Page 82 - Drumul_socialismului_1989_06

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.'

In cadrul concursului inferjudeţean de Partidul, Ceauşescu, România
At f U u s J - S rilor — „Costeşii '89'*, premiul ziarului PARTIDULUI
oezie patriotico _ „Sub flamuri de partid E nimbul demn al vieţii dc croi.
iruitoare" organizat in cadrul manifestă­
„Drumul socialismului" a fost atribuit ele­
vei Camelia Reghina Lungu din Baia Mare.
• 13,00 T
Publicăm mai jas două din creaţiile sale.
Spre falduri tricolore
Se-nalţ-al nostru gînd La sfîrşit d
* Cîntcc ni
I9UNEOORENE ODĂ Partidul ne îndeamnă nosc * Ogli
Spre viitor cu-avînt.
lui * Un c
In zări albastre, măreţe ctitorii Şi-n zborul nostru liber dv. * Din i
Se-nalţă astăzi pe-al nostru mîndru plai senului anii
V Iar noi, aici, cu inimi pururi vii Partidul ne-ocroteşte mopsă ni-i
Ne-nvaţă ce-i Mîndria
Perspective vedi tot mai des inope­ Cinstim şi ne păstrăm al nostru grai. Şi-n inimi ne-o sădeşte. Telc.port '
rantă. Se configurează ast­
fel o nouă disciplină, bio- Ne-avîntă-n zbor stindardul României în ale noastre piepturi serial * D
dc Aur Tv.
In clipa de fa fă nimeni
\ nu se mai îndoieşte că e- ranţei (Ed. Albatros, 1989). etica. Comitete de bioeti- Al nostru gînd de pace lummos, Se zbate pururi clipa muzical : M
Căci astăzi pe pămîntul veşniciei
Maximilian,
C.
scrie
câ,
De fapt, ea continuă preo­
t tapa postindustrială, in cupările din cărţile ante­ „vor fi prezentate pretu­ Noi învăţăm ca să durăm frumos. Partidul brav stindard, cr • 14,45
Ne-avîntă-n zbor aripa.
politică o L
care omenirea a şi păşit rioare ale reputatului ge­ tindeni, deoarece medicina Şi-n piepturile noastre de români rea progran
de acum, va II dominată netician, aducindu-le la zi: este şi mai ales va fi o- Sub cerul României
\ de electronică şi de gene­ perspectivele de-a dreptul bligată să răspundă în faţa Se zbate pururi inima dc frate, Noi mergem înainte Telejurnal t
* tică. Dar, pe de altă fantastice pe care le des­ comunităţii pentru fie­ Căci noi avem lăsate «lin străbuni Şi-i mulţumim din inimi nicric, ani <
în hărnicia muncii toate-ngeraănate.
\ parte, sint in că foarte chide genetica şi contu­ care dintre deciziile ei. Şi Partidului Părinte. 19,50 Teleen
20.20 Tinere
greu de precizat consecin­ rarea problematicii insolite rolul lor va creşte perma­ Noi ştim pc-acest pămînt ce-i bucuria
\ ţele concrete pe care a- şi deosebit de complexe nent, paralel cu amelio­ Căci soarele luceşte pentru noi CAMELIA REGHINA LUNGU pă. Muzică
\ ceste ştiinţe, cu tehnologii­ ce decurge din evoluţia tot rarea potenţialului tehno­ mâncască
le ce decurg din ele, le mai spectaculoasă a aces­ logic al medicinei. Dar a- artistic. „P
s vor avea asupra civilizaţiei tei ştiinţe. Pentru că a ceste comitete vor reuşi 22.20 Tclejc
\ şi, in general, asupra evo­ ştiut să evite specializarea oare să-şi păstreze întot­ CRONICA LITERARĂ
\ luţiei speciei umane. Şi deauna obiectivitatea ? De­
la urma urmelor, implicit, ciziile lor nu vor fi oare ItAOH
\ chiar, asupra planetei, influenţate de imponde­ 0 carte despre hunedoreni
\ căci ştiinţa, a cărei meni­ rabili factori extramedi*
re e să descopere a- caii ?" SELECŢ1UI
\ devârul, stă dincolo de întrebări. întrebări şl Binecunoscut şi îndrăgit sînt de origine fauikneriană, lui Brâncuşi, reporterul GKAMUL I:
s bine şi de rău. Tehnologia, îngustă, situindu-se pe te­ perspective dintre cele mai de către cititorii noştri, fraza avînd deodată atît notează undeva : Pămîntul programul d
Buletin <to
şi zborul de pasăre. Pă­
\ in schimb, care are rostul ritorii interdisciplinare de actuale, vizînd un viitor nici poetul şi reporterul Nîiron poezie cît şi observaţie mîntul respiră... Audienţa rai
Ţie a debutat zilele aces­
exactă, tinzînd către hiper-
măcar
prea
îndepărtat.
