Page 73 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 73
f s j PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ! CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ
Fiecare zi, fiecare oră
S IK U L IS M U L bună de lucru folosită din plin OAMENI AI MUNCII
DE PE OGOARELE
la praşilă şi strînsul furajelor!
JUDEŢULUI î
Acţionaţi cu înalta
Vremea ploioasă din ulti
răspundere şi bune rezul
mele zile favorizează dez oraşului, acţionează cu răspundere şi patrio
voltarea plantelor, dar şi a tate la praşilă, recoltatul tism pentru realizarea
buruienilor, îngreunînd şi depozitatul nutreţurilor, în cele mai bune con
munca mecanizatorilor şi pregătind, în acelaşi timp,
a cooperatorilor. De aceea, cu temeinicie secerişul or diţii a praşilelor şi
fiecare zi, fiecare oră bună zului şi al griului. De tratamentelor necesa-,
de lucru in cimp trebuie pildă, la cartofi, plantaţi re la culturi. Valori
folosită din plin la între aici pe 31 ha, mecanizato ficaţi la maximum
ţinerea culturilor, recolta rul Martin Vercş — care
rea furajelor, la celelalte a luat cultura în acord fiecare oră bună de
lutcrări de sezon. Astfel global şi efectuează toate lucru în cimp la re
se procedează la C.A.P. lucrările mecanice, de la coltarea şi depozitarea
pregătirea terenului pînă
Orăştie, unde întregul. co
Plenara Comitetului judeţean lectiv de cooperatori, mo la recoltat — a executat furajelor, pregătirea
temeinică a secerişu
bilizat de organizaţia de
partid, şi sprijinit consis MIRCEA LEPĂDATU lui păioaselor !
tent de oamenii muncii din
de partid comună cu sesiunea unităţile economice ale (Continuare în pag. a 3-a)
Consiliului popular judeţean
lori a avut loc, la Deva, pescu, Nechifor Crainic, activitatea de înaltă răs
plenara Comitetului jude Nicolae Oargă, Lazăr Fi- pundere în conducerea
ţean de partid comună cu lip, Adrian Rovinaru, Vio- partidului şi statului nos
sesiunea Consulului popu rel Răeeanu şi Pavel Mun tru, în creşterea aportu
lar judeţean. La lucrări au tean u. lui cercetării ştiinţifice şi
participat membrii Comi- In raport, rît şi în dez tehnice româneşti la rea
tului judeţean de partid şi baterile care au avut loc lizarea noilor obiective de
Comisiei judeţene de re s-a.u exprimat cele mai investiţii şi la moderni
vizie, deputaţii Consiliului calde sentimente de stimă, zarea permanentă a tutu
popular judeţean, primii- vibrantă recunoştinţă, a- ror ramurilor industriale.
secretari şi secretari ai leasă dragoste şi înaltă Asemenea întregii ţări,
comitetelor municipale şi preţuire faţă de activita în anii de aur ai Epocii
orăşeneşti de partid, pri- tea tovarăşului Nicolae Nicolae Ceauşescu, jude
riiari ai comunelor, acti Ceauşescu, secretarul ge ţul Hunedoara a cunoscut
vişti de partid şi de stat, neral al Partidului Comu transformări, înnoitoare
ai organizaţiilor de masă nist Român. preşedintele fără precedent datorită
volumului impresionant de
şi obşteşti, cadre de spe Republicii Socialiste Româ investiţii de care a be
cialitate din unităţile de nia, pentru neasemuitul neficiat atlt în ramurile
construcţii şi beneficiare devotament cu care slu industriale tradiţionale —
din industrie şi agricultu jeşte cauza partidului, a minerit, .siderurgie, chi
ră, invitaţi, ziarişti. clasei muncitoare, a în mie ş.a. cit şi în dome
A fost adoptată urmă tregului popor. Gîndirea niile de activitate mai
toarea ordine de zi : şi acţiunea profund revo noi — construcţia de ma
î. Raport privind preo luţionare ale tovarăşului şini, energetică, industria Se munceşte intens la mon tarea cofrajclor pentru începerea turnării şl In cel tle al
Nicolae Ceauşescu şi-au
cuparea organelor şi orga de confecţii şi tricotaje, doilea decarilor al furnalului nr. 1, aflat în construcţie Ia Hunedoara. Muncitorii de la
nizaţiilor de partid, a con pus amprenta inconfunda- a încălţămintei etc. în a- brigada 6Z a I.A.C.IS.S.II. efectuează lucrarea în condiţii de foarte bună calitate.
