Page 77 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 77
Glie lari. 0 rumul afirmării trece
prin faptele oamenilor
Gheţari - cea mai mare baie in casă, pa scurt lo cale naturale, de materii
localitate din ţinutul pâ- cuinţa in bloc oferă astăzi prime, materiale sau lor-
durenilor a cunoscut din adăpost la peste 300 de ţă de muncă, in Ghelari
plin semnele unei intense familii de mineri. La aces funcţionează astăzi ca mică
dezvoltări economico-so- tea se adaugă un cămin industrie o secţie de con
ci a le. Pînă în 1965 — a- pentru nelamilişti cu 140 fecţii încălţăminte, moară,
nul celui de-al IX-lea de camere. Prin investiţiile brutărie şi o microhidro-
Congres al partidului — alocate de stat, in anii centrală cu o producţie de.
faţa comunei, situate la „Epocii Nicolae Ceauşescu", două milioane kilowaţi-oră
peste 1 000 m altitudine, la Ghelari echiparea teh- anual.
In aceeaşi măsură au
Anul XLI, nr. 9 827 VINERI, 23 IUNIE 1989 4 pagini - 50 bani cunoscuse înnoirea doar în nico-edilitarâ a comunei lost puse la dispoziţia
citeva dintre elementele s-a îmbogăţit cu o centrală
vieţii moderne, intre care de iermolicaro, o staţie de populaţiei complexe dotă-i
construcţia de case noi se captare a apei potabile cu sociale : magazin pentru
ridica deasupra tuturor. un debit de 35 litri pe se mărfuri alimentare şi in
dustriale, unităţi de ali
Economia comunei s-a cundă, 53 km reţele pen mentaţie publică, şcoală
dezvoltat ţi a înflorit în tru apă potabilă, o centra cu 8 săli de clasă, dispen
anii glorioasei „Epoci lă telefonică automată. sar medical, centru do
Nicolae Ceauşescu", im- Comuna realizează in creaţie şi cultură „Cinta-
prumutind an de an tot momentul de faţă o pro rea României ' cu 400 de
1
mai multe dintre trăsătu ducţie industrială pe locui locuri.
rile specifice oraşului. Lo tor şi an de peste 56 000
cuinţa cu un grad ridicat lei, din care mai mult de ION CIOCLEI
de confort, cu încălzire 1 600 lei in mica industrie.
centrală, apă curentă şi Folosindu-se resursele lo (Continuare în pag. a 3-a)
Creaţia iehnico-ştiinţifică - forţă concretă
a procesului de producţie C AMPANf A AGRICOLĂ DE ¥ ARĂ
Promovarea largă a cu la 225 în 1987 la 266 în zultate bune au înregis Operativitate şi calitate—cerinţe esenţiale
ceririlor ştiinţei şi tehni 1988. trat şi Institutul judeţean
cii în toate sectoarele de Kficienţa economică post de proiectare. Mina, în
activitate, asimilarea de calculată pentru cele 72 treprinderea de piese de pentru toate lucrările de sezon!
