Page 98 - Drumul_socialismului_1989_06
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
Pcţg. 2
I elevi:
1
# 19,00 Tc
19,25 File de
istorie • 19/
Premianţi la ... suitori tura - progre
tare • 20,05
La Fabrica de produc ducţie. O experienţă, pu am reuşit să realizăm în accesorii (butoni, capse
ţie industrială şi prestări tem spune, valoroasă pe atelier: o concentrare a .ş.a.) şi finisajul, unde Festivalului
servicii Brad — ca şi în care o pot împărtăşi cu maşinilor şi utilajelor ne produsele sînt etichetate — în doar cîţiva ani, mi nerul Ioan Aldeş. De cu- „Cînta.-ea Ro
celelalte unităţi economi mîndrie şi altora". cesare, precum şi aran şi ambalate. nerii din grupa geologică rînd am fost premiaţi la 20,20 yyih
co — oamenii muncii — Concret, tovarăşe jarea acestora în ordinea — Şi toate acestea se de la Mugura—Făierag, ţci înaintat
sînt angrenaţi cu toate director, ce am putea re firească a operaţiilor ca realizează, acum, în noul grupă condusă de ingine nivelul întreprinderii pen artistic : Te,
forţele în realizarea c- ţine pe această linie, de re trebuie executate. A- atelier.? rul Ioan Alde.ş, au dobîn- tru că depăşim cu regula fie a studiou
xemplară a sarcinilor de la F.P.I.P.S. Brad? dică, activitatea este or — Desigur. Şi nu nu ritate metrii liniari stabi slovace o î
plan şi a angajamentelor — Cele mai interesan ganizată „la bandă", re- mai atît. Productivitatea dit o experienţă deosebită liţi la săparea suitorilor în jurnal e> 22,1
asumate în întrecerea so te experienţe productive, zultînd de aici o produc muncii a crescut cu 30 la săparea suitorilor, lu zona minieră Măgura—Fă- rea program)
cialistă. în micile hale şi pe care le-am trăit noi, tivitate ridicată. Pe la un ia sută i înainte, semifa crare minerească grea şi ierag. Avem mineri dc
complicată — sublinia in
ateliere de producţie se sînt cele din domeniul capăt al atelierului intră bricatele erau purtate mare nădejde, care mun
duce o luptă acerbă pen din loc în loc, prin fa ginerul Constantin-Ionel cesc aici de mai mulţi ani
tru atingerea acestor obi brică, pentru executarea Ster, şeful Brigăzii geolo
ective cotidiene. Cînd un diferitelor operaţii. Alte gice complexe Micia. în şi care sc disting mereu în
lucru nu iese bine, este Un atelier model avantaje: • Se execută drum spre descoperirea de muncă. Gheorglie Nohai,
reluat de la capăt, cu o produse cu complexitate noi cîmpuri miniere se ştie Dumitru Gîlcă, Marius Ma SELKCŢIUN
tenacitate şi mai mare. mare (înainte, producţia că suitorii şi galeriile pe nea, Luigi Gîlcă, Gheza GRAMUL l:
se reducea la haine de care le realizează minerii programul ilii
Cînd o operaţie este gre Kiss, Octavian Cristea, Ion Răspundem
oaie, ori durata sa de e- organizării fluxurilor teh semifabricate — piese de casă şi halate de baie) • noştri în roca dură a mun lor; 10,00 nuli
xecuţie înseamnă pierde nologice. Practic, în acest bitate, de îmbrăcăminte Numărul de modele a ţilor au o însemnătate deo Nicolae sînt nelipsiţi de pe 10,03 Succes,
10,33 creştet n
re de timp — şi cîte nu an am organizat şi dotat — şi la celălalt capăt ies crescut la 4—5 pe lu sebită pentru buna exploa lisia premianţilor la săpa sub flamuri
sînt, ori nu par, aşa în un nou atelier de produc produsele finite. nă • Există o mobilitate tare a zăcămintelor de mi rea suitorilor. 11.00 Bulei.;,
acest secol al vitezei ! — ţie care înlătură toate — Aţi putea enumera deosebită în schimbarea nereuri complexe, pentru Cum procedează concret 11,05 Poli tir
11.15 Muzică i
oamenii caută, gîndesc, necazurile întîmpinate, „staţiile" mai mari, pe fabricaţiei (aceasta du Buletin dc ţ
fac încercări şi descope pînă acum, la secţia con care le străbat confecţii rează cel mult o zi-două) ca în adîncurl minerii de aflăm de la minerul şef .ştiinţa sce
12,25 Trăim
ră, pînă la urmă, soluţii fecţii textile. Este vorba le ? • In acest nou atelier, la exploatare să aibă ran de formaţie, Gheorglie împliniri m
damente tot mai mari.