unde poate viza domeniile
aplica
a
de
adevărul,
letin de ştii
\ poate deveni dezastruoasă. cele mai variate, de la Evident, spaţiul m-a obli­ tea cu o carte personală realitate; simbolurile şi Consecvent cu genericul comoara fol»
Revista liter
s Dovadă gravele probleme sociologie la ecologie şi gat să mă limitez a rele­ deosebită (după alte apa­ metaforele (în cadrul des­ cărţii, autorul dedică sub­ < 11,00 'delii:
ecologice care afectează de la fisiunea nucleară la va doar un singur aspect, riţii în volume colective crierilor) alternînd cu o stanţiale pagini energeti- li,o: « ţii
in clipa de faţă întreaga ingineria genetică, pentru pe care l-am socotit cel — n.n.). Deosebirea faţă bună ştiinţă a reportaju­ cienilor în reportajele an­ te ; îi
\ planetă. De aici şi preo­ că, de asemenea, posedă mai incitant, dintr-o carte de celelalte cărţi care o- lui literar de calitate. tologice : Steaua de pe 12.00 n
12.05 Pun..
cuparea tot mai frecventă un impresionant bagaj de care abundă in problema­ par anual constă în faptul Mureş - dedicat inimoşi­ De pe mar
\ a oamenilor de ştiinţă de cunoştinţe riguros selec­ tizări incitante. Scrisă a- că Lumini hunedorenc (Editu­ lor oameni care slujesc ţârii; 13,00 l
\ a identifica efectele pe tate şi perfect asimilate, greabil şi alert, ea ni se ra „Facla", 1989) se con­ tia şi constructorilor, e- 15.00 Avanpr
Termocentrala de la Min­
tv. ; 15,15 IV
\ termen lung pe care le doctorul Maximilian a ră­ adresează tuturor celor ce stituie cu adevărat din pa­ nergeticienilor din Retezat de preţ ulii
gini care-şi propun a lu­
Dialoguri ei
produc
nu ne este indiferent în­
lor.
mas un umanist de elită,
descoperirile
\ Au apărut astfel in anii Pe el il preocupă in cel cotro ne Îndreptăm, dar mina cu talent chipuri şl - Răsărituri pe Rîu Maro- Radiojurnal
rii ale lvpoc
Retezaf. in urma relectu-
\ din urmă o seamă de cărţi mai înalt grad aspectele poate in primul rind ti­ caractere, locuri dragi rării acestor frumoase pa­ Epoca Nicolj
extrem de captivante pe etice ale noii problema­ nerei generaţii, adică ce­ nouă celor care trăim şi 17.00 Bule
\ această- temă, concurind tici. Intr-adevăr, in faţa lor ce vor trebui să răs­ muncim pe aceste melea­ gini - am putea menţiona 17.05 Muzici
\ din ce in ce mai serios perspectivelor, nu de pu­ pundă efectiv, cu pregăti­ guri de legendă dar şi faptul că scrisul iui Miron 21,Of ii r,a •
dv. ; 18,00 (
de intensă muncă, de rea­
\ literatura de ficţiune. Din­ ţine ori terifiante, pe care rea, cu omenia şi cu In­ lizări ale anilor socialis­ Ţie, atunci cînd se află în 22,0îi ^iidioj
slujba luminii, capătă ce­
Sport : 2:1,00
teligenţa lor, acestor În­
ingineria genetică le des­
tre ele lace parte şi noua
va din strălucirea diaman­
\ lucrare a doctorului C. chide omenirii, deontolo­ trebări. mului. Personajele cărţii tului, ceva din greutatea tic ; 23,10
dans ; 23,35-
\ Maximilian, Drumurile spe­ gia tradiţională se va do­ RADU CIOBANU sînt oameni atît de fireşti pămîntului, putere de cu­ de ştiri.
