Page 75 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 75
,a 3
• JOI, 22 IUNIE 19 89
lui etean ne comuna fiecare zi, fiecare oră
¥ bună de lucru folosită din plin
onsmului r la praşilă şi strinsul furajelor!
nai •
rioasă (Urmare din pag. 1) ci,palele direcţii de acţiune gregatelor şi instalaţiilor In anul trecut şi In pe
! dru- spre care trebuie să se din dotare impun concen rioada expirată din acest (Urmare clin pag 1) completării tutui oi golu
revo- sută. S-au înregistrat lu îndrepte eforturile tuturor trarea de forţe pentru rea an — s-a reliefat in ra rilor din culturi
20,05 crări suplimentare de con- colectivelor muncitoreşti lizarea la termenele pla portul prezentat ca şi în două rebilonări şi cîte două O atenţie dej •■!.) t.â s-a
ralului strucţii-montaj în regie din aceste domenii. Astfel, nificate a lucrărilor, ur cuvîntul unor participanţi tratamente împotriva manei acordat culturii de soia,
itarca proprie în valoare de 50 pe Amenajarea Rîu Mare- mărirea sistematică a mo la dezbateri — a existat o şi a gîndacuilui din Colo care a fost însăn iuţ ită pe
Tine- milioane lei. Prin pregă Retezat se impun măsuri dului de îndeplinire a lor. preocupare mai statornică rado. Cum însă condiţiile o suprafaţă de 20 ha
spirit tirea în mai bune condiţii hotărîte pentru recupera Aşa cura a indicat se din partea unităţilor so climatice au favorizat Concomitent c-u lucrările
20,4<7% a planului pentru anul în rea restanţelor la depu cretarul general al parti cialiste pentru respectarea creşterea rapidă a vegeta de întreţinere a culturilor
reia", curs, creşterea capacităţii nerile de argilă şi anro- dului, tovarăşul Nicolae criteriilor legale de re ţiei dăunătoare cartofilor prăşitoare, s-a acţionat la
jurilor proprii de execuţie, îm camente în corpul bara Ceauşescu, la şedinţa Co partizare a locuinţelor, la — sublinia Dorin Bibo- recoltarea, transportul din
21,50 bunătăţirea organizării jului Gura Apelor, îmbu mitetului Politic Executiv aceasta contribuind şi a- laru, inginerul şef al uni cîmp şi depozitarea fără
muncii, întărirea asistenţei nătăţirea funcţionării ma al C.C. al P.C.R. din 2 nalizele semestriale efec tăţii — conducerea colecti pierderi a furajelor. Astfel,
o formaţie de mecanizatori
tehnice şi a disciplinei pe şinii de forat la secţiune iunie a.c. trebuie acordată tuate în adunările cetă vă a decis continuarea •— Vasile Amăriucăi, Gheor-
şantiere la unităţile de plină la galeria de aduc- atenţie deosebită încadră ţenilor în care au fost praşilelor manuale. Astfel, ghe Baba, cu vindroverul
construeţii-montaj, s-au ţiune secundară, intensifi rii cu stricteţe în normele criticate abaterile de la cooperatorii din brigăzile .şi Gheorghe Tat, cu grebla
realizat, la nivelul jude carea lucrărilor de con de consum la materii pri prevederile Legii nr. 5/1973. conduse de Ioan Murg şi mecanică — a recoltat şi
ţului, lucrări în antrepri strucţii, betonare şi mon me, materiale, combustibil Cu toate acestea au mai Ioan Da vid, sprijiniţi si
ză în valoare de peste 1,1 taj la centralele hidro şi energie în activitatea fost unităţi în care crite de oameni ai muncii de uscat lucerna do pe 20
pko- miliarde lei. electrice Traian II, Haţeg riile de prioritate nu s-au la întreprinderile chimică, ha. Ignat Avram. pre
llndio- şi Orlea. de construcţii-montaj. respectat, iar în altele — şedintele cooperativei, care
I ; 9,00 Analizînd activitatea de în raportul prezentat mecanică şi „Vidra" clin a coordonat această acti
9,05 investiţii în spiritul înalte La furnalul nr. 4 de la metodologia stabilită de localitate, au reuşit să
j tori lor exigenţe formulate de C. S. Hunedoara sînt ne cit şi în cuvîmtul parti lege pentru conducerea a- efectueze pînă acum şi vitate, arăta că întreaga
de cipanţilor Ia dezbateri, care cantitate de lucerna obţi
cute- secretarul general al parti cesare analize temeinice s-au referit la modul cum cestei activităţi a fost în cîte două praşile manuale nută, adică 60 de tone,
mîn- dului, tovarăşul Nicolae pe fiecare obiectiv In călcată, producînd greu pe întreaga suprafaţă.
