă- dical oe tema preve­ dori să analizăm în deta­ Fabrica de încălţăminte „Corvin" din Hunedoara. Un Coordonate
exemplu de hărnicie şi pricepere poate fi şi muncitoarea
17.25 Cîntece
fie şi răspundere ca toate tuit. Băiatul învaţă bine... nirii îmbolnăvirilor la liu cele două metode şi Daniela Tocilă, care în ciuda tinereţii sale se numără prin­ rai contempo
să ajungă la destinaţie la Răspunderi mari in ^ copii. să fie generalizata în Va­ tre fruntaşii secţiei cusut — linia 1. prelegeri radio
timp, în deplină siguran­ turele din staţie, răspun- l lea Jiului cea care pre­ Orele serii : :
ţă a circulaţiei leroviare. deri mari acasă. Au lost i zintă avantaje mai mari. jurnal ; 21,00
tia dv. : 22.0
O spun cu bucurie in su­ satisfacţii şi de o parte 1 tr-o oră; 23
flet că in toţi aceşti ani şi de cealaltă... \ poetic : 23,1
nu am avut evenimente de — ... printr-un efort du- l După o suită de mani­ „Ţara Haţegului — prag de nerală nr. 1. In semn do muzical ft.
cate, abateri care să blu, prin muncă multă, zi : festări politico-educativo omagiu pentru Luceafărul
poeziei româneşti de la a
dăuneze avuţiei naţionale. şi noapte. Ce bucurie mai ) şi cultural-artistice urmă­
- Cum se desfăşoară mare poate exista decit ^ rite cu atenţia de localnici, plămădire a istoriei româneşti" cărui trecere in eternitate
viata intr-o familie de ce­ aceea să poţi -spune că , duminică, la Haţeg, s-a în­ s-au împlinit 700 de ani,
ferişti], tovarăşe Miliai Lu- (i-ai făcut datoria, că tofi î cheiat săptâmina cultural- elevi ai Liceului Agroin­
paşcu ? ai casei sint sănătoşi, tră• ) educativă organizată sub nou animaţia specifică pri­ oraşelor Vulcan şi Haţeg, dustrial au susţinut un DEVA : Clu
- Plăcut, cu bucurii. Am iese împlinirile fiecărei zi- ( genericul „Ţara Haţegului lejuită de o interesantă taraful, soliştii vocali şi emoţionant recital de poe­ veste 3 dr. J
argumente : sofia este lu­ le. Recunoştinţa noastră ? - prag de plămădire a is­ paradă a formaţiilor artis­ instrumentişti, grupul vocal- zie şi muzică pe versuri tria); ÎEŞ)'
crătoare la Oficiul P.T.T.R. se îndreaptă cu cea mai * toriei româneşti" de către tice de amatori. Apoi, la instrumental de muzică u- de Miliai Eminescu. riţa h şi <
A); Ce ’se înt
Deva 7. împreună ne-am aleasă cinstire spre omul \ Consiliul orăşenesc de e- sala lestivă a Centrului de şoară ale Centrului de Cooperativa meşteşugă­ tore ? (Moţi
cumpărat un apartament din fruntea partidului şi i ducaţie politică şi cultură cultură şi creaţie „da­ cultură şi creaţie „da­ rească „Bucura" a organi­ Colosul din
confortabil in Simeria. A- a ţării, conducătorul mult 1 socialistă. tarea României" a avut tarea României" din loca­ zat, la rindul el, o apre­ seriile I-If
petroşani:
vom doi copii. Adriana a stimat şi iubit, tovarăşul ^ Cu acest prilej, încă de loc un aplaudai specta­ litate, colectivul artistic ciată expoziţie cu produse tleman în
l iubit matematica şi astăzi Nicolae Ceauşescu, care i la orele dimineţii, centrul col. La realizarea sa şi-au de mandoline şi jocurile proprii sub semnul „Crea­ batic (Parii
(7 Noiembrie)
^ ocfo « ^nful ai n r în fr -n înnltn rlnn/iriitnp. J , oraşului a cunoscut din dat concursul fanfarele muzicalo de la Şcoala ge­ ţiei şi creativităţii". cisiv (Unirea)
este profesoară. Soţul ei. printr-o înaltă clarviziune,
Cristian, a terminai infor prin spirit de dreptate, \ Anonimul vei
\ matica şi lucrează la cen cinste şi omenie a asigu- i tural); VUL<
na (Luccafăre
lea Jiului. Marius este elev spre mai bine pentru noi ) Hotărîrea de partid - program de lucru pentru întregul colectiv Tentaţia (Mii
rat împlinirea năzuinţelor 1
trul de calcul al C. M. Va-
TRILA : In ii
in clasa a Xll-a la Liceul toţi, fiii României socia- ţ lea Lactee (iţi
ANINOASA
energetic din Deva. „Luăm liste. ^ (Urmare din pag. 1) cute conform normelor. nisat şi cunoaşterea nor­ şi Aurel Cenariu. Ele se conducători a
Tocmai de aceea, porn-in- melor în vigoare. Alături remarcă printr-o mai e- toresc); URI<
făcute pentru materializa­ du-se de la şeful de sec­ de acestea, s-au purtat şi ficientă muncă de popu­ cări pe malul
rea hotărîrii amintite, a ţie pe schimb, maistrul se poartă permanent dis­ larizare şi cunoaştere a tezat); BRAD