noi, căi de acţiune mai despre un atelier dotat — In ordine, ar fi : ma rezultat al aplicării ex — La noi a devenit dc Nohai: Din comoara
directe şi eficiente. „A- cu maşini de cusut spe şinile de surfilat (pentru perienţei cî.ştigate de-a — Organizare cit mai bu 13.00 Dc la
Avanpremict.
ceasta înseamnă, de fapt cializate în diferite ope cusut la triploc), cele pen lungul anilor, se reali pe acum o obişnuinţă să nă la fiecare punct de lu 15.15 Pagini
— ne spunea ing. Ioan raţii pentru realizarea tru cusături drepte, apoi, zează, în prezent, 45 ia realizăm lunar metraje cru şi loc de muncă. O a- 15 *o Odă Un
Faur, directorul F.P.I.P.S. confecţiilor. maşinile specializate în sută din producţia marfă deosebite la suitori. Faţă Radi-
Brad —, cu oamenii au — Dar, ordinea opera cusături complexe (buto a secţiei de confecţii tex de planul stabilit obţinem provizionare tehnico-mate taior.
învăţat din greutăţi, au ţiilor este respectată ? niere, nasturi etc.), dis tile ! cu regularitate 5—G metri rială ritmică. Predarea si Potbni.
cîştigat experienţă în pro- — Tocmai acest lucru pozitivele pentru prins MARIN NEGCMTA preluarea lucrului ia front, Romănle!" ,
scrii ; 22.no
în plus — continua ingi-
fără stagnări sau întreru oră: 23,00 M<
23,10 Nortur
peri, folosirea eficientă a 21,55—21,00
Acum, uşile se închid bine! timpului de lucru şi a do Ştiri.
tării tehnice şi mecanice
Se extinde şi, nu în ultimul rînd, res
In procesul dc fabrica cu comisia inginerilor şi la Călan. Primele ctanşei- ierie, numărul 3, aliată in pectarea sarcinilor stabili :#Z*nei
activitatea re a cocsului metalurgic tehnicienilor din combinat, 2ari de acest lei sînt in procesul de încălzire şi te pentru fiecare zi şi sl, ivmm
rezultă şi unele produse din cadrul căreia s-au re funcţiune de două săptă- uscare, schimb de muncă, elimi
In imagine, cîţiva dintre
de mică secundare, insă de mare marcat, în mod deosebit, minl şi rezultatele sînt membrii lormaţiei de lăcă narea absenţelor nemotiva — seriile
DEVA: Pr
foarte bune. Peste 700 a-
inginerul Leontin Petroescu
pentru
industria
valoare
noastră. Se întimplâ, to şi inginer Zoeg Radu. Prac semenea reazem! vor ti tuşi întreţinere şi reparaţii, te, întărirea ordinii şi dis tria): HUNEI
13 (Modern —
industrie tuşi, ca din diferite motive tic, s-au realizat reazemi confecţionaţi în cadrul tur împreună cu maistrul Tra ciplinei, respectarea norme Ia start (5io
o parte dintre produsele de concepţie originală, a- nătoriilor din combinat, ur- ian Frenţoni. lor de protecţia şi securi De ce are v
