Page 106 - Drumul_socialismului_1989_07

Pac, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

cepţie, cacofonice. Lumea cest ultim sens s-a născut
consideră de obicei ca­ la noi cuvintul matrapazlîc
L e x i c a l ă cofonie doar incidenţa u- cu înţelesul de afacere
nor silabe precum ca şl necurată, escrocherie. De
Scriitorul albanez Ismail că. Dar kakos, in greaca cele mai multe ori insă,
%444i/W- Kadare are in romanul său far prin cacofonie se în­ matrapazlîc e mai expre­ La sfîrşil d<
• 13,00 1
înseamnă
urit,
veche
în dependenţă de context,
rău,
NOIEM­
IN
CAPITALA
O
BRIE un personaj, un bă• ţelege orice efect rău sau siv şi mai de efect decit * Melodii
trin savant lingvist, care urit sunător. O alăturare escrocherie sau alt even­ Rc) 4aj dl
se indignează ori de cite precum „viaţa ţărănimii" tual sinonim. Acesta e şl tea socialis'
ori dă peste cite un cu- este cacofonică prin veci- motivul pentru care ase­ O premiere
vint terminat in -lic. Sînt menea cuvinte nu trebu­ po adresa
cuvinte pătrunse în alba­ iesc nicidecum izgonite div Fono-Filmotc
neză prin influenţă turcă. i^c< r Z<v\ : v\ limbă, ci doar folosite cu * Armonii I
stilistică,
Asupra Ţărilor Române in­ MMHD inteligenţă adecvate. Prac­ în ment poeţi
animate *
contexte
Caiea reflectării fidele a' realităţii fluenţa aceasta a fost mai tic, pentru scriitor nu exis­ te de... vai
durată
şi
de
superficială
mai scurtă, ceea ce face nătatea dezagreabilă a si­ tă cuvinte „frumoase" sau lesport * Ai
ca, din fericire, limba ro­ labelor ţa şi ţă. După „urite", ci doar cuvinte portativ o
losif Matyas, creator cu o expoziţii sau manifestări or­ l-ou avut taberele de do­ bine sau prost folosite. mîna polit
personalitate temeinic con­ ganizate sub egida Festiva­ cumentare şi creaţie orga­ mână să aibă un număr cum terminaţia -lic, străi­ „Din bube, mucegaiuri şi închiderea
turată, membru al Filialei lului naţional „Cîntarea nizate la întreprinderea mult mai redus de ase­ nă spiritului limbii româ­ noroi/ Iscat-am frumuseţi • 19,00 1
Deva-Petroşani a Uniunii României", în sălile de apel de lianţi Deva-Chişcădaga, menea cuvinte decit alba­ ne, face cuvintele cacofo­ şi preţuri noi", mărturisea 19,20 Telei
Artiştilor Plastici, este cu­ ale minelor Văii Jiului, în Combinatul siderurgic Hu­ neza. Cuvinte terminate în nice: geam are o sonori­ Arghezi in testamentul său • 19,50 Stui
noscut publicului prin ex­ diferite galerii de artă plas­ nedoara, la minele din Va­ •lic, bunăoară, avem doar tate neutră, nici frumoasă, literar, iar Lucian Blaga rclor • 20/
poziţiile personale şi colec­ tică din Petroşani, Deva, lea Jiului, la Sarmizegetu- vreo 60-70, precum ba- nici urită; geamlîc insă e spunea că scriitorul „nu tistic: „Atori
tive. Adept al artei anga- Braşov, Timişoara, Bucureşti, sa, la care am participat. balic, calabalic, cara- cacofonic. Şi totuşi, unele este un mînuitor, ci tă" « 22,20
jante, losif Matyas a reflec­ Helsinki, Moscova, Paris, ghioslic, crailic, hagia- din aceste cuvinte au avut un mîntuitor al cuvintelor.