în cotidianul muncii şi vie­
ţii, incit mulţi dintre citi­ prindere şi reţinere pentru
tori se vor mira cu a- memoria timpului prezent,
chiar dacă pentru Marlene a timpului viitor. La şan­ C i n e i
cronica filmului Demonstraţii Dietrich, „frumuseţe mag­ devărat, se vor bucura tierele celor două mari
netică şi misterioasă, per­ descoperind pur şi simplu obiective din slujba lumi­
sonificare a femeii eterne' , că au ajuns eroii unei
1
de inteligenţă actoricească însemna începutul unei epopei despre aceste nii, ochiul reporterului a tria); HUNE
DEVA : Pi
noi străluciri într-o ca­ timpuri şi locuri. fost permanent martor, riţa tn laşi
le-a pîndit creşterea, a
Trufaş cînd va, şlagăr goste pierdută, devenise o rieră ameninţată de mo­ Cum era şi firesc, pa­ ascultat sufletul oameni­ A); Ce so i
torc ? (Mc
cinematografic în 1940 şi colecţie de idei lipsite notonie. Cu acest ultim ginile de început sînt de­ lor, a înţeles spiritul nou Colosul din
în anii imediat următori, de imaginaţie. Cea mai rol dintr-o serie obosi­ dicate Văii Jiului, acelor al locului, s-a bucurat seriile
oameni care muncesc în
„Şapte păcate" a fost co­ solidă tehnică cinemato­ toare, reîncepea ascensiu­ adîncul pămîntului, la Tablete excelente despre o dată cu constructorii a- PETRc
tl eman
borât de spectatorul con­ grafică a acelor ani n-a nea unui star care s-a izvoarele luminii. Astfel, pămînt, sat şi părinţi sînt tunci cînd energia pulsată batic (Pai
(7 Noicmbr
temporan din „mitologie" mai putut face nimic. Dacă bucurat de o uriaşă popu­ redescoperim o dată cu acelea intitulate sugestiv de pe Mureş sau din Re­ din viitor (
şi simbolic : Cu faţa spre
pentru a-.şi primi tot mai imaginaţia lipseşte din laritate, o actriţă culti­ ochiul atent al scriitoru­ sat, Cumpăna (o menţiu­ tezat a slujit oamenilor. PENI : Vaci
vată şi cu talent literar,
(Cultural); 1
scăzuta porţie de glorie. film, jocul actorilor devi­ cu prietenii care ar stîrni lui, cadre întregi dintr-o ne aparte), Soarele din Nu putem să nu remar- genda şerifi
După „îngerul albastra", ne o pradă uşoară pentru invidia oricărui muritor — natură darnică şi o dezvol­ pîine, Vatră străveche în­ măm excelentul reportaj nessee — 1
„Dezonorata" şi „Shanghai uitare. John Wayne — fa­ Jean Gabin, Jean Cocteau, tare pe verticală a arhi­ tr-un timp prezent, Dor Soarele din pîine unde pe­ rul); LON
(Minerul) ;
Express", povestea femeii voritul bărbaţilor, simpa­ Emest Hemingway. tectonicii industriale şi nestins, Strălucirea Zaran- riplul reporterului începe Legenda <
care aduce după sine toa­ tizat pentru personajele în filmul „Şapte păcate" civile a oraşelor munici­ dului, Gutuile, Sarmizcgc- tot de la pămînt, petre- Ton nessee i
te relele, poveste cu happy sale în care ei se regă­ îşi află germenii una din­ piului Petroşani. Ochiul re­ tusa, Drumul, Cel mai fru­ cîndu-se prin lumina griu­ A NI NO A.S A
(Muueitores