secundare sâ nu fie cap daptaţi la specificul de mind a ii montaţi la ba (Flacăra); l
Cooperativa de pro construcţie al bateriilor de teria 4 cit şi la noua bo NICOLAE GHEORGHIU tatea muncii, evitarea ori Vacanţa cea
ducţie, achiziţii .şi des tate şi, atunci, ele se pierd căror accidente. Aşa mun ring) ; Pro
facerea ’ mărfurilor din - evident, in mod inutil - cim noi. Cîştigum lunar NQrnberg —
comuna Pui raportează in atmosferă. Împotriva a- (7 Nolcmbr,
realizări importante la cestor stări de lucruri şi-au tot mai mulţi metri lini dintre dealm
1.11 PENI :
toate capitolele de plan. propus să acţioneze şi ari în plus la săparea sui Tennossee —
Astfel, după primele cocsarii din Combinatul si torilor, ceea ce no asigură ral) : VI» ‘ ’
cinci luni de activitate derurgic ,,Victoria" Călan. şi nouă... câştiguri tot mai (l.lice
din acest an — cum am lată, spre exemplu, la ba bune. Inie
12 H
reţinut din discuţia pur teria de cocsificare nr, 4, bata (Retezat
tată cu Petru Mară> datorită unei soluţii simple G. IGNAT Cap .şi pajm
contabilul şef al unită de înlocuire a reazemelor roşie); GUR. 1
ţii — planul a fost sub şi cuţitelor de detaşare de fost odată un
rajos (Miner.
stanţial depăşit la achi la uşile celulelor de cocsi TIK : Zorro -
ziţiile de produse pro ficare, pierderile existente (Patria); Orei
venite din gospodăriile in prezent se vor reduce căra); Gl UMt
populaţiei şi la prestă Simpozion Locotenent
(Centrul de
rile de servicii. O men cu 99 ia sută. Este vorbo creaţie „CînL
ţiune aparte merită con despre o piesă metalică niel“); IIAŢI'
tinua extindere a pres menită să asigure aşeza „Tehnologii şi insta Ciul suprem
tărilor de servicii în rea, de fiecare dată, a u- laţii pentru tratarea o- BRAZI: Cu ii
ţelului în vacuum" —
comuna Pui. în prezent, şilor exact in acelaşi lăcaş. SIMERIA: Re
(Mureşul) : i
funcţionează 24 unităţi Această realizare repre aceasta este tema sim gentleman în
pozionului organizat de
ce au o activitate per zintă rezultatul preocupă batic (Lumini
manentă. Dintre acestea rilor şefului lormaţiei de Ministerul Industriei
se remarcă secţiile de lăcătuşi întreţinere şi re Metalurgice, în colabo
mică industrie, cum ar paraţii, maistrul Traian rare cu Centrala indus «■—*s—ama
fi cea de prefabricate, trială siderurgică şi
condusă de Nicolae Bar- Frenţoni, şi al colaborării Combinatul siderurgic
bura, care produce ban Hunedoara, în zilele de
daje de beton pentru 29—30 iunie a.c.