lic,
o evoluţie de sens intere
toate
etc.,
paşaiîc
-
tat în pictura sa efortul Veneţia, Buenos-Aires, Bei­ cativ Cum vedeţi rolul edu­ însă cu o circulaţie sântă, iar, pe de altă par El scoate cuvintele din
al
raporturile
artei,
creator al oamenilor, aspi­ jing dovedesc că legătura restrînsă şi situate in afa­ te, in anumite contexte starea lor naturală şi le
raţia lor spre frumos. directă a creatorului cu sale cu publicul larg ? ra fondului principal de pot fi mai expresive, du aduce în starea de graţie". jgADK
— Am intrat în arena „homo faber", făuritorul bu­ — In adîncirea relaţiilor cuvinte, eminamente la,lin, cind la efecte mai preg Numai de talentul artis­
creaţiei plastice hunedorene nurilor materiale şi spiritua- dintre creatori, operele lor al limbii române. Spre nante stilistic decit sino tului depinde deci ca un
şi publicul iubitor de artă, SKLECŢIUN
într-o perioadă în care Va­ deosebire de cuvinte de nimele lor uzuale. In tur­ cuvint „urit" să dobîndeas- GHAMUL I:
lea Jiului, prin pitorescul ei un rol deosebit îl au expo­ origine turcă mai uzuale, că, de pildă, matrabaz că acea nouă şi surprin­ programul dii
fascinant şi munca eroică Creoţia artisticâ ziţiile organizate pe platfor­ cu care ne-am obişnuit, însemna la origine cel ce zătoare expresivitate care Sfntul medicii
zi în agricu
a minerilor deceniului şase, me industriale, in săli de precum catifea, chibrit, Înveseleşte mesenii la os­ defineşte „starea de gra­ Radiojurnal;
oferea tinerilor creatori nu hunedoreanâ — apel ale minelor, la aşeză­ geam, halva, mahala, ma­ peţe, animator, cum s-ar ţie". De talent, dar şi de presei; 8,10 C
numai o inedită sursă de mărturie fascinantă minte culturale. Sînt moda­ ramă ş.a., cele terminate zice azi. Pe urmă matra­ acel misterios „simţ al lim­ lodillor; 8,55
9,00 Buletin d
inspiraţie ci şi o condiţie lităţi eficiente de educare in -lic sînt resimţite ca baz sau matrapaz a Înce­ bii", foarte îndeaproape Audienţa radi
umană caracteristică unei a anilor luminoşi revoluţionar-patriotică şi es­ excentrice, au (sau au do- put să însemne şi maes­ înrudit cu bunul simţ. letln de ştiri;
comoara fotei
epoci care, după Congresul tetică a oamenilor. Iar dia­ bindit) îndeobşte un sens tru de scrimă, dar şi ne­ s Revista liter
al IX-lea — de cînd în frun­ ai socialismului logul viu între expozanţi şi pejorativ şi sînt, fără ex­ gustor necinstit. Din a- RADU CIOBANU \ 11,00 Buletin
tea partidului şi statulu public constituie pentru a- 11,05 Din ţâr
nostru a fost ales, prin voin­ cesta o posibilitate de cu­ te; i 1,35 Muz
12,00 Buletin
ţa întregului popor, tovară­ le, cunoaşterea lui profun­ noaştere directă a proble­ ste 90 de piese, din care 12,05 Publicit
şul Nicolae Ceauşescu, cel dă constituie singura cale melor specifice creaţiei plas­ Scena si oamenii ei 45 fac parte din reperto­ De pe marca
rii; ;
' De
mai iubit fiu al naţiunii -, de reflectare fidelă a rea­ tice. riul activ) constituie pen­ 15,00 ipre
tru dirijor şi corul „Ar­
au devenit şi mai fascman- lităţii efervescente pe care - Ce preocupări prezen­ „Noi încercăm, şi cred „Armonii tinere" dc la în­ dio-tv 15,15
te, mai semnificative. în­ o trăim, cit şi a trecutului te şi de perspectivă aveţi ? că reuşim, să facem aici treprinderea de utilaj mi­ monii tinere" respect faţă şoară <le pr
15,30 Dinlogur
de muzică şi public, iar
C* "VI io jur
demnurile secretarului gene­ istoric. — în acest an — marcat educaţie muzicală, pentru nier Petroşani. interpretarea a devenit pen­ 10,00
ral al partidului, adresate - Nu greşim dacă spu­ de aniversarea a 45 de ani că fiecare lucrare corală Intr-adevăr, „Armonii tru membrii formaţiei un Pagii,s* <lltl OI
slstrata" de