întece Ceauşescu, raportul şi vor parte şi stabilirea de mă se asigură administrarea şi tăţi unităţilor de admi a fost pusă operativ la
uletin întreţinerea fondului lo nistrare a locuinţelor. Şi la sfecla de zahăr, adă|X>.st. Tot el preciza că
>litlca bitorii au relevat că —■ suri pentru beneficiar şi cativ proprietate de stat, mecanizatorul Ioan Pctreuş s-au cosit manual nutre
eă u- deşi, în ansamblu sînt constructor, în vederea în cadrul atribuţiilor şi- a executat primele două
i de bune — rezultatele obţi concentrării forţelor la a fost scoasă cu pregnan răspunderilor pe care le ţurile de pe o suprafaţă
seco- nute în judeţ nu se ridică acest obiectiv, creşterea ţă în evidenţă grija deo au, consiliile populare şi praşile mecanice pe toate de 20 ha fineţe naturale.
rrâim ritmurilor de lucru, crea sebită a partidului şi sta cele 20 ha ocupate, iar Mai subliniem că s-au
I mă* la nivelul importantelor tului nostru, personal a unităţile de gospodărie co oamenii muncii de la u- realizat pînă ia această
i Din sarcini stabilite de condu rea condiţiilor pentru mon munală şi locativă au a- nităţile economice ale
; i3,oo cerea partidului, la posibi tarea operativă a utilaje secretarului general al cordat o atenţie sporită în dată 400 tone de siloz de
Wan- lităţile de care dispun u- lor sosite pe şantier. partidului, t o v a r ă ş u l oraşului au contribuit din bună calitate din masa
15,15 Nicolae Ceauşescu, pentru treţinerii fondului locativ plin la efectuarea celor verde recoltată de pe 20
Par- nităţile noastre economice. Deşi la bateria de coc ele stat şi a instalaţiilor două praşile manuale.
i (so Astfel, după îndeplinirea sificare nr. 3, de la C.S.V, dezvoltarea armonioasă a aferente. In primii trei ha şi că pe suprafaţa eli
lim- planului pe primul tri Călan, s-a aprins focul tuturor localităţilor patriei, ani ai actualului cincinal Porumbul, care are un berată, pregătită şi însă-
Jad io- stadiu corespunzător de mînţată operativ cu po
Ilcnţa mestru s-a înregistrat, în pentru uscarea şi încălzi iniţierea şi înfăptuirea în s-au alocat în acest scop rumb în amestec cu floa
Cupa luna mai a.c., o impor rea blocului ceramic, sînt acest cadru a unui vast de la buget 111 milioane dezvoltare pentru această
tantă rămînere în urmă. necesare acţiuni mal ho program de construcţii de Iei. Din fondurile alocate perioadă, a fost, de ase rea soarelui, au răsărit
Se menţin deficienţe In a- tărîte în scopul finaliză locuinţe datorită căruia anul trecut au fost re menea, prăşit de cîte două deja plantele, a căror den
Sfixxr; ori mecanic şi manual, sitate la hectar este foar
dv. ; sigurarea şi pregătirea for rii lucrărilor adiacente de pînă în anul 1995 proble parate capital 488 aparta luîndu-se totorlată măsura te bună.
oră • ţei de muncă necesare, în la secţia chimică, pe tra ma locuinţelor în oraşe să mente, 224 terase, 1Î0 aco
Mi). raport cu volumul şi ca seele de conducte şi la fie In linii mari rezol perişuri de ţiglă, 140 de
Noc- tegoria de luicrări pre acţionările electrice. vată. subsoluri tehnice, 299 as
1,55 —
văzute prin plan. Chiar şi La întreprinderile „Chi Judeţul Hunedoara a cu censoare, înlăturîndu-se fe Inspectoratul Şcolar
în condiţiile lipsei de efec mica" Orăştie şi „Vîscoza" noscut din plin efectele nomenul de condens în al judeţului Hunedoara
tive realizările puteau fi Lupeni, eforturile trebuie grijii partidului şi statu 110 apartamente.
