Page 89 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 89
CAMPANIA AGRICOLĂ ' DE VARĂ
:
PROLETARI DIN TOATE TâRflE,\jNIT'l VA!
Duminică, activitate intensă
la secerişul orzului
S O C IA L IS M U L se desfăşoară din plin în
Declanşat cu cîteva zile
în urmă, secerişul orzului
majoritatea unităţilor a-
gricole din judeţ. Dumini
că s-a acţionat cu spor la
OBBAM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUAIEDDflBA Al P C. recoltat în toate zonele
unde nu a plouat. Aşa s-a
NSI tlUlUI >P0PUlftR JUDE înlimplat, de pildă, la
C.A.P. Micia, unde, intrate
în lan dimineaţa, combi
nele nu s-au oprit din
Anul XLI, nr. 9 830 MARTI, 27 IUNIE 1989 4 pagini - 50 bani secerat decît scara, cînd
s-a lăsat întunericul.
— Orzul este copt şi nu
mai bun de recoltat — ne
spunea Ioan Nistor, ingi
11 989-an de cisiv a !cincinalului actual nerul şef al unităţii. După
g; , ■ >; ... ploile căzute în ultima
vreme, astăzi este prima
Sarcinile de plan-îndeplinite zi cînd putem munci în
ritm susţinut la seceriş.
exemplar, la toţi indicatorii Pentru ca să finalizăm, aşa
cum ne cerea secretarul
general al partidului, to
varăşul Nicolae Ceauşescu,
Noua capacitate de producţie prinde secerişul în maximum pa
tru zile, adică pînă mier
curi, ne-am asigurat acti
contururi tot mai viguroase vitatea în aşa fel îneît să
realizăm viteze cit mai
mari la secerat. Au venit
în sprijinul nostru mai
Acum, cu puţin timp îna aplicarea întocmai a mă tarea tîmplăriei metalice mulţi mecanizatori, cu uti
intea încheierii primului surilor înscrise în progra de închidere. Cu abnega lajele de la secţiile din
semestru al acestui an de mele speciale adoptate în ţie şi dăruire acţionau şi Leşnic şi Sîrbi, aşa că,
cisiv al cincinalului 1986— adunările generale ale oa zidarii lui Moise Iacob şi după cum se vede, muncim
1990, pe platforma de edi menilor muncii din briga fierar-betoniştil din subor- la seceriş qu combine.
11
ficare a noului furnal, tir. dă. dinea lui Dumitru Gologan, Intr-adevăr toţi cei 11
4, de 1000 mc, de la Hu Acum, cu o decadă îna care, după încheierea tur combineri — din rîndul
nedoara, am avut posibili intea încheierii primului nării betoanelor, lucrau in cărora am remarcat pe
tatea să consemnăm fapte semestru al anului în curs, tens la finisaje, în staţia Lucian Bobar, Aurel Că
şi realizări care confirmă putem raporta realizarea de pompe. In ritm susţi tălina, Viorel Todea, Gheor-
deplin hotărîrea construc integrală a planului de nut, în>tr-un climat de or ghe Rusu, Ion Sima şi
torilor hunedoreni de a construcţii-montaj, indica dine şi disciplină desăvîr- Aron Vasiu, adică pe cei
întîmpina cu succese de care au reuşit să treacă
seamă a 45-a aniversare a în contul lor cclc mai
măreţului act istoric de la Obiectivele de investiţii — realizate multe bunchere umplute —
23 August 1944 şi Congre s-au străduit să-.şi facă cil
sul al XlV-lea al Partidu integral, înainte de termen! mai bine datoria. înaintau
lui Comunist Român. In lan cu masa de tăiere
— Pentru un colectiv jos, reuşind să taie paiele
ca al nostru, care de şase cit mai aproape de soi,
ani consecutiv se află în dar să şi menţină viteza
fruntea întrecerii socialis de lucru prevăzută. în ur
te dintre brigăzile între ma combinelor acţionau coasele în lan, tăind spi din partea tuturor parti
prinderii antrepriză pentru mecanizatorii cu presele de cele culcate la pămînt. pe cipanţilor la seceriş de a
construcţii şi reparaţii si balotat, aceştia eliberau o- care nu le „prindea" com asigura ritmuri cît mai
derurgice Hunedoara — perativ terenul de paie, bina. Se cuvine, de ase bune de muncă, în aşa fel
preciza tehnicianul Nico- tor la care înregistrăm un şite Îşi desfăşurau activi asigurînd front de lucru menea, remarcată prompti incit recolta de orz să a-
lae Bălăceanu, preşedinte plus valoric de peste 4 mi tatea şi constructorii coor tractoarelor, cu pluguri şi tudinea şi priceperea do jungă grabnic .şi fără pier
le comitetului sindicatului lioane lei. donaţi de sing. Petru Uzun, discuri, pentru pregătirea deri în hambare, bilanţul
de la Brigada nr. 61 —, în principalele puncte de care pun în operă electro- terenului în vederea însă- vedite de mecanicii de pe zilei de duminică a fost
realizarea exemplară a sar lucru, în urma discuţiilor filtrele nr. 1 şi nr. 2, pre mînţării culturilor duble cele două ateliere mobile pe măsură : de pe aproa
cinilor de plan şi devan purtate cu constructorii cum şi staţiile electrice. de porumb. de la secţiile de mecani pe jumătate din suprafaţa
sarea termenelor de exe noului obiectiv siderurgic, Lăcătuşii şi dulgherii din Că munca a fost bine zare din Micia şi Sîrbi, cultivată orzul a fost se
cuţie a lucrărilor ce ne-au ne-am edificat asupra sta echipele lui Emil Livezea- organizată,-.exis tind din care asigurau asistenţa cerat. Cum ieri, am aflat,
fost încredinţate reprezin diilor fizice atinse, majo nu şi Vasile Bacali montau partea conducerii colective tehnică la combine şi ce dimineaţa de la prima
tă clementele cotidiene ale ritatea acestora devansînd confecţia metalică şi reali şi a specialiştilor grija ca lelalte utilaje aflate In oră bună de lucru, combi
activităţii pe care o des termenele înscrise în gra zau structura de rezistenţă nimic din recoltă să nu lucru. Graţie intervenţii nele du intrat din nou în
făşurăm. Rezultatele cu ficul centralizator al lucră la electrofiltrele nr. 1 şi, se piardă, ne-au dovedit-o lor lor oportune .şi muncii lan, cu certitudine că la
care ne prezentăm „la zi" rilor. Astfel, la hala de respectiv, nr 2. şi cooperatorii Petru loja, rodnice, toate combinele C.A.P. Micia secerişul or
sînt rodul unor acţiuni vi turnare, formaţiile de lă Matei Morar, Cornel Pădu- „căzute" au fost rapid re zului se vg finaliza în ter
guroase, coordonate per cătuşi conduse de Constan MIRCEA DIACONU rean, Aurel Junea, Ale puse în stare de lucru. menul planificat.