oamenilor de artă şi cultură nem că omul, creatorul rea- de la măreţul act istoric de este un cîntec patriotic, tinere" a câştigat, sub ba­ real aot artistic. Cei 36 Dendrino; 17,
de ştiri; 17,05
de a realiza opere inspirate lităfilor noi, socialiste, re­ la 23 August 1944 şi Con­ fiecare pune în valoare gheta plină de talent a lui de tineri — strungari, scu­ adresa dv. ;
„din izvorul viu, veşnic al prezintă tema fundamentală gresul al XlV-lea al parti­ muzica românească. Pie­ H. AlexandrescU, caracte­ leri, prelucrători prin a.ş- serii; 20,00 R
naţiunii noastre, din creaţia in creaţia dumneavoastră. dului — mă preocupă rea­ sele lui Ion Vidu, Timotei ristici alese, fiind azi ca­ chiere, turnători-formatori, 21,00 I.a suj
şi din felul de a fi al po­ - Permanenta legătură cu lizarea unor lucrări prin Popovici, G. Dima, Iacob pabilă să prezinte, într-o electricieni, lăcătuşi, băr­ 22,00 Radio |ur
Sport ; 22,20 P
porului nostru" au devenit oamenii, cu poporul căruia-i care să omagiez cele două Mureşianu, I. Chiiriac, C. ţinută pe drept cuvînt re­ baţi şi femei — sînt nu nîee dc marc
marcabilă, partituri apar-
Baciu sînt momente de a-
pentru mine şi creaţia mea aparţin, mi-a oferit pentru evenimente majore din via­ dîncă simţire românească, ţinînd compozitorilor îna­ numai muncitori de cali­ tale; 23,00 Mc
tic:
23,10 A
artistică o permanentă sur­ creaţie datele realului, ase­ ţa poporului nostru şi care iar formaţia noastră co­ intaşi sau contemporani, ficare profesională supe­ dans:23,55—24
să de reflecţie şi călăuză. menea secvenţelor unui film să fie demne de dimensiu­ în concerte aplaudate pe rioară, ci şi interpreţi dc de şt iri.
nea timpului pc care îl rală, deşi alcătuită în în­ bază, de valoare ai for­
— Care, desigur, s-au ma­ documentar, eroic, pe care tregime din tineri munci­ scenele Văii Jiului, la
terializat in lucrări reprezen­ le-am putut comenta cu pa­ trăim, oglindind fidel reali­ tori, s-a maturizat prin Bucureşti, Braşov, Ciuj- maţiei corale. loan Rus,
tative pentru crea fia dum­ siune în culori de maximă zările societăţii contempo­ interpretare şi repertoriu, Napoca, Timişoara, Deva, Olga Olaru, Ion Ceauşu, ClNEM
neavoastră,.. rane. La anul doresc să rea­ Constanţa, Cernavodă, Si­ Eiisabcta Chereiu, Viorica
saturaţie sau pete de alb- ajungî.nd mul ti Laureată în
— Participările mele cu negru. M-a făcut să simt lizez o expoziţie personală „Cîntarea României" şi biu, Bistriţa, în întrecerile Doşa, Richard Niederma- DEVA : Spr:
lucrări de pictură şi grafi­ pulsul vieţii, să devin prin retrospectivă. distinsă cu trofee la dife­ corale „Ion Vidu", „I. Mu- ier, Petru Bărbat, Nicole- şerif (Patria)
că — „Mineri", „Construcţii rite concursuri ale genu­ reşianu", „I. Chirescu", ta Cincă, Feliria Rodeanu, DOAUA: Sfîrş
lucrările mele părtaş la în­ Interviu consemnat de „G. Dima", în recitaluri Olimpia Clamba, Viorel del (Modern -
noi în cartierul Aeroport, VIORICA ROMAN lui" — ne spune prof. Briciu, Caria Andraş, Re- fost 1G (Modi
:
Petroşani", „Balada Munţi­ făptuirea creaţiei hunedo­ Horaţiu Alexanckescu, di­ la radio şi televiz une. Al­ mus Furdui, Ghcorghe Pop Comisarul C;
acţiune (Placi
lor Apuseni", „Cîntare omu­ rene autentice. In acest rijorul corului de cameră cătuirea repertoriului (pe­ şi toţi ceilalţi colegi ai lor TROŞAN1: SCI
lui", „Sărbătoare" ş.a. - laţ sens un rol determinant întru meserie şi creaţie mare adîncimc
Moştenim ' cu
artistică sînt tineri mun­ No ien ;
—
citori obişnuiţi, dar cu o peste i LUI
(Unirea);
CRONICA FILMULUI mare bogăţie sufletească. şi tu] legendei
„Nc-a unit cântecul, căruia VULCAN: Mar
ii dăruim orele noastre de ruţl (Luceafăr
a
Un bărbat şi o femeie răgaz, ore pline, înălţă­ lor — I—II
NEA:
Noapte;
toare — ne spuneau cu e- PETRILA: St.
