Page 94 - Drumul_socialismului_1989_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

• 19,00 Tcle
Climatul de competiţie in- formează femeile — cele care peste uniforme. Tot pentru citoarele Mariana Roman, 19.25 Congresi
tîlnit in spaţiul generos al şi-au cucerit, in anotimpul copii (băieţi şi fete), pregă­ Maria Marian, Silvia Drago, lea al P.C.R. -
muncii, la Fabrica de pro­ înnoitor al patriei, un nou tim veste din relon, costume Mariana Tudoran, Maria !u- de nouă cpoc'
ducţie industrială şi prestări statut social şi profesional - de schi. Şi tot modele noi ga, Liliana Negrea, Mihaela ţionară • 19,1
servicii ..Zarand" Brad, este mîndria nu poate fi reţinu­ sint şi bluzonul, geaca, pan­ Martin, Lina Golda şi multe tria - progran
unul de valoare. Iar punctul tă. Meseriile de lăcătuş, pre- talonii matlasaţi şi vătuiţi altele din echipa noastră. tare ® 20,10 T
de plecare în cucerirea aces­ sator, şlefuitor, galvanizator, pentru femei, bluze şi scur­ La interesul, hărnicia şl dis­ cenii de împlin
tei valori are o sintagmă cu­ prelucrător prin aşchiere, te de vînt, înlocuitoare de ciplina din echipă se adau­ Je • °»^40 Mî
noscută. Ea se numeşte ; confecţioner îmbrăcăminte paltoane vătuite şi îmblăni­ gă ajutorul maistrului Ma­ a fi cetăţean al
a-ţi face datoria. Şi ea ge­ aparţin femeilor, fabrica a te pentru bărbaţi. Le vom rian Adam pentru o bună ci socialiste •
nerează roadele, împlinirile devenit o imensă sală de livra, în aproape toate ju­ aprovizionare şi organizare marea carte i
fiecărei zile de lucru, ale clasă, în care se pregătesc, deţele ţării, dar, desigur, a muncii". • 21,10 înalta i
fiecărei luni. re patriotică, i
Maistrul Maria Borza ne
— Angajamentul pe care vorbeşte despre munco sa nară a tineret,
colectivul nostru şi l-a asu­ din secţia confecţii textile tru viitorul
mat în întîmpinarea jubi­ Climatul competiţiei şi despre activitatea din or­ • 21,30 Te că
leului de la 23 August şi a ganele de conducere colec­ bită ţară ! •
celui de al XlV-lea Congres tivă ole unităţii, cu căldura lojumal • 22,
al partidului l-am îndeplinit si al afirmării cu care vorbeşte despre fa­ dorea progran
şi depăşit de pe acum, la 3 milie, despre gemenii săi
toţi indicatorii. Am realizat
în primele 5 luni ale anului din clasa a Xl-a. „Cînd eşti ygAP»o
producţia marfă industrială se policalifică permanent, ponderea a va deţine Flune- obişnuit de mic cu munco
in procent de 105 la sută, muncitoarele de aici. in ziua doara". — noi sintem mulţi copii Io SELECŢIUNI I -,
cea netă in proporţie de 115 documentării noastre se în­ în secţia I confecţii, la părinţi şi azi toţi sintem rea­ GRAMUL I: 6.,f
la sută, la beneficii înregis­ cheia un nou curs de lăcâ- formaţia croit mixt, echipa lizaţi - nu-ţi poţi îngădui s-o programul dinii
trăm un procent de 124,5 la tuşerie, absolvit de 75 de condusă de Maria David se laşi să slăbească. Drumul Răspundem n<
lor; 10,00 Buleti,
muncii pînă la ceea ce sîn-
sută, iar la productivitatea muncitori, dintre care aproa­ menţine de mai mulţi ani (0,05 l’agini di
muncii înscriem un plus de pe 50 sint femei. In urmă pe loc de frunte în unitate. tem azi n-a fost uşor. Dor gia cîntcculul
2674 lei/om. în aceeaşi pe­ cu citeva luni s-a încheiat Cum reuşeşte ? Maria David voinţa, strădania, înving. E măncsc ; 10,10
