Page 80 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 80
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 827 • VINERI, 23 IUNIE 1989
Pag. 4
Ieri, în
s „CUPA ROMÂNIEI"
SESIUNEA SPECIALĂ A G.A.T.T. micii traficanţi, tratamentul Meciurile disputate joi Buzău: DIN AM O — S.C.
obligatoriu în instituţii sa în cadrul sferturilor de BACAU 5—1 (3—1). Au
Intervenţia reprezentantului României nitare pentru narcomani. finală ale „Cupei Româ torii golurilor : Lupu (2),
niei" la fotbal, competi Mateuţ. (2), A udo ne, res
GENEVA 22 (Agerpres). vin principiilor şi regulilor M STOCKHOLM. - In ţie ce se desfăşoară sub pectiv, Grigpraş.
—• în cadrul unei sesiuni GATT. capitala Suediei s au în genericul „Daciadei", s-au Braşov : VICTORIA
speciale. Consiliul GATT Numeroase ţări în curs Şgg PARIS. - Organizaţia cheiat lucrările celui de-al încheiat cu următoarele bucureşti — Gloria
(Acordul General pentru de dezvoltare, socialiste şi Naţiunilor Unite pentru E- XVIll-lea Congres al Inter rezultate : BISTRIŢĂ 1—2 (2—1).
Tarife şi Comerţ) a exa dezvoltate, au exprimat ducaţic, Ştiinţă şi Cultură naţionalei Socialiste, forum Bucureşti : UAVID — Au marcat: Coraş (2),
minat evoluţiile recente critici la adresa măsurilor (UNESCO) a anunţat o se la care au participat re GLORIA BUZĂU 3—1 Ţîră, Mirea, respectiv,
intervenite în comerţul protecţioniste, caracterului ric de acţiuni cu caracter prezentanţi a peste 80 de (1—0). Golurile au fost Florea şi Soare.
mondial, în politicile şi agresiv al legislaţiei S.U.A. pregătitor pentru lansarea partide socialiste, social-
practicile comerciale ale în domeniul comerţului. unui program de reconstruc democratc şi laburiste. înscrise de Rada (din lo Pentru semifinalele
ţărilor-părţi contractante, Impunerea unor bariere ţie în Namibia, în dome Congresul a adoptat „De vitură de la 11 m), Mino- competiţiei, programate
la această organizaţie. tarifare sau netarifare prin niile învăţămîntului, cultu claraţia de principii a In iu şi Estinca. duminică, 25 iunie, s-au
Intervenind în cadrul măsuri legislative ale Con rii, ştiinţei şi comunicaţii ternaţionalei Socialiste". A Constanţa : STEAUA — calificat echipele Steaua,
dezbaterilor, reprezentan gresului S.U.A. echivalea lor. S-a precizat astfel că fost adoptată, de aseme UNIREA SLOBOZIA 3—1 Dinanio, Rapid şi Victoria
tul ţării noastre s-a pro ză cu o încălcare a nor o misiune comună a nea, o rezoluţie cu privire (1—0). Golurile au fost Bucureşti.
nunţat împotriva recurge melor şi acordurilor din UNESCO şi înaltului comi la activitatea internaţiona marcate de Piţurcă (3), (Agerpres)
rii la practici şi măsuri cadrul GATT, constituind sariat pentru refugiaţi se lă a organizaţiei. respectiv, Proşteanu.
restrictive unilaterale, a totodată o contradicţie află în prezent în Namibia In funcţia de preşedinte
condiţionării desfăşurării flagrantă între declaraţiile pentru evaluarea nevoilor a! Internaţionalei Socialis
relaţiilor comerciale de unor oficialităţi de la concrete ale poporului na- te a fost reales Willy
criterii extraeconomice şi mibian în sectoarele men Brandt. CAMPIONATUL JUDEJEAN
împotriva exercitării de Washington privind libera ţionate, atît în etapa de DE FOTBAL
presiuni care urmăresc ob lizarea comerţului interna tranziţie, cît şi după ob ■ ATENA. - La Atena
ţinerea de avantaje eco ţional şi practica de zi cu ţinerea independenţei. au fost anunţate oficial re
nomice şi politice. Vorbi zi a relaţiilor comerciale zultatele finale definitive Juniori — seria i
Ş| OSLO. - Mişcarea
torul a reamintit că ase bilaterale — s-a arătat în naţională norvegiană „Nu ale alegerilor legislative
menea manifestări contra cursul dezbaterilor. desfăşurate la 18 iunie. clasamentul final
armelor nuclearo !“ a dat Partidul Noua Democraţie
publicităţii un apel în ca a întrunit 44,25 la sută din 1. Constr. Hunedoara 32 24 4 4 114— 28 52