mult sporite dacă prin îndreptate spre corelarea lui nostru pentru a asigura Vorbind despre această
cipalii constructori şi pro sarcinilor de plan cu rit tuturor cetăţenilor condiţii activitate, unii dintre par PLAN DE ŞCOLARIZARE
iectanţi din judeţ ar fi mul de asigurare a utila tot mai bune de locuit, ticipanţii la dezbateri au LA ÎNVAŢÂMINTUL PROFESIONAL
acordat atenţia cuvenită jelor şi echipamentelor ce în prezent, judeţul dispu arătat că starea unor blo PE ANUL ŞCOLAR 1980—t0‘M)
(Pa- sporirii productivităţii mun trebuie montate. ne de un fond de locuinţe curi şi apartamente este,
: Chi cii, acţionîndu-se pentru In vederea recuperării proprietate a întregului în continuare, necorespu-n-
rii — creşterea gradului de pre- restanţelor înregistrate In popor ce însumează peste zătoare, aceasta datorîn- Unitatea şcoiară/Profilul Numărul locurilor
doc- fabricare a elementelor, fo construcţia de locuinţe tre 110 000 apartamente, peste du-se, în anumite cazuri, în niuii 1
in; losirea la capacitate a ma buie intensificată preocu 81 000 dintre acestea fiind şi locatarilor care le-au /i seral
şinilor şi utilajelor din parea factorilor de răs construite în perioada ce avut în folosinţă. S-a atras
■firn); dotare, a forţei de muncă pundere, a consiliilor popu a urmat Congresului al atenţia unităţilor de gos J. şcoala profesională Deva (l.ic. ind. 1 Deva)
ften- existente. Participanţii la lare pentru soluţionarea IX-lea al partidului. podărire şi administrare a — mine no —
săl- discuţii au subliniat că In la timp a tuturor proble Pentru a se asigura lo fondului locativ ca în ase — mecanică au
Nelu unităţile cu rămîneri in melor care condiţionează cuinţelor un grad ridicat menea cazuri să aplice cu — electrotehnică 120 —
adaţi urmă se manifestă o slabă desfăşurarea normală a ac de confort au mai fost mai multă hotărîre pre 2. Şcoala prof. Petroşani (Ide. ind. i Petroşani) •520 10
— mine
LU- preocupare din partea or tivităţii pe şantier — în- construite şi puse în func vederile legii în sensul că — mecanică 72 —
mare ganelor şi organizaţiilor de cepînd cu asigurarea do ţiune 226 centrale şi puncte repararea pagubelor pro — electrotehnică — 18
: Le- partid, a consiliilor oame cumentaţiilor, eliberarea termice, 1100 km reţele de duse de chiriaşi unor a- 3, .Şcoala profesională Vulcan 74 74
Ten nilor muncii pentru mobi amplasamentelor, aprovi termoficare, 36 captări şi partamente să se facă pe — mine 30 —
— mecanică
tă - lizarea la îndeplinirea sar zionarea cu materiale ne peste 700 km reţele de cheltuiala acestora, iar la 4. Şcoala profesională Barza
.ţia cinilor, se constată neim- cesare, recrutarea şi sta — mine no 50 —
—
— mecanică
r\NI : plicarea cu răspundere a bilizarea forţei de muncă, apă, 520 km de canalizare rîndul lor, respectivele u- 5. Scoală prol. I.uneai (l.ic. ind. I l upeni)
mării cadrelor de conducere în acordarea unui sprijin şi dotări tehnico-edilitare. nităţi să-şi organizeze mai — mine 280 10
:e se soluţionarea cu operaţi-, permanent din partea be Faţă de asemenea dotări bine activitatea ’ de între 6. Şcoala prof. Deva (Llc. Ind. 2 Dna) i H —
leaua vitate a problemelor, insu neficiarilor. O atenţie deo este necesar ca consiliile ţinere şi reparaţii la fon — electrotehnică 54 *—
— mecanică
dul locativ în scopul în
IZA : ficienta cooperare şi cola sebită trebuie să mani populare, unităţile adminis făptuirii programelor a- 7. şcoala prof. J Hunedoara
)IIiie- borare între beneficiari, feste consiliile populare tratoare de fond locativ (Llc. ind. l Hunedoara)