noi produse şi tehnologii, de invenţii şi 57 de ino schimb şi reparaţii utilaj
mecanizarea şi automati vaţii aplicate în produc minier, Trustul de antre
zarea în ritm accelerat a ţie a fost de peste 65 mi priză generală pentru Comitetul de partid şi laţie cu rezultatele înre strângerii şi depozitării fu
proceselor de producţie lioane lei. Cele mai bune construcţii montaj ş.a. consiliul de conducere ale gistrate. rajelor. Pe lîngă cele 350
sînt factori importanţi ai rezultate s-au obţinut la Ca urmare a preocupă C.A.P. Şoimuş acţionează Datorită lucrărilor de tone nutreţuri însilozate
dezvoltării, ai progresului I.C.I.T.P.L.C.I.M., unde e- rilor pentru promovarea cu răspundere, în spiritul întreţinere mecanică şi pînă acum, am mai depo
ecoriomico-social al patri ficienţa economică post- şi introducerea progresu sarcinilor formulate de manuală aplicate, culturile zitat 155 tone fin de trifo-
ei. Tti acest context, crea calculată a invenţiilor a- lui tehnic, în unităţile e- secretarul general al parti de cartofi, sfeclă, soia şi
ţia feh n ieo -ş t i in ţi f i c ă de- plieate a însumat peste conomice din municipiul dului, tovarăşul Nicolae legume au un stadiu co lienc şi am cosit finul na
veană se află implicată 35 milioane lei. Dintre Deva au fost aplicate a- Ceauşescu, pentru organi respunzător de dezvoltare. tural de pe 80 de hectare
cu perseverenţă şi res creaţiile deosebite ale nul trecut 64 tehnologii, zarea temeinică a întregii din 314 ha prevăzute. Sîn
ponsabilitate în activita oamenilor muncii de Ia s-au îmbunătăţit 38 pro activităţi, pentru ca între tem organizaţi astfel îneît
tea concretă de produc acest institut se eviden cese tehnologice, s-au a- ţinerea culturilor, strân C.A.P. ŞOIMUŞ să încheiem grabnic şl
ţie, în rezolvarea proble ţiază instalaţiile de per similat în fabricaţie 30 gerea furajelor şi seceri transportul celor aproape
melor prioritare care forat eu unul şi două produse. şul să se efectueze cu o- 40 de tone fînuri de le
stau în faţa colectivelor braţe cu acţionare elec- La întreprinderea de perativitate şi la un nivel guminoase care se mai
do muncă, înregistrând e- trohidraulică, prin care lianţi s-au introdus teh calitativ corespunzător. „Acum — ne spunea Au află în cîrnp. In paralel,
voluţii de la an la an, cresc cu mai mult de 50 nologiile de fabricare a Mobilizaţi de organizaţiile rel Luca, preşedintele coo am stabilit măsurile nece
devenind o amplă acti Ia sută vitezele de per varului în cuptoare cu de partid şi de conduce perativei agricole — efor sare in vederea strângerii
vitate de masă în cadrul forare la execuţia gale ardere regener.ativă şi turile sînt concentrate ia
riilor, maşinile de flota- rea unităţii, cooperatorii efectuarea prăşi lei a doua la timp şi fără pierderi a
generosului Festival al s-au montat dispozitive şi mecanizatorii se preo
muncii şi creaţiei „Cin- ţie, executate într-o va pentru afişarea. înregis cupă cu răspundere de mecanice şi manuale la recoltei de cereale păioase,
tarea României". riată gamă tipodimensio- trarea şi reglarea şarjei realizarea lucrărilor menite cultura porumbului, a- avînd cultivate 130 ha cu
In anul 1988, în cadrul nală, cu un consum spe cîntărite Ia var: la în să determine obţinerea în ceste lucrări fiind întîr- orz, 320 ha cu grîu. 30
cific de energie cu 30—50
municipiului, indicele de treprinderea pentru mate acest an a celor mai mari ziate din cauza deselor
creativitate — cel mai la sută mai mic decît la riale de construcţii s-au recolte la toate culturile. ploi ce au căzut în ulti NICOLAE TÎRCOB
obiectiv indicator al gra maşinile de flotaţie cu asimilat noi tipuri de pa Avînd organizată munca mele zile. In acelaşi timp,
dului de tehnicitate şl o- noscute, traductori pentru nouri mari şi produse din în acord global, lucrătorii acordăm întreaga atenţie (Continuare în pag. a 2-a)
riginalitate — a fost de reglarea în regim auto B.C.A. cu destinaţie spe-
83 faţă de 22 cît a mar mat a parametrilor pro ogoarelor de ’ la C.A.P.