DIN J Ă R I L E S O C I A L I S T E re se cere proclamarea o- voturile exprimate, dispu- 2. Inox Hunedoara 32 25.1 6 107— 35 51
raşului Oslo - capitala ţă
rii - şi a altor oraşe zone nînd în noua configuraţie 3. Dacia Orâştie 32 19 6 7 99— 38 44
a parlamentului de 145 de
• MOSCOVA. — La fa de aparate necesare eco denuclcarizatc. Organiza 4. Minerul Ghelari * 32 22 1 9 103— 50
mandate, din totalul de
brica dc avioane din Har- nomiei naţionale. ţia a dat, de asemenea, 300. Mişcarea Socialistă 43
kov a început producţia • BELGRAD. — în lo publicităţii un protest îm Panelenă (PASOK), al că 5. Minerul Uricani 32 18 5 9 83— 47 41
de serie a avionului uşor calitatea iugoslavă Zeni- potriva intrării în porturi rei lider este premierul 6. Minerul Certej 32 15 9 8 98— 60 39
de transport „AN—74" ţa a luat sfîrşit primul norvegiene a unor nave ale 7. Metalul Crişcior 32 15 8 9 85— 61 38
destinat special zonelor congres iugoslav privind NATO, care pot purta ar demisionar Andreas Pa- 8. Victoria Călan 32 16 5 11 80— 53 37
polare. în numeroasele protecţia atmosferei. Sco me nucleare. pandreu, a obţinut 39,15
sale zboruri experimen pul reuniunii, subliniază !a sută din sufragii şi va 9. Parîngu! Lonea 32 15 5 12 78— 64 35
tale, exemplarul de pro agenţia Taniug, a fost de | CAIRO. - Preşedin avea 125 de deputaţi. 10. Mecaniz. Sîntandrei 32 13 3 16 . 90— 57 29
bă al aparatului a efec a defini o strategie avlnd tele Egiptului, Hosni Mu- Partidele stîngii unite au 11. Utilajul Petroşani " 32 12 5 15 52— 78 25
< t
tuat curse pentru aprovi ca obiectiv conservarea barak, a aprobat legea a- cucerit 13,12 la sută din 12. Rapid Simeria Triaj 32 9 4 19 51— 72' -22
zionarea staţiilor de la calităţii atmosferei, pro- doptatâ dc Adunarea Po voturi şi 28 de mandate,
Polul Nord. Noul tip de punîndu-se, printre alte porului în vederea comba celelalte două locuri re 13. Preparat. Petrila 32 8 5 19 42— 94 '21
avion de transport poate le, introducerea unor sis terii narcomanici şi con venind candidaţilor unor 14. Minerul Aninoasa 32 6 8 18 46— 77 20
dezvolta viteze de 200— teme uniforme de măsu formaţiuni politice mici. 15. C.F.R. Petroşani 32 7 4 21 3 S-t- 104 18
600 km pe oră şi foloseş rare a gradului de polua trabandei cu narcotice. Le 16. E.G.C.L. Călan 32 5 1 26 OS— 177 11
te piste de aterizare-de- re, măsuri de educaţie gea prevede pedeapsa ca-
colare scurte. „AN—74" a pentru protejarea mediu pitală_ pentru marile ope 17. Voinţa 11 ia 32 4 2 26 30—139 10
de trafic, înăsprirea pe BiiSflgSo
fost proiectat astfel îneît lui, elaborarea unor pro raţiuni de contrabandă şl * Penalizată eu 2 puncte,
pc baza lui să se poată iecte de purificare şi con s* Penalizată cu 4 puncte.
produce o serie întreagă servare a acestuia etc. depselor pecuniare pentru
UNITATEA ŞCOLARA Clasa a IX-n Clasa a Xl-a Inspectoratul şcolar al judeţului UNITATEA ŞCOLARA Clasa a IX-a Clasa a XI-i
— PROFILUL — zi seral zi sera! — PROFILUL — z( seral zi seral
H u n e d o a r a
Liceul industrial »r. 1 Deva Şcoala generală 4 Vulcan
— miner mecanic 180 180 160 — industrie uşoară 108 — — —
— mecanică 40 Liceul Ind. „A. Iancu“ Brad
— electrotehnică 40 PLANUL DE ŞCOLARIZARE — miner mecanic 108 •*» 72 36
Liceul industrial nr. 2 Deva — mecanică 108 4» 38 40
—» mecanică 108 40 72 40 — electrotehnică 38 — 36 36
— electrotehnică 108 72 40 pentru învâfâmînful liceal în anul şcolar Liceul industrial Crişcior
Liceul industrial nr. 2 Deva 1989—1990, xi şi seral — miner mecanic 72 —- 70 40
— materiale de construcţii 108 36 — mecanică 72 —* 22 40
— prelucrarea lemnului 72 72 — electrotehnică 30 — 18 —
— silv. şi expl. t'orestiero 72 36 unitatea şcolara Clasa a IX-a Clasa a Xl-a Şcoala generală Baia de Crlş
— mecanică 36 40 40 — PROFILUL — zi serai zi serul — industrial agricol 36 — —
Liceul industrial nr. 1 Deva Şcoala generală Buce?
