Page 96 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 96
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 831 • MIERCURI, 28 IUNIE 1989
Plenara Comitetului Central DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POSTĂ
S! TELECOMUNICAŢII
al Partidului C©rrtyni§4 Homari HUNEDOARA - DEVA
ANUNŢĂ
(Urinare din pag. 1) Ioan Foriş, Cornel Pacoste, nere. A fost reafirmată Vorbitorii şi-au exprimat LA DATA DE 30 IUNIE 1989, CENTRALA TELE
Dumitru Constantin, Marin convingerea nestrămutată deplinul acord faţă de do FONICA AUTOMATA DIN LOCALITATEA ROMOS
Ion, Ilie Matei, Eugcniu a tuturor fiilor ţării că cumentele supuse dezbate JUDEŢUL HUNEDOARA, VA FI CONECTATA LA
Au urrr.at dezbaterile pc lîădulescu, Gheorghe Ca- reînvestirea tovarăşului rii şi s-au angajat, în REŢEAUA TELEFONICA INTERURBANĂ AUTO
marginea problemelor în- tană, Diamanta Laudoniu, Nicolae Ceauşescu în func numele comuniştilor, al MATA.
.serise la ordinea de zi. Ion Traian Ştefănescu. ţia supremă de secretar colectivelor de oameni al Numerele de apel ale abonaţilor telefonici sînl
Tovarăşul Constantin Toţi cei ce au luat cu- general al Partidului Co muncii în care îşi desfă formate din trei cifre (pentru realizarea convorbiri
născăicseu, prim-ministru vîntul au subliniat deo munist Român, opţiune po şoară activitatea, de a lor telefonice locale).
al guvernului, a prezentat sebita însemnătate pe care litică de importanţă fun realiza exemplar obiecti Pentru realizarea unei convorbiri telefonice inter
plenarei stadiul îndeplini o are pentru partid, pen damentală pentru pre vele de dezvoltare eco- urbane din localitatea ROMOS cu localităţi conecta
rii planului pe primele 6 tru destinul socialist al zentul şi viitorul naţiunii nomico-socială a ţării şl te la reţeaua telefonică interurbană automată, se ri
luni şi măsurile pentru noastre, constituie cea mai de ridicare necontenită dică microreceptorul şi după venirea tonului se for
realizarea sarcinilor de patriei realegerea tovară sigură garanţie a înfăp a bunăstării materiale şi mează la disc cifra „7”, iar după venirea unui alt
plan pe semestrul II şi pe şului Nicolae Ceauşescu în tuirii măreţului program spirituale a poporului nos ton se formează prefixul localităţii şi în continuare
întregul an 1989. funcţia supremă de secre al partidului, de dezvol (fără pauză) numărul do apel al postului telefonic
în continuare, au luat tar general al Partidului tare economică şi socială tru, Întîmpinînd cu suc chemat.
ruvîntul tovarăşii Barbu Comunist Român şi au ex a patriei, de creştere con cese tot mai însemnate Convorbirile telefonice interurbane cu localităţile:
Congresul al XlV-lea al
i'etrescu, Ion Dincă, Mihai primat deplina aprobare tinuă a bunăstării materia Partidului Comunist Ro Deva, Brad, Orăştie, Simcria, Brănişca, Bucurcşci,
Marina, Kicu Ceauşescu, faţă de hotărîrea de a su le şi spirituale a întregului mân. Ccrtcj, Crişcior, Dobra, Gcrmisara-Băi, Itapolt, Şoimuş
iulian» Bucur, Alexandri pune dezbaterii partidului popor, de înălţare a Româ şi Micia se obţin formînd la discul aparatului cifra
na Găinuşe, Alexandru şi aprobării Congresului al niei pe noi culmi de Lucrările plenarei con „7“, iar după venirea tonului formînd direct (fără pre
C'zege. Ion M. Nicolae, XlV-lea această propu progres şi civilizaţie. tinuă. fix) numărul dorit.
Pentru obţinerea legăturii telefonice interurbane
PROPUNEREA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. PRIVIND cu abonaţii telefonici din localitatea ROMOS, se va
forma prefixul „950" şi numărul de apel al postului
^REALEGEREA, LA CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI, A TOVARĂŞULUI telefonic chemat precedat de cifrele „49" (ex. 49xxx).
NICOLAE CEAUSESCU ÎN FUNCŢIA SUPREMĂ DE SECRETAR GENERAL AL Abonaţii telefoniei din localităţile : Deva, Brad,
Orăştio, Simcria, Brănişca, Bucurcşci, Certej, Criş
PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN cior, Dobra, Gcrmisara-Băi, Rapolt, Şoinxuş şi Micia
— prezentată de tovarăşul Manea Mănescu — obţin legătura cu abonaţii telefonici din localitatea
ROMOS formînd direct (fără prefix) numărul dc apel
(Urmare din pag. 1} necontenit bunăstarea în luţionară, viziunea sa teo noaşterea largă de Erou al postului telefonic chemat, precedat dc cifrele „49“
tregii naţiuni. retică şi practică atotcu al Păcii, pi’oeminentă per (ex. 49xxx).