fost analizarea în adună­ luminator şi lamina torul cuţii cu oamenii, expli- sarcinilor, urmărirea mai tîmplă, docte
GU
roşie) :
rile generale ale organi­ şef, continuând cu cele­ cîndu-li-se importanţa re­ atentă a materializării a Cu intenţii l
zaţiilor de partid, de sin­ lalte cadre şi ajungînd ducerii consumului de ceea ce s-a stabilit pentru rul) ; ORAŞ
13 (Patria);
dicat şi U.T.C., a modului pînă la fiecare loc de metal, efectele ei în an­ fiecare membru al organi­ lui liniştit
în care se acţionează, muncă, au fost încredin­ samblul aotivităţii lami­ zaţiei, implicarea mai res­ GERMISARA-
stabilindu-se şi cu aceste ţate răspunderi exacte, norului şi combinatului. ponsabilă a membrilor bi­ aripile vîntul
prilejuri măsuri proprii, menite să elimine abate­ Trebuie spus că pentru roului şi efectuarea unui I-II (Centri
tură şl ereaţ
direcţii prioritare de ac­ rile şi neglijenţele. atingerea acestui impor­ control exigent din partea rea României
ţiune, precum şi respon­ Ajustajul este un alt loc tant obiectiv, organele şi acestuia, prin analizele şi Inspectorul
sabilităţi concrete pe lo­ unde s-a considerat că organizaţiile de partid de discuţiile operative efec­ (Dacia); ER.
s'” de la N
curile de muncă cele mai este nevoie să se acţio­ tuate ta locurile de mun­ sfet lie I-II; C
importante. De asemenea, neze cu mai multă res­ la laminorul de 800 uti­ că importante. deeâtorul (
şefii de secţii schimb au ponsabilitate pentru fini­ lizează o mare diver­ Rezultatul tuturor aces­ cultură şi c
tarea Româi
purtat discuţii cu maiştrii sarea laminatelor pe me­ sitate de forme şi mij­ tor eforturi şi căutări se MERIA : Ia<
şi şefii de echipă, stabi- sele de recepţie, cu deo­ loace. Ne referim la a- materializează astăzi „în- şui); ILTA :
lindu-se ceea ce trebuie sebire pentru eliminarea bordarea frecventă a a- tr-un succes cu care ne cu bărbaţii
făcut într-un domeniu sau defectelor de suprafaţă. cestei problematici în în- mîndrim" — arăta tova­
altul. Din toate aceste ac­ Acelaşi lucru şi în sectorul văţămintul politico-ideolo- răşul Ilie Fîn,tină. De ce ?
ţiuni şi căutări s-au con­ maşini tehnologice pentru gic, intensificarea muncii Pentru că, dacă în 1988, IVRE5VI
turat cu claritate punctele finisat producţia laminată.' de la om la om, a activi­ consumul de metal pe to­ iar» «niajaag
Pentru transpunerea în na de laminat finit era
din procesul tehnologic practică a acestor sarcini, tăţii colectivului de agi­
Pentru .azi
unde trebuie acţionat şi birourile organizaţiilor de tatori. S-a căutat apoi, şi depăşit cu 100 kg, în pre­ II instabilă :
unde comitetul de partid bază pe schimburi au în bună parte s-a reuşit, zent colectivul lamino­ răcoroasă,
mai mult n<
şi organizaţiile de bază stabilit responsabilităţi implicarea mai responsa­ rului 800 se încadrează în dea ploi car,
planificate,
consumurile
şi-au mutat centrul de concrete pe maiştri, dar cu bilă a sindicatelor şi tine­ în.rcgistrîndu-se chiar u- caracter cic
greutate al activităţii. deosebire pe oamenii care. retului. Unele organizaţii nele economii. Este o iz- însoţite de
Unul dintre cele mai conduc echipele de ajus- de bază au acumulat o lectrice. V
C. S. „Victoria" Călan. Do mai bine tic 10 zile ia bîndă a oamenilor de aici, slab pînă 1?
bateria <le cocsificare nr. 4 se experimentează un nou pro­ importante a fost şi rămî- taj. în acelaşi timp, s-a bună experienţă în acest o dovadă a maturităţii nord-vest.
cedeu de închidere — etanşei zare hidraulica a capacelor de nc la linia de laminare, procedat la o temeinică domeniu. Prin rezultatele politice şi profesionale, a minime vo
la ţevile suitoare. Procedeul s-a dovedit deosebit de efi­ între 5 şi
cient şi urmează n fi generalizat la toate capacele ţevilor acolo unde şutarea (debi­ instruire a fumătorilor, dobîndite se detaşează cele neîmpăcării cu rutina şi cele maxin
suitoare, atît Ia bateria 4 cit şi ia 3 şi a fost introdus tarea) la foarfeci şi fe- privind regimul de func­ din schimburile B şi A şablonul, a dăruirii pen­ 22 de gradţ
de formaţia încălzitori, corul usâ de Ioan Ştumer. răstraic trebuie să se exe­ ţionare a maşinilor de fi­ conduse de Mihai Purtuc tru mereu mai bine.