siliilor oamenilor muncii bilă asupra întregii dez cest context, a fost scos Folo NICOLAE GHEORGHIU
pentru realizarea planului voltări, dinamice şi multi in evidenţă faptul că în
de investiţii şi de repa laterale, a patriei noastre, perioada care a trecut din
raţii capitale. Măsurile ce au determinat, pr intr-o 1989 — an decisiv al cin
trebuie întreprinse pentru susţinută politică ştiinţi cinalului actual — pe an
creşterea ritmurilor de fică de investiţii, declan samblul judeţului s-au tN ZIARUL DE AZI : Gospodari vrednici
execuţie a lucrărilor, pu şarea procesului de edi realizat investiţii şi repa In spiritul sarcinilor I
nerea în funcţiune la ter ficare a unei economii raţii capitale în sumă de stabilite de secretarul
menele planificate a ca capabile să atingă o înal peste 4,4 miliarde lei, din general al partidului, Locuitorii satului Ostrov dătoni a încheiat con*-
pacităţilor de producţie; tă eficienţă, să asigure care peste 3,8 miliarde lei t o v a r ă ş u l Nico-lae sînt conviaşi, iar faptele tract pentru un viţel,
o demonstrează, că bună
250 1 lapte de oaie -şi doi
2. Raport cu privire la creşterea nivelului de trai investiţii. De menţionat că Ceauşescu. starea se trage numai miei. În.ţclegîndu-.şi. bine
construcţii-
lucrările
de
modul în care se asigură al poporului, întărirea in montaj sînt superioare pre Cariera minieră Mi- din muncă. Din munca îndatoririle şi răspunde
administrarea fondului lo dependenţei şi suveranită vederilor de plan, cu 3 pe ogoarele cooperativei rea de locuitor al satului,
cativ proprietate de stat ţii naţionale, înaintarea si milioane lei, iar volumele cia-Mintia. Eforturi sus agricole, care este o uni la rîndul său Ladislau
în municipiile, oraşele şi gură a României socia de investiţii şi reparaţii ţinute pentru creşterea tate reprezentativă pen Bodescu a contractat să
comunele judeţului ; liste pe dramul progre capitale sînt mai mari producţiei de minereu. tru agricultura judeţu vîndă statului un tăura.Ş/
Pe marginea punctelor sului şi civilizaţiei. decît cele efectuate în pe Plan de şcolarizare lui nostru, rit şi pc io îngrăşat, 300 1 lapte do
înscrise pe ordinea de zi Participanţii la dezba rioada corespunzătoare a turile aflate în folosinţa oaie, 800 1 lapte de vacă
au luat cuvin tu! tovarăşii: teri au exprimat cele mal anului trecut cu 10,1 la la învăţămînlul profe personală a cooperatori şi un porc, realizau! deja
Teofil Bogdan, Titus Cos- alese sentimente de stimă sută şi, respectiv, 6,1 la sional pe' anul şcolar lor. Că aşa stau lucru o bună parte din pre
tache, Minică Neagoe, Teo şi consideraţie tovarăşei 1989—1990 rile o dovedeşte starea vederi De asemenea
dor Baciu, Ioan Scurtu, academician doctor inginer actuală, model, a cultu Cornel Niculescu. meca
Mircea Teodor, Stelian Po- Elena Ceauşescu faţă de (Continuare în pag. a 3 a) rilor, în special a carto nizator, are încheiat con
filor, care promit cea tract pentru două bovi
mai mare recoltă de pînă ne, un porc, doi miei
acum. lapte de vacă şi de oaie.