Avem convingerea fermă prinzătoare, vor constitui sonalitate a vieţii politice Informaţii interurbane 95041515 — Orăştie.
t ii rea măreţelor obiective că in frunte cu tovarăşul un mobilizator program de internaţionale, înflăcărat
ale edificării societăţii Nicolae Ceauşescu, emi muncă pentru Întregul po militant revoluţionar pen
socialiste pe pămîntul nentul conducător clarvi- por, bază trainică pentru tru o lume mai bună şi
României, în luminoasa zionar, luminat, bun şi continua dezvoltare eco mai dreaptă pe planeta
epocă revoluţionară des drept, România nu se va nomică şi socială, pentru noastră. ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ
chisă de Marele Congres abate niciodată de la ca înaintarea fermă a patriei Comitetul Politic E-
din 1965, în fundamenta lea revoluţionară a con spre culmi tot mai înalte xecutiv propune plenarei MOLDOVA NOUĂ
le» celor mai viabile căi strucţiei socialismului şi de progres şi civilizaţie. Comitetului Cenli’al să a-
şi soluţii pentru rezolva comunismului, că Partidul Actul politic, de însem dopte o hotărîre privind judeţul Caraş-Severin
rea problemelor complexe Comunist Român va aplica nătate cardinală, în con
pe care le ridică, în fie neabătut, în condiţiile con sens cu voinţa întregului realegerea, la Congresul al ÎNCADREAZĂ pentru Cariera de bana-
care etapă, construcţia noii crete ale ţării. noastre, partid, a întregii naţiuni,, XlV-lea, a tovarăşului
orînduiri, mersul ferm principiile generale ale so al realegerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta tite şi uzinele de preparare a minereurilor
mainte al ţării, pe calea cialismului ştiinţific, vasta Nicolae Ceauşescu, în func funcţie de secretar general personal calificat în următoarele meserii :
socialismului- şi comunis experienţa acumulată în ţia supremă de secretar ge al Partidului Comunist
mului. procesul uriaş al construc neral al Partidului Comu Român. • mineri carieră
în glorioasa E p o c ă ţiei noii orînduiri. nist Român, reprezintă ga Mult iubite şi stimate to • artificieri
Nicolae Ceauşescu, a cres Sub conducerea înţeleaptă ranţia sigură a continuităţii varăşe Nicolae Ceauşescu,
cut fără încetare rolul a tovarăşului Nicolae procesului de făurire a so Mult stimată tovarăşă • forezori
conducător al Partidului Ceauşescu, documentele de cietăţii socialiste multila Elena Ceauşescu, • excavatorişti
Comunist Român, centrul însemnătate fundamentală teral dezvoltate — cu po •
vital al societăţii, s-a afir pe care le dezbatem în ple porul şi pentru popor. Vă rog să-mi îngăduiţi, buldozerist!
mat puternic, în toate do nara noastră — Tezele în acest moment solemn, să • lăcătuşi
meniile vieţii politice, e- pentru forumul suprem al Sînteţi, mult stimate to dau expresie celor mal a- •
conomice şi sociale, demo partidului şi proiectul Pro varăşe Nicolae Ceauşescu, lese sentimente ale popo- sudori
craţia muncitorească re gramului de directive al mindria, demnitatea şi fă nilui nostru şi să vă urăm, • operatori preparare
voluţionară, s-a întărit pro Congresului al XlV-lea al clia revoluţionară a parti din toată inima, să ne 9
prietatea socialistă, s-au Partidului Comunist Român, dului şi a poporului, care trăiţi întru mulţi ani, spre conducători auto
dezvoltat continuu forţele eu privire la dezvoltarea vă urmează cu cx-edinţă şi gloria Partidului Comu Condiţiile de încadrare sînt urma..