formalii folclor
rioadă, ia cheltuielile mate­ un curs de croitorie, cu 60 zîmbeşte. dezvăluind pe o mare bucurie să-mi pot sute; 11,00 B/
riale am obţinut economii în de absolvente. chip frumuseţea modestiei. spune — urmărind in secţie i „La începutul lunii iu­ ştiri; 11,05 Să t*
să aplicăm, să
valoare de 260 000 lei. Sint Sintagma ,,a-ţi face da­ ,,Eu cred că dincolo de hăr­ munca femeilor — „ce vred­ nie am aniversat o zi mai principiile şl
realizări care reflectă efor­ toria" incumbă aici şi acea nicie se află disciplina şi nice sînt muncitoarele noas­ puţin obişnuită. Se impli- muncii şi vie|li
tul conjugat al colectivului permanentă stare de căuta­ respectul reciproc. Avem tre, ce frumoase sînt pro­ Subsccţla de produe(te neau doi ani de la re­ tilor, ale eticii
de oamşni ai muncii din re a noului. Aşa apar mereu multe tinere nou încadrate dusele noastre !“ Această Deva a întreprinderii de naşterea mea. Cred că (li se ' liste : l
că i ’â: 12,0
secţiile de producţie, al per­ apreciatele modele noi. „?n în echipă, care s-au aliniat bucurie se scaldă toată In calculatoare electronice nu greşesc cind spun ost­ de ş. . ' 12,or
sonalului tehnico-ingineresc contractările pentru semes­ repede, cu răspundere şi in­ seninul ochilor Măriei Borza. „Fcllx" Bucureşti. In Ima­ iei. Da, la 4 iunie 1987, corale ; 12,51
şi din activitatea de creaţie trul II au intrat circa 25 de teres in disciplina muncii. Climatul de muncă este gine, muncitoarele elec­ eu m-am născut a doua supremă, Roii
Din comoara
şi proiectare - apreciază modele, din care aproope Le vorbesc frumos şi îmi în fabrica brădeană viaţă troniste Ana Maria Ro­ oară. Şi dacă acum sint 13,00 De la •
ing. loan Faur, directorul 20 sint noi — ne spune, cu vorbesc frumos. In acest cli­ trăită în spaţiu! generos al vina, Livia Suciu şi An­ in mijlocul familiei mele Avanpremle
prestigioasei unităţi econo­ nedisimulată mîndrie, direc­ mat munca e spornică. Iar competiţiei, care generează, gola Teşcleanu. dragi, al colectivului ate­ 15,15 Opere'
l>al“ de A
mice brădene. torul unităţii. Pentru şcolari interesul pentru a-ţî face la rindu-i, certe posibilităţi lierului de creaţie in ca­ (selec)lun
Iar cînd peste 70 la sută vom livra scurte din relon, datoria nu slăbeşte. Aşa cum de afirmare individuală şi re lucrez, dacă-mi pot (a ; i0,i
din acest vrednic colectiv il vătuite, care vin foarte bine il manifestă permanent mun- colectivă. pregăti, fericită, băieţelul 16.25 Gin'
eltoare
pentru primul lui an de de mu
Buleti
şcoală, dacă trăiesc bu­ ord-
Aurul curia amenajării noii C'
noastre locuinţe, simt ne­
vredniciei profesional. In cei 31 de voia să aduc gind de
1
ani de muncă in meserie mulţumire celor cărora
oamenilor şi-a ciştigat prestigiul şi Menirea ei, tulburătoare, datorez viaţa”.
admiraţia colegilor, capa­
citatea, hărnicia situind-o E plămădirea vieţii din iubire,
In aceste iile, cînd la-
nuiile de ou şi griu au mereu printre cei mai buni. Pe care mîinile-i, ca lujerii de floare,
capotat culoarea aurului Titlul de fruntaş la nivel O împletesc în nevăzute fire.
şi secerişul se desfăşoară de formaţie de lucru l-a
o'/'n plin, cooperatorii din cucerit şi in anul trecut.