vesle,
momentele
„Oamenii noştri sînt, Asemănător au procedat
culese
entrul de cultură şi
C „Cîntarea „Nici o muncă nu e grea", din şcoală da Lucian, Ni- în acelaşi timp, şi vred numeroşi locuitori ai sa
„Sărbătoarea
abecedaru
creaţie
cuşor, Dânuf, Costel (cla
lui", „Nu mai sînt fetiţă
României" al sindi
male — ne spunea Ioan ristul Ion losivoni, învă
catelor din oraşul Aninoa- mică" (clasa IB — înv. sa a ll-a A — înv. Zoiţa nici crescători de ani tului. cum sînt tracto
sa a fost gazda unei calde Didina Botgros), la gru Prisecaru), iar îndrăgitul Lăpădătoni, vicepreşc-din- ţătorul Dumitru Dumu-
şi emoţionante manifestări purile vocale ale claselor cîntec „Tu, Ardeal" l-au te al biroului excutiv al lescu şi alţii
artistice, susţinută de pio dăruit colegele lor din consiliului popular co Cu toţii îşi dovedesc
nierii şi şoimii patriei din grupul vocal al aceleiaşi munal Rlu de Mori. locui permanent hărnicia în
clasele l-IV — da la şcoa Din lumea clase. Jocul ,,Fetele de 'a tor al satului Ostrov. muncă pe ogoare, la in- |
la generală din localitate. Căpilna" (clasele a IV-a Drept argument stă fap treţinerea culturilor J
„Din lumea caldei primă A şi B) a culminat cu tul că ei deţin In pro strîngerea furajelor pro- a
veri" a copilăriei fericite, caldei dansul cu cerculeţe (clasa prietate 1 100 ovine şi gătirea secerişului. în *
micii şcolari au adus, prin IA — inv. Magdalena Fa- 350 bovine, avînd con acelaşi timp. nu negii- s
vers, cint şi desen core u rago), unde frumuseţea de tractate să vîndă statului jcază nici îndeplinirea 9
grafic, gind de recunoş primăveri senului coregrafic s-a întil- însemnate cantităţi de contractelor, mîndria os- '
tinţă conducătorilor iu nit cu graţia şi gingăşia prod lise ag roal i mc n ta re " trovenilor fiind aceea ca I
biţi pentru bucuria de a intr-o admirabilă ţinută Ne-am interesat şi des nici unul să nu rămînă *
creşte şi a se forma la a lll-a B şi a IV-a B (înv. scenică. pre cei mai harnici gos restanţier, cu datorii 3
şcoala dragostei de partid, Elena Maracu, inv. Nagy In pragul slirşitului de podari. în fruntea lor — nconorale. Este şi a- J
ţară şi neam. Cizela), de la dramatiza an şcolar, micii artişti din un veritabil exemplu de ceasta o expresie con- >
„Aici e locul nostru, aici rea „Am şi eu două miini" Aninoasa au transmis, de urmat — se află chiar cretă a vredniciei şi con- I
a fost şi ii-va-nlotdeauna" (cl. a IV-a A, înv. Dorina pe scena împodobită cu preşedintele cooperativei ştiinciozilăţii a recu- J
- montajul literar al pio Predoşan) la piesele de păpuşi a aşezământului de agricole, Cornel Lăpădă- noştinţei pentru grija pe I
nierilor din clasa a ll-a B muzică populară şl uşoa cultură, vers şi cint de toni. în acest an cl a care partidul o poartă J
(înv. Cornelia Ştefan) a ră interpretate de micuţii mulţumire, recunoştinţă şi vîndut statului un viţel ridicării nivelului de trai f
deschis însulleţitor specta Camelia, Radu, Manuela, bucurie, desprinse din u- de 450 kg, are contract material şi spiritual al J
pentru porc. 3 mici şi
colul, căruia i-a dat frumu Vasilică, ori versurile îna niversul o'îmăveril fericite locuitorilor satelor îi j
TX.U.M.R. crişcior. Frun seţe un program variat, ripate redate cu talent de în care c-esc. 400 1 lapte de oaie şi întregului popor.
taş în întrecerea socialis 800 1 lapte de vacă. A-
tă — muncitorul Vlorel desfăşurat sub însemnele Loredana şi Alina, totul a semenea lui Vaier Lepă- NICOLAE TÎRCOB i
Rus de Ia secţia J, sector calităţii. De la scenetele lost bucurie. N-au lipsit LUCIA LiCIU
S.D.V.