moţie interpreţii. Ultima la masă (Mu
In 1966, Claude Leiouch. timpul. Ele îi aruncă pe noastră înregistrare la ra­ ANINOASA :
un tînăr aproape necunos­ spectator in ambiguitatea besc despre n
dio ne-a mers la suflet. citoresc); URI
cut, fost operator, obţinea dată de voita amestecare Este o piesă scrisă (muzi­ gentleman in 1
un zgomotos şi neaşteptat a prezentului eu planul că şi text) de dirijorul batic (Retezat
succes cu un film care a imaginar al trecutului pînă nostru, în cinstea Unirii Chiriţă în Ia
roşie) ; ORA.Ş
lăsat multă vreme urme in momentul revelaţiei de la Alba Iulia. O pur­ zică e viaţa
în înfăţişarea cinematogra­ trin) ; Hore;
Acţiunile sînt cînd para­ tăm cu noi la muncă, pe ra) ; GERMIS
fului, cu o poveste de lele, cînd bifurcate, cînd stradă, acasă, oriunde Vreau să ştiu
dragoste care valora un ne-am afla". aripi (Centrul
ipotetice, mereu realizate şl creaţie „Cîi
mare premiu la Cannes şi mâniei") ; IIA
după schema despărţire — LUCIA LIC1U
două premii Oscar. fuiala (Dacia)
întîlnire, ducînd la un fi­ Corul do cameră „Armonii tlnerc“ de la 1.1).M. Petroşani. Urmărire !a A
Multimelodramă de iu­ nal care satisface in chi­ CALAN: Nelu
ţ
bire plină de farmecul ba­ pul cel mai simplu aş­ de cultură Ri
..Cîntarea
nalităţii, pe gustul celor teptările spectatorului, ca­ ŢARĂ şi PATRIE — NEAM şi POPOR SIMERIA: Mis
rial a (Mureşul)
mereu fascinaţi de marile re nu tresare, ci este fă­ Novăcestli (I.u
iubiri şi de marile aven­ cut complice prin muzică. în creaţia eminesciană (IV)
turi, „Un bărbat şi o fe­ Hiperbolă şi pleonasm, Vreme-
meie" nu este o construc­ secvenţe ghicitoare, cres­ Ne reîntoarcem la poemul fie pe vremea titanilor, do de chipul lui Mihai Vlteazu nificaţia celor patru termeni
şi contextul în care ei apar
ţie, ci o acumulare de fap­ cendo dramatic obţinut cu amintit, „Gemenii", frîntură Osiris şi Tezeu, apoi de Da- zugrăvit de George Coşbuc în în creaţia eminesciană i.şi aş­
din acea monumentala mito­
rius al perşilor şi de Baiazid,
poezia „Paşa Hasan". in poe­
te. Povestea celor doi e- abilitate şi imagini care logie în versuri proiectată de trimisul profetului. Evocarea mul Iloria liiperbolizarea se teaptă exegetul. Noi, in aceas­ Pentru
Mihai Emincscu, pentru a re­
stă sub semnul mîndricl şi
tă frîntură de eseu, am co­
menţine dc la primul la ul­
moţionează pe toată lu­ par întâmplătoare, toate anima ldeea că între noţiu­ al entuziasmului faţă de tim­ timul vers la nivelul legen­ municat cîteva gînduri şi am fi în , ..ural
tempo;
cu cer
darului şi urieşescului. Chi­
purile glorioase ale neamului.