end duios şi fără pic de sesc adesea — şi Marlene tre cele mai strălucite de­ porterului are o anume mos curcubeu, Locuri pri­ lui şi ajungînd la morarii S.in i;i njhas
şi brutarii care plămădesc
nebunie, cu o eroină re- Dietrich sînt astăzi cunos­ monstraţii de inteligenţă febrilitate, se fromîntă vite cu dragoste, Ca un pîinea, soarele ajuns pe BRAD: Te»
hi'tîlnindu-şi solida dra­ cuţi pentru alte filme. actoricească. Desfăşurată în aşteptarea evenimente­ stup..., Măsura timpului, mesele noastre în fiecare scara II
lor şi oamenilor pe care
Şic); ORAŞ
în „Pasiunea fatală" şi intuieşte dinainte că-i va Cîntecul seminţei, Lutul... zi. Dar aceste rînduri sînt mina nebnr
Cineva aeol
„Kismet”, dublată de re­ întilni. Acesta e un semn în aceste pagini reporterul neîncăpătoare pentru o beşte (I’l aci
Omagiu Luceafărului nunţare la dragoste pentru bun pentru reporter, pen­ pare mai inspirat decît carte minunată. N-am spus SARA-BAI :
a evada din lumea Hol-
oricînd, sufletul poetului
(Centrul tU
Luminii hunedorene. Lăsăm
Ultima ediţie a publi­ Cioculescu, Alexandru lywood-ului, ea va culmi­ tru realizarea unui sub­ şi omului fiind în perma­ un cuvînt despre eroii creaţie ,.Oît
strat profund reportajelor,
niei“); H AT
caţiei „Reporter" editată Piru, Edgar Papu, Zoe na cu „Procesul de la sondajelor efectuate cu nenţă sub tensiunea grea cititorilor plăcerea să-i soarelui (i>;
de Secţia de ziaristică Dumitrescu Buşulenga ş.a. Nurnberg", film după abilitate în psihologiiie a pămîntului, a oamenilor descopere şi să se desco­ Miracolul;
din cadrul Academiei de Intîlnim, de asemenea, care va fi clar pentru toa­ eroilor. pentru care pămintuî a pere, cu uimire, cu satis­ gentleman 1
batic (Cenţi
studii social-politice din un vast material al lui tă lumea că ascensiunea Unele subtitluri şi pasaje rămas glia strămoşilor noş­ facţia împlinirii. şi creaţii
Bucureşti este dedicată Djmitrie Vatamaniuc, Marlenei Dietrich nu a fost ale paginilor despre oa- tri, ţărani, plugari... Pre­ României");
Centenarului Eminescu, conducătorul ediţiei inte­ deloc întîmplătoare. . menii planetei cărbunelui cum în arta nemuritoare a VALERIU BÂRGĂU Răzbunarea
(Mureşul):
constituindu-se într-un grale a operei emines­ GHEORGHE POGAN de la 13arlr
admirabil omagiu adus ciene, o amplă evocare
Luceafărului p o e z i e i realizată de Nichita Stă-
româneşti. în paginile pu­ nescu, poezii dedicate lui Una din cele mai mari Recital de lieduri mari scene muzicale din
blicaţiei sînt inserate Eminescu, semnate de voci ale artei lirice româ­ cinci continente, cuce­
mărturii semnate de cu­ cunoscuţi scriitori actuali, neşti ce s-a impus de-a rind prestigioase premii
noscute personalităţi ale precum şi un impresio­ lungul timpului — Maria Liedurile compuse de stilului muzical wagne­ şi distincţii la concursu­
rile internaţionale. Lau­
vieţii cultural-ştiinţifice nant material fotodocu- Slătinam Nistor — este Schumann, în 1810, re­ rian. reată la toate ediţiile Pentru ui