ilptâ- constructori, proiectanţi şi comunale pentru realiza să vegheze la repartizarea cî optate. — mecanică 108 10
—• metalurgic
in
irla); unităţile furnizoare de rea programelor de dez şi folosirea lui echitabilă de în problemele dezbă — construcţii 36 10
ă iu- materiale. voltare economico-socială, către membrii societăţii şi, tute plenara comună ou — electrotehnică 30 _
RMI- Referi ndu-se la modul în cadrul cărora con împreună cu beneficiarii sesiunea au adoptat hotă- 8. Şcoala prof. 2 Hunedoara
(Llc. ind. 3 Hunedoara)
?nlru în care trebuie să se des strucţia de locuinţe ocu nemijlociţi — locatarii — rîrl corespunzătoare. — mecanică 100
;Cen- făşoare pe viitor activita pă un loc important să manifeste grijă deose în încheierea lucrărilor — construcţii 36 —
crea- tea de investiţii şi de re De asemenea, volumele bită spre a-1 menţine cit a luat cuvîntul tovarăşul fl. Şcoala profesională t alan
— mecanică
30
omă- paraţii capitale, raportul mari de reparaţii capitale mai mult timp la parame Ion Popa, prim-secretar al —■ metalurgie 72 —
spec- şi participanţii la discu ce trebuie efectuate în a- trii de confort care i s-au Comitetului judeţean de io. Şcoala profesională Deva (Lic. ind. 1 Dc\ a)
iclu); ţii au reliefat — cu refe cest an, necesitatea func asigurat încă de la proiec partid, preşedintele Comi — mecanică 1(1 __
e Ia riri concrete la marile o- ţionării corespunzătoare a tare — s-a subliniat în tetului executiv al Consi — prelucrarea lemnului 108 —
108
— materiale de construcţii
R1A ! bieetive din judeţ — prin- maşinilor şi utilajelor, a- dezbateri. liului popular judeţean. — silvicultură şl exploatări forestiere 30 —
LIA I 11. Şcoala profesională Sibişcl
— silvicultură şj exploatări forestiere 90
rletta
— prelucrarea lemnului 18 76
13. Şcoala profesională Deva (f ie. ind. r, Deva)
— mecanică 18(1
13. Şcoala profesională Slmeria
Produse care — mecanică 72
U. Şcoala profesională 3 Hunedoara
se bucură de (Lie. Ind. 2 Hunedoara)
— Industrie uşoară r>20 io
apreciere 15. Şcoala profesională Orăştie
(Llc. ind. „A. Vini cu M Orăştie)
■a se — mecanică 108
i in- „Marfa bună este cău 16. Şcoala profesională Petrila V
tem- tată". Vorbele acestea — mecanică 160 —
tâdea 17. Şcoala prof. Lupeni (L.ic. Ind. 2 l.upeni)
loaie le spune mereu meşte — chimie industrială 10
ri e- şugarul Aurel Şeroni, — mecanică 36
grin- — electrotehnică 36 —
slab şeful secţiei de confec 18. Şcoala prof. 2 Orăştie (Lie. ind. 1 Orăştie)
sec ţii artizanale nr. 1 din — chimie Industrială III
ui pe- cadrul Cooperativei — mecanică 36 —
)r fi 19. Şcoala profesională Haţeg
ii 13 „Bucura" Haţeg. Spuse — industrial agricol 40
xime le sale au acoperire în 20. Şcoala profesională TI ia
rade. — mecanic agricol 51
iţa. fapte. De aici pornesc — construcţii 18 —
zilnic spre toate colţu — industrial agricol 10 —
î va 21. şcoala profesională Gcrmisara-
mai rile ţării produse de cea — Industrial agricol (0 _„
rădea mai bună calitate. Be 22. Şcoala profesională Petroşani
soţile (Llc. economic Petroşani)
ee şi neficiari sînt la Focşani, economic 36
'Intui Braşov, Arad, Tg. Mu — alimentaţie publică 36
din — construcţii 72 —
.ocal reş, Bucureşti, Timişoa 23. Şcoala profesională Deva (Lie. ind. l Dexa)*
ra ete. Şi cererile cresc î Fabrica de producţie Industrială şi prestări servicii Brad. Formaţia de croi din sub- — mecanică 36 -
ordlnea KlencI Heroş pregătesc materia primă pentru un nou lot do confecţii toxine.