Rapolt nu-şi dezmint Tinereţea Măriei Olaru Ea îşi învaţă pruncii să rostească :
vrednicia. Spre cinstea după trei decenii de mun­ „ŢARA, VIITOR şi OMENIE"
ior, in primele rinduii pe că se citeşte in iapta-i
fronturile muncii se alia demnă de fiecare zi, in In dulcea limbă românească,
alături de mecanizatori activitatea-i obştească pe Urmaşi, întru cinstirea patriei, să-i fie. Privirea Simone.
femeile. care şi-o onorează cu pro­ nic, in care se revarsă
Sint numeroase coope­ bitate politică şi morală în VERGHELIA CHIFOR azuriul cerului, se înrou­
ratoare vrednice in Rapolt, comitetul municipal de rează. „Ştiţi, locuiesc in Vac„.
dar despre Maria Nuţes- in secţia reparaţii elec­ partid, in comisia de pre­ satul Ociu. Acolo unde ring) ;
Ndrnbcrg — s
cu şi Silvia Acs am au­ trice de la Combinatul si­ gătire a cadrelor din com­ m-aţi văzut in „dansul (7 Noiembrie);
zit numai cuvinte de lau­ derurgic Hunedoara, bobi- binat. Tinereţea Măriei O- fetelor" care a urcat pe nirea); LU PE N
dă. Ambele sint din a- natoarea Maria Olaru şi-a laru, după anii îndelungaţi Pagină realizată de podiumul laureaţilor in drapelului (f
VULCAN : Ano
ceastă comună şi mun­ delinit un admirabil statut de muncă, i-o dă MUNCA. LUCIA LICIU Festivalul naţional „Cin- neţlan (Luccafă
cesc de mulţi ani in tarea României". Veni­ NEA ; Intercepţ
C.A.P. Aici au fost prima­ sem acasă de la lucru rul); PETRU,A;
nuşa imperiulu
te şi in rindurile comu­ Ori de cîte ori ne a- cal. In vitrine zînrbesc şi am mers să văd de a- torcsc); ANINO
niştilor. La amindouâ, re­ fiăm în preajma florilor, Arta aranjării florilor viorele (Saint Paulia) şi nimale. Am vrut să aprind tîlnire pe Cal,
zultatele muncii au stră­ miraculoasa lor alcătuire, muşcatele (pelargonium), lumina. Probabil o de­ (Muncitoresc);
lucirea lucrului bine fă­ suavitatea şi parfumul lor ricelele acelea albe, de o nitate deschisă, la înce­ iar în vase de ceramică fecţiune la întrerupător Statueta schfm
teznt); BRAD: <
cut, a datoriei împlinite. gingăşie incomensurabilă putul lunii iunie, la par­ şi lemn se înalţă ficuşii, m-a doborit la pămînt. Jură (Steaua ro
Maria Nuţescu, din ce> ne înfrumuseţează sufle­ — şi verdeaţa îi dădeau terul blocului L 2, de pe Sanseveria, ori „curg" a- Am fost electrocutată. RABARZA: A ,
peste 40 de ani ai săi, tul, ne incintă ochiul, ne o frumuseţe aparte. De­ strada Lenin din Deva. găţătoarele cissus. Astăzi n-aş fi in viaţă un căpitan cur
nerul); ORA.ŞT
20 i-a muncit numai in creează o reconfortantă sigur că între darurile pe Prin mîinile Auricăi Aurica Giurgiu, care dacă fiul meu Ciprian, la file (Patria) :
sectorul zootehnic, îngri­ atmosferă. Iar cînd le în­ care eleva Daniela le-a Giurgiu, lucrător gestio­ s-a apropiat de flori cînd numai 4 anişori cit avea zarea (Flacăra)
SARA-BAI : L
jind bovinele cooperaţi tâlnim într-un aranjament primit la aniversarea zi­ nar, şi a colegei sale de era elevă, în practica e- atunci, nu m-ar fi găsit Colombo (Cer
vei. Şi nu oricum, ci cu floral, frumuseţea lor lei de naştere, acest coş muncă, Aurica Băicuş, au fectuată In cîmpurile di­ şi nu ar fi alergat la ma­ cultură şl crea