mea. Ea este în zodia aş­ conducînd la icleea că via­ nile de neam şi popor exis­ De aici dispreţul şt anatema pul acestui erou naţional e propus Ipoteze, îndemnaţi de Ploi cu ca raci
acelaşi comandament suprem
tă la el mari distanţe. Un
teptării sublime şi a re­ ţa este întîmplătoare şi neam este dintotdeauna, din pentru cei socotiţi vinovaţi încadrat intr-o superbă frîn- sub semnul căruia a stat versă şi descă;
trice se vor st
veacul numit perifrastic „vre­ dc decăderea vremurilor în turS de cosmogonie: ,. Nalţi creaţia lui Eminescu: iubirea
nunţării, el în cea a în­ singura certitudine este mea cea căruntă, cînd zeii ţară, puse în gura lui Snr- suntem noi munţii — zicc-un de neam şi de ţară. Nc-a stră­ alocuri. Vlnlul
moderat cu in
drăznelii. lîa poartă o bă­ dragostea. Mecanismul ci­ daci cu dacii mai petreceau ntis ori rostite de poetul în­ vechi Carput —/ Dar cl e luminat ghidul, recitind în­ de scurtă dur;
de-a totul opera poetului de
mai
mare
la nuntă", în vreme ce po­
suşi în „Scrisoarea 111“ sau
că
împă­
ni-i
tălie. Nu a rezistenţei în nematografic este exem­ poarele se alcătuiesc, se în­ „Junii corupţi". Acesta e şi rat/ (. . .) Şi un stol de vul­ la a cărui trecere în lumea km/h din secte
vestic. Tempera
turi
izvorul marilor antiteze. Tran­
lui
cu-
cheagă şi se definesc ca a-
împlineşte
se
Zamolxis
muntclc-ncongior,/
nime vor fi cu
numele moralei, ci a ter­ plar. El poate fi la fel de tare In istorie: „Cu laude silvaniei subjugate şi Împila­ gelînd că-1 Joe, dumnezeul un ev. El s-a săvîrşit în tro 10 şi 15 gr
giversării. Happy-endul, bine şi tratat de morală, mîngîie deşertăciunea lor,/ te, pentru care se ridică do­ lor,/ Cînd în miezul nopţii, neam şi în moşie, desigur, cele maxime îi
cu
fiindcă prin neam înţelegea
nimb,/
cununat
Din roiuri risipite vei face
Fulgere
şi tratat de sociologie. A- cumentat şl cu vehemenţă în 20 grade.
mereu promis, se lasă aş­ un popor.,.". Observăm că în articolele publicate la „Tim­ aruncă sus de pe OHmp“. şi înţelegem acelaşi sînge, et­
proape kitsch şi dincolo mitologiile şl sociogonllle e- pul", Si înalţă, în compen­ Primele două versuri repre­ nie, continuitate fără hiaturi
teptat. Efectele vizuale sînt minesciene timpurile se de- saţie, un monument colosal, zintă tot ce s-a scris la noi sau oprelişti, din moşi-stră- La munte: v
de kitsch, filmul este bi­ vălmfişesc îneît veselii daci apropiat de acela dăltuit în mai împovărat de adevăr şi fi instabilă cu
seducătoare, culoarea şi petrec cu danţ, vin şl bu­ versurile nemuritoare închi­ memorabil despre soarta Ar­ moşi. Aşa cum, desigur, îmi pornr noros. A
ne servit de actorii Anouk urmăreşte acum gîndurile ploi cu caracter
virajele de culoare, insi­ cate împreună cu voievozii şi nate lui Mircea cel Bătrîn. dealului robit : „Să privesc- împărtăşite alor mei stînd
Aimee .şi Jean-Louis Trin- boierii de dincoace de Des­ Monumentul acesta se chea­ Ardealul lunci i-e ruşine/ Că-a să Însoţite de
nuant simbolice şi elegan­ călecat. De la el aflăm ceea mă ,,Horia“ şl printre toate robit coplil-l pe sub mîinl de-a dreapta Bunului Za­ electrice. Vîntul
tignant. molxis. din nord-vest
te. Prin ele se contractă ce Nicolae Densuşeanu afir­ colo edificate într-o formă streine". temporare de 60
mă, că pămîntul nostru a sau alta „crăişorului" el nu Avem încredinţarea că o
spaţiul .şl sc comprimă GHEORGHE POGAN fost cercetat cu oaste încă arc egal, amintind întrucîtva cercetare pornind de la sem­ Prof. GLIGOR HAŞA