dc producţie pe tot cu economico-socială în cinci devotament nemărginit în nist Român, spre măreţia
prinsul ţării, s-au accen nalul 1991—1995 şi orientă măreaţa operă constructivă scumpei noastre. patrii, !i- rele ;
tuat perfecţionarea rela rile de perspectivă pînă în ce conferă României un — Mineri artificieri suprafaţă — califi
ţiilor de producţie, pro anii 2000—,2010 — ce ilus loc demn între naţiunile bei’e, independente şi su
gresul ştiinţei, învăţămîn- trează gîndirea sa fecundă, lumii, iar dumneavoastră, verane. Republica Socia câţi in această meserie, care pot fi încă
tuiiii şi culturii, a sporit politică, ştiinţifică, revo iubite conducător, recu listă România. draţi pînă la categ. 6/11, cu o retribuţie ta
rifară de încadrare de 3 460 lei ;
în domeniul informaţiilor. forturi mai mari în vede rial şi cultural regional, — Operatori preparare calificaţi în aceas
Agenţia Taniug relevă că, rea adaptării economiei Ja respingerea încercărilor dc tă meserie, cu o retribuţie pînă la 3 832 lei,
5330001 printr-o acţiune unită, ţă poniei la necesităţile pieţei înfiinţare a unor baze mi corespunzător categoriei 7/11;
litare străine pe continent,
internaţionale. Luînd cu-
rile în curs de dezvoltare
membre ale U.N.E.S.C.O. vîntul la o întîlnire cu posibilităţile de reducere a — Excavatorişti, buldozerişti, lăcătuşi, su
jg| MOSCOVA. - La au reuşit să relanseze dez reprezentanţi ai guvernului cheltuielilor militare pen
Pultsîul Congreselor din baterile aflate în impas şi care se ocupă de proble tru a face faţă poverii dori calificaţi în aceste meserii, cu o înca
Kremlin au continuat, să obţină unele schim mele economice, premierul datoriei externe a Americii drare tarifară de pînă la 3 460 lei, cores
mărfi, lucrările sesiunii co bări importante ale pro nipon a declarat că Japo Latino, căile de consoli
mune a celor două came iectului. nia trebuie să dezvolte dare a proceselor demo punzător categoriei 6/11;
re ale Soveitului Suprem cooperarea cu alte ţări. cratice în ţările din zonă,
al U.R.S.S. - Sovietul < U- ® CARACAS. - La Ca- T o t o d a t ă , el a ară eliminarea focarelor de — Conducători auto pentru maşini
niunii şi Sovietul Nafiona- racaş a început Con tat că Japonia este su tensiune, conflict şi vio BELAZ de 40 tone, care au cel puţin 3 ani
iitâfilor, informează agen ferinţa A s o c i a ţ i e i In pusă unor critici din afară, lenţă, informează agenţia
ţia TASS. Nikolai Rîjkov, ternaţionale pentru Eco îndeosebi din partea Sta Prcnsa Latina. vechime în meserie, cu o retribuţie de 3 460
preşedintele Consiliului de nomie Energetică, la care telor Unite, care aprecia lei şi pentru maşini DAC 55 tone, cu o înca
Miniştri, a prezentat un participă reprezentanţi ai ză practicile economice Ii BUENOS AIRES. - drare de 4 262 lei ;
raport în legătură cu unor ţări mari producă ale ţării sale drept o ba institutul pentru cooperare
componenfa guvernului, toare şi consumatoare de rieră în calea pătrunderii din America L a t i n ă Cererile de încadrare vor fi însoţite de
după dezbaterile care au energie. în cadrul reu produselor şi serviciilor (I.N.T.A.L.) a dat publici
avut loc în comisiile şi niunii sînt discutate pro S.U.A. pe piaţa niponă. tăţii la Buenos Aires un nota de lichidare de la ultimul loc de muncă,
comitetele pe probleme bleme legate de perspec Premierul nipon a spus că raport în care se menţio actul de calificare, carte de muncă şi certi
ale celor două camere tivele asigurării surselor economia Japoniei devine nează că transferul net de
ale parlamentului sovietic. necesare de energie ale treptat dependentă de ce capital din America Lati ficatul de cazier judiciar.
omenirii în perspectiva rerea internă. nă în ţările occidentale întreprinderea asigură contra cost cazare
jl§5 PARIS. - Consiliul următorilor zece ani. Sînt industrializate afectează
Executiv al Organizaţiei dezbătute de asemenea, m MONTEVIDEO. - La gray dezvoltarea statelor în cămine şi masa la cantina întreprinderii,
Naţiunilor Unite pentru diferite proiecte de utili Montevideo s-au încheiat din regiune - relatează a- posibilităţi de policalificare şi ridicare a ca
Educaţie, Ştiinţă şi Cultu zare a unor surse de e- lucrările unei reuniuni a genţia Prensa Latina. Tot
ra (U.N.E.S.C.O.) a pro nergie în contextul nece reprezentanţilor grupărilor odată, documentul subli lificării, precum şi transportul de la domiciliu
cedat, în cadrul ultimei sităţii de a se asigura socialiste parlamentare din niază că menţinerea la la locul de muncă, în ordinea cerută de ve
salo sesiuni, la analizarea protecţia mediului ambiant. nouă ţări laiino-americane. cote înalte a dobînzilor la
unor puncte-eheie din pro Participanţii au dezbătut împrumuturi determină o chimea în unitate ; familiştilor li se acordă
iectul de document refe TOKIO. - Primul-minis. o serie dc aspecte proocu- permanentă creştere a da locuinţe în apartamentele din fondul loca
ritor îa instaurarea unei tru a! Japoniei , Sousuke pante în legătură cu apă toriei externe a Americii
nai ordini internaţionale Uno, a pledat pentru e rarea patrimoniului mate Latine. tiv acordat întreprinderii.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei 8odea, Sabin Cerbu, Ion Ciocioi, Dumitru Gheonea, Tiberîu Istraîe (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. [ 4-mf.r. |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, sIr. Dr. Petru Groza, nr, 35. Telefoane: 11275, 12137, 11585. Telex; 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str, 23 August, nr.257.