cat Ia nivelul judeţului, cesului de preparare a Ing. ŞTEFAN O ANA, Şoimuş se străduiesc să
unor
asigure
obţinerea
fiind înregistrate 74 ce minereurilor — toate a- preşedintele
reri de brevete de inven cestea fiind implementa Comisiei municipale a producţii superioare, astfel
ţii şi 41 dosare de ino te cu succes în activita inginerilor ţi tehnicienilor incit unitatea să poată li
vra la fondul de stat can
vaţii. De asemenea, nu tea productivă. Deva tităţi sporite de produse,
mărul inventatorilor şi în activitatea de crea şi să realizeze retribuţii
inovatorilor a crescut de ţie tehnico-ştiinţifică, re (Continuaro în pag. a 3-a)
majorate, în strânsă core
Transportul auto — de mărfuri
bine organizat, operativ, eficient
împreună cu tovarăşul 140 000 lei. Mai reţineţi canică, întărind ordinea şi aş vrea să spun că sîntem
Ioan Haraga, tehnician o cifră: de la începutul disciplina reuşim să înde conştienţi de răspunderile
principal Ia I.T.A. Hune anului am transportat pe plinim cerinţele fiecărei ce ne revin şi nouă, celor
doara—Deva, secretarul co ste 1,6 milioane de călă zile, să efectuăm un trans din sectorul de transport
mitetului de partid al în tori, majoritatea mineri. port operativ, eficient, care auto, în creşterea pro
treprinderii, am luat „pul — Răspunderile cele să contribuie într-o mă ducţiei de cărbune.
sul" unei zile de muncă la O activitate intensă, des
autobazele din Petroşani făşurată cu răspundere,
şi Haţeg, unităţi cărora le La autobazele din Peiroşani şi Haţeg în.tr-o bună organizare se
revin sarcini importante derulează zi de zi şi la
atît la transportul de mar autobaza din Haţeg. Ingi
fă, cit şi de călători. mai mari le avem la trans sură tot mai bună la rea nerul Petrişor Vălean. şe
— Am încheiat primele portul cărbunelui din ca lizarea sarcinilor mobili ful unităţii, face precizări;
cinci luni de muncă din rierele Jieţ şi Vîncu la zatoare pe care le are — Indicatorul de bază
acest an cu realizări bune preparaţii, apoi, bineînţe Valea Jiului anul acesta, al activităţii noastre —
la principalii indicatori ai les, la transportul călăto în actualul cincinal şi în tone transportate —. este
activităţii noastre — ne rilor, mai cu seamă a perspectiva, aşa cum sub
spunea tovarăşul Con minerilor la şi de la lo linia secretarul general îndeplinit în procent de
stantin Buldur, contabilul 103,8 la sută, după oele
şef al autobazei din Pe curile de muncă, precum al partidului, tovarăşul cinci luni şi jumătate care
troşani : 102,7 la sută to şi la transporturile comer Nicolae Ceauşescu. în cu- au trecut din acest an.
ne transportate, 103,9 la ciale — a continuat ingi vîntarea rostită la mai'ea — Unde se află punctele
sută călători transportaţi, nerul Marcel Părăianu, şe adunare populară de la fierbinţi de lucru ?
101,6 la sută călători-kilo- ful autobazei. Organizîn- Petroşani, eu prilejul vi — La cariera de cărbu
meti'i, 100,3 la sută veni du-ne mai bine munca la zitei de lucru pe care a ne Vîncu, din Valea Jiu- In secţia tras-t<U|>uit-finiţ at, muncitoarea Marin I5un-
turi, în timp ce cheltuieli gărdean finisează încălţămintea „Lux* aflată în producţia
toate autocoloanole şi făcut-o în judeţul Hune GH. I. NEGREA
le la 1 000 lei venit au doara, în primăvara aces de serie ia Fabrica de încăiţă minte „Corvln" din Hunedoara.
fost reduse, ceea ce ne-a punctele de lucru. în ate (Continuare în pag. a 2-aJ Foto NICOLAE GHEORGHIU
adus o economie de peste lierele de întreţinere me tui an. Cu alte cuvinte.