manent de comitetul de tin Drăgoi şi Moise Feleky, xandru Fer şi Petrică Po- Aşadar, cu o organizare
partid al unităţii, pentru munceau cu spor la mon (Continuare în pag. a 2-a) delean, care acţionau cu temeinică, cu hotărîrea MIRCEA LEPĂDATU
Ciment mai mult, de bună calitate, livrat
beneficiarilor la termene
— Pe întregul flux de timpului de lucru, produc conomică ridicată — con muncă — sublinia tovară
producţie al întreprinderii, ţia de ciment, var şi clin- tinua tovarăşul cc. Aurel şul George Grozav, secre
începînd cu carierele de cher a crescut an de an, Danciu, directorul comer tarul comitetului de partid
argilă şi calcar, atelierul ceea ce ne-a permis să pu cial al întreprinderii. Du al întreprinderii. Cornel
benzilor transportoare, con- tem satisface într-o măsu pă cinci luni şi jumătate Jurca, Ioan Borza It,
tinuînd cu atelierele mori ră tot mai bună cerinţele care au trecut din acest an Gheorghe Lazăr. Cornel
făină, mori ciment, cuptoa beneficiarilor din ţară şi ne prezentăm cu principa Dascăr, Nicolae Pădurea-
re var, transport uzinal, de peste hotare. lii indicatori de plan înde nu, Dumitru Cioica. Ştefan
cu muncitorii de la între — Am înţeles că toate pliniţi, la unii înregistrînd Iscru, Samuei Mariş. Ion
ţinerea mecanică şi elec aceste însemnate sporuri însemnate depăşiri. Faţă Ghiorghiuţ, rosif Oros Ti-
trică, C.T.C.—laboratoare, în producţia de ciment şi de aceeaşi perioadă a anu beriu Naghi. Ioan Boar
pînă la punctul final al ex var au fost obţinute în lui trecut producţia la ex Ioan-Petru Moga. Aneta
pedierii produsului finit, condiţiile reducerii consu port a crescut cu 14,5 la Carp, Nicolae Filimon. Au
pretutindeni se acţionează murilor normate de ener sută. Pe cinci luni înre relia Mîrza. Constantto
cu răspundere şi dăruire gie electrică, gaze natura gistrăm o economie ia Moacă, Ioan Rotaru sînt
muncitorească, în ordine le, cărămizi, a creşterii consumul de energie elec doar o parte dintre ei. An
şi disciplină, pentru a pro productivităţii muncii, ceea trică de aproape 10 000 gajamentul nostru este u-
duce ciment mai mult, de ce a permis obţinerea unor MWh. în perioada la care nanim .şi se realizează in
calitate superioară şi a-1 importante economii totale ne" raportăm am economi fiecare schimb. în fiecare
livra Ia termen beneficia pe tona de produs finit, e- sit peste 120 tone corpuri zi de muncă : Să cinstim
rilor noştri — ne spunea conomii materiale, în pri de măcinare din fontă înalt aniversarea gloriosului act
inginera Georgeta Codrea- mul rînd. aliată, aproape 250 tone istoric de la 23 August
nu şefa compartimentului — Aşa cum a indicat se cărămizi bazice, mai bine 1944 .şi Congresul al XIV-
7
pregătirea şi urmărirea cretarul general al parti- de 240 tone cărămizi silico- lea al Partidului Comunist
producţiei. Printr-o mai dului, tovarăşul Nicolae aluminoase, precum şi pes
bună organizare a produc Ceauşescu, punem accentul te 30 000 saci de hîrtie, Român cu canlităli tot mai
ţiei şi a muncii, moderni pe realizarea ritmică şi de valoarea totală a economii mari de ciment date pa
zarea unor procese de cea mai bună calitate a lor înregistrate fiind mai triei, pentru dezvoltarea
Portret de sudorlţă. Ea se numeşte Victoria Tudoran şl producţie, utilizarea Ia pa producţiei fizice, cu prio max’e de 8,1 milioane lei. ei pe noi culmi de progres
a păşit pe drumul acestei fru moaşe meserii la Uzina de ritate a celei destinate par — Avem comunişti de şi civilizaţie socialistă.
utilai minier şi reparaţii Crişcior. rametri optimi a agregate nădejde, lucrători destoi
Fofo NICOLAE GHEORGHIU lor, maşinilor şi instalaţii tenerilor de peste hotare, GH. I. NEGREA
lor, folosirea judicioasă a în condiţii de eficienţă e- nici la toate locurile de