— construcţii 141 40 72 36 Şcoala generală Tellue — mecanică 36 — —
— mecanică , A 72 36 80 — mecanică 36 şcoala generală Vaţa
Liceul industrial nr. 5 Deva Şcoala Lunca Cernii — mecanică 36 •— —
— electrotehnică 232 40 i — mecanică 30 mm — prelucrarea lemnuiui 36 —■ —
Liceul de matemntlcă-fizică Liceul industrial Petroşani • 1 Liceul ngroindustrlal Haţeg
„Decebnl 44 Deva — miner mecanic 396 , r 162 120 — industrial agricol _ 130 40 72 40
— matematică-fizică 108 54 36 — mecanică 114 40 72 120 — industria alimentară 72 — 36
— matematică 13 — electrotehnică 36 — 36 80 — electrotehnică 30 — 36 36
— mecanică 36 80 — construcţii 72 — 18 — Şcoala generală 2 Haţeg
— chlmie-biologie 36 36 — mecanică 36 —- —
Liceul pedagogic Deva Liceul matematlcă-lizică Şcoala generală Petros—Bnru
Petroşani
— pedagogic 36 36 — — matematică 108 90 — materiale dc construcţii 36 — —
din care : — —i 1H —
pentru judeţul Gorj 18 — matcmatică-fizică 36 —< 36 — Şcoala generală Pui
— electrotehnică
— filologlc-istoric 36 20 72 — 36 — — mecanică 72 — —
— industrie uşoară 36 18 — industrie uşoară Şcoala generală Brazi
— industrie alimentară 36 — Liceul economic Petroşani 36 36 — mecanică 72 — —
.Şcoala generală nr. 7 Deva — economic pentru comerţ 36 40 51 38 Liceul agroindustrial Dla
72
— finanţe-contablUtate
— Industrie alimentară — alimentaţie publică 36 — 18 3G — industrial agricol ^ 108 40 72 80
Şcoala generală Bălţa Şcoala generală 4 Petroşani Şcoala generală Dobra
— mecanică 36 41) — industrie uşoară 36 — — — — industrial agricol 36 — —
şcoala generală Ccrtej Şcoala generală 6 Petroşani Lic. Ind. „A. Vlaicu“ Orâştie
— mecanică - — mecanică 36 — mecanică 215 — 108 80
Şcoala generală Şoimuş Liceul industrial nr. 1 Orăştle
— mecanică 30 — Liceul industrial Petrila 180 40 54 80 — chimie industrială 108 — 36 80
Şcoala generală Micia — mecanică 36 — 18 36 — mecanică 36 — 51 40
— electrotehnică
mecanică 35 Şcoala generală l Petrila — electrotehnică 36 — ib
Liceul ind. nr. 1 Hunedoara — mecanică 3G w. Liceul agroindustrial
— metalurgie 360 40 108 76 Şcoala generală 2 Petrlln Ciermisara
— mecanică 180 40 36 120 — industrial agricol 114 — 72 80
— electrotehnică 72 36 — mecanică 72 — economic pentru
Liceul irul. nr. 2 Hunedoara Şcoala generală 6 Petrila — agricultură 38 — 36
— industrie uşoară 114 4ft 108 72 — mecanică 72 Şcoala generală Beriu
— mecanică 36 10 3G 72 Şcoala generală 2 Uricani — industrial agricol 36 —■ —
Liceul ind. nr. 3 Hunedoara — mecanică 114 — — —• Liceul industrial Călan
36
— miner mecanic
— construcţii 40 18 36 — metalurgie 72 — 36 36
— mecanică J 41 40 36 160 Liceul industrial nr. 1 LupClii ... — mecanică 108 — 36 40
— electrotehnică 72 ÎS — miner mecanic ISO 144 80 — electrotehnică 36 — 36
40
ideeul sanitar Hunedoara — mecanică 108 40 90 36 Liceul industrial Simeria
16
36
—
— sanitar 72 — electrotehnică — mecanică 180 40 36 120
Ideeul dc inatematică-fizică Liceul industrial nr. 2 Lupcni ___ 36 40 — electrotehnică 72 — 36
Hunedoara — chimie industrială 72 40 36 40
36
— matematică-fizică — mecanică 36 '-- 36 —-
— mecanică 108 120 — electrotehnică Potrivit precizărilor Minis torului Educaţiei şi Invăţămîn-
—* filologic-istoric 36 Liceul industrial Vulcan tului nr. 35018/6 Iunie 1989, în clasa a Xl-a de liceu, învă-
şcoala generală Cheiuri — miner mecanic 144 72 80 ţămînt seral, vor fi declaraţi înscrişi, fără concurs de
— miner mecanic 36 36 36 — mecanică 144 40 58 80 admitere, toţi promovaţii cla sel a X-a din promoţia anu
— mecanică 36 — — electrotehnică 36 — 18 — lui 1989, care au fost repar tlzaţi Sn şcoli profesionale.
COLEGIUL OF REDACŢIE • Minei Bodea. Sabin Cerbu. ton Cioctei, Dumiiru Ghconea, Tiberiu îsiralo (redactor şef), Gheorgho Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str, Dr. Petru Groza, nr, 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex? 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 257