româneşti şi străine care mentar. Sînt prezentate interpreta ideală a ciclu­ prezintă mici povestiri Prezentă pentru prima Festivalului naţional „Cîn- fi în gencr;
corul tcmp<
l-au cunoscut personal mărturii ale unor per­ lui de lieduri Op. 42 (Via­ poetico-muzicale în care dată în judeţul nostru, tarea României", marea arii relativ
pe marele poet sau au sonalităţi de peste hota­ ţă şi dragoste de femeie) nobleţea limbajului, ex­ cu prilejul manifestărilor artistă a fost adine im­ cădea ploi
fost adînc impresionate re despre creaţia emi­ compuse de Robert Schu- presivitatea armonică se omagiale „Dor de Emi­ presionată de căldura cu caracter dc
de creaţia sa genială. nesciană. Pentru străda­ mann, şi a celor „Cinci unesc pentru a reda cea nescu", organizate de Co­ care a fost primită de ţite şi de
lectrico. Vi
Consemnăm în acest sens nia depusă în strîngerea lieduri" pe versurile Ma- mai perfectă tălmăcire a mitetul judeţean de cul­ publicul hunedorean. derat din
însemnările lui Titu Ma- thildei Wesendonck, crea­ poeziei. Partida pianului tură şi educaţie socialistă, Deşi foarte solicitată vestic şi \
râturile m
iorescu, loan Slavici, Io- materialelor prezentate te de Richard Wagner. este o parte integrantă a Maria Slătinaru Nistor pentru marile scene ale cuprinse 1
sif Vulcan, Ion Creangă, ori realizate personal, cît Magazinele de specialita­ conţinutului partidei vo­ ne-a mărturisit că este lumii, Maria Slătinaru grade, iar
Bogdan Petriceicu Haş- şi pentru întreaga înfăţi­ te ne recomandă discul pe cale. originară din Iaşi, unde Nistor şi-a exprimat do­ între 21 si
care sînt imprimate lu­
deu, Ion Luca Caragia- şare grafică a publicaţiei crările mai sus amintite La rîndul său, Wagner, şi-a început studiile mu­ rinţa fierbinte, ca pe vii­ lat ceaţă.
le, Iacob Negruzzi, Mihail merită un cuvînt de | constituind pentru publi­ care atribuia importanţă zicale, pe care le-a ter­ tor să fie cît mai mult Ea munt
Sadoveanu, Eugen Lovi- laudă membrii colecti­ cul meloman o adevărată egală poeziei şi muzicii, minat apoi la conservato­ prezentă în faţa publicu­ fi în gener
nescu, Garabet Ibrăilea- vului de redacţie — Da­ revelaţie, glasul distinsei ce şi-a găsit expresie în rul bucureştean, avînd-o lui î’omânesc, care a sus­ cerul părţi
v
alocuri
nu, Nicoiae Iorga, Mihail niela Burice!, Dan Câm­ „Cinci poezii pentru voce ca profesoară pe inegala­ ţinut-o şi a apreciat-o cu mai ales c
Dragomircscu, Camil Pe- pean, Cristian Da vid; ma­ cîntăreţe constituind un de femei şi pian", create bila Arta Florescu. In cei generozitate încă do la aversă Ins
pur izvor de emoţii, prin
trescu, Perpessicius, cheta, selecţia textelor, stilul nobil abordat şi de compozitor între 1857— 20 de ani de activitate debut. cărcări el
moderat di
George Călinescu, Tudor realizarea şi prezentarea prin expresivitate deose­ 1858 şi care au jucat un muzicală neîntreruptă, a tic. Izolat
Anghczi, Tudor Vîanu, grafică — Dan Câm­ bită. rol important în evoluţia fost prezentă pe cele mai Prof.. ELENA TĂMÂŞAN
loan Alexandru, Şcrbnn pean.