rezultate deosebite. „Şi sporeşte. Un asemenea a- cu flori a fost unic I trecut, în aceste zile, pes­ ma soacră. Dumneaei şl tarea Homănlei
acum — ne spunea Cor­ ranjament floral prindea Gustul pentru aranja­ te 6000 de fire de garoa­ dactice ale Liceului Agro­ vecinii mi-au dat primul ŢEG: Sacrificii
(Dacia);
BRAZ
industrial din Germisara,
nel Tărăpoancă, inginerul viaţă, zilele trecute, sub mentul floral, pentru es­ fe, gerbera şi trandafiri, şi-a demonstrat dragostea ajutor: m-au îngropat in tonţii bune: CA
şei al unităţii — vacile mîinile Auricăi Giurgiu. tetic, e nota ce domină iar zeci şi zeci de flori pentru meseria aleasă şi nisip. Au chemat salvarea periculos (Cer
din lotul pe care il in- Garoafele, de culori dife­ întreaga încăpere a Flo­ de ghiveci şi plante de în munca la sere, şi în şl am fost transportată la culturii şl creţ;
tarea Romănlei
grijeşte sint cele mai rite, răsăreau din caşul răriei nr. 40 a A.E.S.C. apartament au fost aran­ cei 10 ani de cînd, în ca­ Spitalul din Brad. Toată RIA: Roexamlr
frumoase şi dau lap­ în care gipsophyla — flo­ Sere Arad — moderna u- jate cu gust în noul lo­ litate de lucrător gestio­ noaptea am stat sub roşul); ,r -iA: O
tele cel mai mult. nar, împarte atîtea şi a- perfuzii. Cind am deschis mantr* — Io
(Lumina).
Este o lemeie harnică I". titea bucurii celor care ochii, la căpătilul meu,
La fel de vrednică, me­ solicită un buchet, un alături de medici, se °-
reu prima la praşile, la llau soţul, mama”. gg
recoltat, la toate lucrări­ coş, un aranjament flo­
le din sectorul vegetal ral. Se pare că această Din prea plinul bucu­
este Silvia Acs. Soţie de dragoste pentru flori a riei de a trăi, de a li, la Pentru azi : i
mecanizator, munceşte fost transmisă şi fiicei cel 27 de ani al săi, in fi caldă şl u
bilă, cu cerul
cot la cot cu el pe ogoa­ sale, Olimpia, din clasa mijlocul familiei şi al co­ noros. Pe al
rele unităţii. In numero­ a II-a a Şcolii Generale lectivului de muncă, Si- nordul zonei,
şii ani de cind este coo­ nr. 5, care, în toate com­ mona simte nevoia expri­ ploi mai ales
ter de aversă, 1
peratoare, n-a fost o da­ punerile ei, chiar şi în mării unu! omenesc mul­ descărcări ele
tă să nu-şi fi făcut nor­ cele care au ca ternă ţumesc : „Aş vrea să-l izolat de grin
mele si nu oricum, ci „Mama", aşază cu grijă mulţumesc fiului meu, restul teritoriu
de calitate. o floare. mamei soacre Lucreţia, ploi vor
Local
cantit
...La Rapolt secerişul, La parterul blocului moaşei Olimpia, mamei apă căzute
celelalte lucrări ale veri' L 2, din Deva, s-a des­ Viorica, soţului, medicilor, păşi 20 — 25
VIntul va sufl­
sint in toi. Cimpul este chis în această vară nu cumnatului Gelu, vecini­ eu Intensificai
zilnic alin de oameni. numai o florărie, ci şi o lor, rudelor, tuturor celor tă durată, put,
Awul holdelor străluceşte expoziţie florală. Aici, care au sărit, ca unul, în poet de vijelie,
puternic in bătaia soare­ arta aranjării florilor şl ajutorul meu. Al vieţii vest .şl vest. 7
lui. Dar mai tare strălu­ plantelor renaşte în su­ mele. Să mulţumesc ome­ rile minime i
prinse Intre 12
ceşte aurul vredniciei din fletul cumpărătorilor pri­ niei". de, iar cele rr
oamen! I măvara. tre 25 şi 30