Pentru uzi :
unităţile miniere din 0 importantă sursă ele venituri băneşti Caracterul de schimb fi in genera
Valea Jiului, stîlpi şi de experienţă al mani instabilă. Ce
planşee pentru gard .ş.a. festării este asigurat de temporar nori
Printr-o activitate bună Pe lingă preocuparea de surselor locale, precum şi Corui, Ionel Vreeioni, Le- vederile perioadei, s-au în numărul mare şi diver extinse vor <
cu caracter
se remarcă şi secţiile a obţine producţii sporite de extindere a cooperării nuţa Vida, Anastasia Gre- registrat economii de a- sitatea comunicărilor ce însoţite r 1 ". di
de producere a răcori la toate culturile şi în sec cu unele unităţi economice cu, Victor Angheloni, Ro- proape 600 000 lei. Un fac vor fi prezentate de lectrice • „zo
dină. Izo'fat c:
toarelor şi de prelucra torul zootehnic, care să a- cu profil industrial. în a- zaîia Iovănescu şi alţii. tor de seamă în această participanţii la simpo apă căzute
re a maselor plastice, sigure livrarea la fondul cest sens. reuşim să pu- Datorită organizării te- privinţă îl constituie şi zion.— ingineri, specia 20—25 litrl/mţ
coordonate de Milidora de stat a cantităţilor de nera mai bine în valoare tneinico a activităţilor de preocuparea pentru dimi lişti din combinatele dorat din soc
şi Eiisei Grecea, ca şi produse prevăzute şi rea nuarea cheltuielilor cu siderurgice şi institute apoi vestic, <
câri izolate pi
cea de reparaţii auto, lizarea unor venituri supe transporturile, unitatea a- le de cercetări şi pro km/oră. Tc
condusă de Vasile Din- rioare — condiţie hotărî- vînd In proprietate şi fo iectări din întreaga ţa minime vor
ca, mult solicitată în toare pentru creşterea avu C. A. P. SAIIMIZEGETUSA losinţă 13 atelaje, 3 trac ră —, precum şi de vi Intre 15 şi 2(
iar
cele
nu
ultima vreme de pose ţiei obşteşti şi a retribuţiei toare şi două autocamioa zitele la obiectivele dc 2-t .şl 29 de
sorii de autoturisme, membrilor cooperatori, la ne, acestea fiind destinate profil din combinatul La munte :
pentru calitatea lucră C.A.P. din Sarmizegctusa vegetaţia lemnoasă de pe mică industrie şi urmăririi acoperirii nevoilor proprii, iutnedorean. fi instabilă,
rilor ce le execută. Con- se acordă permanent aten terenurile cooperativei a- permanente a modului cum precum şi prest' ’or de Scopul declarat al porar noros.
' ducerea cooperativei, ţie dezvoltării activităţilor gricole, care este recoltată se îndeplinesc prevederile servicii pentru alţi benefi simpozionului „Tehno ploi cu carac
precum şi conducătorii- de mică industrie. şi destinată confecţionării planului, pînă acum s-au ciari. logii şi instalaţii pentru să, însoţite f
cări electrice
unităţilor se preocupă „Din proprie experienţă fascinelor şi măturilor de încasat venituri ce repre Conducerea colectivă a tratarea oţelului în va grindină. F
cu perseverenţă de a- ne-am convins — ne rela nuiele. De asemenea, avem zintă mai mult de jumă C.A.P. Sarmizegctusa ofe cuum" este acela al ge cantităţile de
provizionarca cu mate ta contabilul şef al unită înfiinţate activităţi de tate din programul anual ră un exemplu concret neralizării experienţei vor depăşi 2(
mp. Vînt irt.
rie primă şi materiale, ţii, Aurora llibais — că ac de 1,4 milioane lei“. despre modul cum trebuie pozitive acumulate în a- sud, la înccpt
de desfacerea produse tivităţile de mică industrie confecţionat bandaje pen acţionat în vederea dezvol cest domeniu, iar fina nord-vest şi t
tru mină şi dale din beton,
lor realizate ea şi. de reprezintă o importantă precum şi de debitare a Pe lingă cele menţiona tării activităţilor de mică litatea acţiunii — creş tenslflcări
ta 70 km/or
reducerea continuă a sursă de rentabilizare, ■ de materialului lemnos. La a- te, am mai reţinut şi fap industrie şi creşterii gra terea continuă a calită rolog de serv
consumurilor de mate- folosire eficientă a forţei tul că la această unitate dului rle rentabilitate al ţii şi competitivităţii gyak).
n
riale nc?nJotic*<\ de muncă. Iată de ce am ceste activităţi avem an sc acordă grijă sporită re cooperativei agricole. metalului românesc.
căutat să găsim modalităţi trenaţi cooperatori harnici ducerii cheltuielilor, capi
noi de valorificare a re şi pricepuţi cum sînt Ioan tol ia care, faţă de pre- NICOLAE TIRCOB