Page 109 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 109
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ!
„JUDEŢUL HUNEDOARA ™ 45 DE ANI
PE COORDONATELE SOCIALISMULUI"
I # itinerar la măreţul jubileu ai patriei ®
S O C U U S M D L Liipeni. Stea de primă mărime
iunssfflnnwî în constelaţia cărbunelui
AL C O N S I « O P U L A R J U D E Ţ E A N Oraşul Lupeni - puter aceea, cetăţenii Lupeniu- patriotică „Epoca Nicolbe ’
nic centru minier al Văii lui dau o înaltă cinstire Ceauşescu", este marcată \
Jiului - cumulează citeva trecutului istoric şi deopo de două importante direc- l
ţii de acţiune. Prima vi- ,
împliniri
marilor
trivă
ale
superlative
Anul XLI, nr. 9 859 DUMINICĂ, 30 IULIE 1989 4 pagini - 50 bani cularizează. care îl se parti anilor socialismului, celor zează modernizarea con- 1
Aici
află
cea mai veche exploatare ce se înscriu astăzi in pri tinuă a procesului de mun- ţ
A A A de cărbune din fără; tot mele rînduri ale bătăliei că din subteran. An de an, t
IN INTIMPINAREA MARII la Lupeni luncjioneazâ cea pentru cărbune. Nu.me pre prin importante sume a-
cordate de la bugetul sta- \
cum cele ale lui Constan
mai mare mină din Valea
Jiului; aurul negru din a- tin Popa, Erou al Muncii tutui, s-au introdus în ac- 1
SĂRBĂTORI NAŢIONALE dineuri este cel mai bun, Socialiste, Stoichin, Costi- tivitatea din abataje uti- )
Vasile
luşan,
laje noi, de mare capaci- I
Gheorghe
luind
acesta
în
aproape
întregime calea transfor că Popa şi alţii de la I.M. laie — combine de inain- l
A POPORULUI ROMÂN rurgie. Oamenii oraşului Ioan Nichita, Pompei Tâban, tare transport al cărbune- i )
exploatare,
utilaje
şi
Gheorghe
Lupeni,
mării in cocs pentru side
de
To-
se mîndresc cu aceste su molea de la I.M. Bărbăteni lui ş.a. — pe această cale (
Şl A CONGRESULUI perlative şi poate şi cu al ritată apreciere, iar foto sporind productivitatea l
ş.a. se bucură dc bineme
muncii pe post şi uşurin- /
tele.
Firesc, viaţa oraşului se grafiile lor şi ale multor du-se munca oamenilor, in ţ
AL XIV-LEA AL PARTIDULUI sprijină aproape în tota altor mineri sînt puse la paralel, s-au edificat noi i
litate pe cărbune, pe ac loc de cinste. obiective economice pe n- !
tivitatea tot mai tenace in Istoria socialistă a Lu- tru a atrage în activitatea )
lupta cu roca dură a mun peniului, şi mai ales peri productivă forţa de muncă (
telui pentru a elibera sur oada ce a trecut de la feminină : întreprinderea !
sa energetică atit de im Congresul al IX-lea al „Viscoza" şi Ţesătoria de \
portantă de care are ne partidului, care a inaugu mătase, unde muncesc un ţ
mare număr de soţii şi /
voie România în urcuşul rat o etapă de măreţe în
ei spre culmi tot mai inal făptuiri in toate domeniile TRAIAN BONDOR j
te de progres şi civiliza vieţii economico-sociale a
ţie socialistă. Tocmai de patriei, numită cu mîndrie (Continuare in pag a 2 a) (
Munca oamenilor înalţă barajul...
CAMPANIA AGRICOIĂ DE VARĂ
Alături de obiectivele anrocamente am depăşit bună aprovizionare cu car
prioritare — centralele hi cota + 1 034 metri. buranţi şi unele piese de
droelectrice Traian II, Ha — Şi munca nu conte schimb, în fiecare zi rit
ţeg şi Sîntămăria Orlea — neşte ziua şi noaptea, în mul înăiţării barajului ar Culturile duble - pe toate
simt şi alte „puncte fier schimburi de 12 oro — creşte şi mai mult, în con
binţi" pe Amenajarea hi continuă inginerul Aurel diţiile respectării întocmai suprafeţele planificate!
droenergetică Rîu Mare- Dan, şeful de brigadă, a- a cerinţelor de calitate —
Retezat. Unul dintre acestea f'lat aici de la baterea ce ne spunea subingincrui
este barajul. Cel mai mare lui dinţii ţăruş. Depunerea Aurel Huzoni, diriginte de Cooperatorii, mecaniza nulul să fie rcaiizate inte cu randament sporii a
baraj din Europa înălţat miezului de argilă se exe şantier din partea bene torii şi cadrele tehnice din gral. Cele mai mari supra tractoarelor, rcalizînd rit
din anrocamente cu miez cută după o tehnologie ficiarului. C.U.A.S.C. Şoimuş acţio feţe au fost însămînţate la muri corespunzătoare de
do argilă se ridică la Gu foarte complexă. tasarca Sus, pe baraj, oamenii nează cu răspundere, în A.EI. Chimindia — 147 lucru. în mod deosebit se
muncesc. Pe buldozere, pe spiritul cerinţelor formu hectare, C.A.P. Deva — 96 remarcă aportul tractoriş
ex ca va toace, mo locom pac- late de secretarul general hectare, Şoimuş — 88 hec tilor- Ioan Cîzu, Berindei
Reporter în post fix pe Amenajarea toare, la volanul uriaşelor al partidului, tovarăşii) tare, Hărău — 78 hectare Pascu, Alexandru Bob. Ti-
hidroenergetică Rîu Mare-Retezat (II) autobasculante. întind strat Nicoiae Ceauşescu, pentru şi Brăni.şca — 65 hectare. beriu Mureşan, Gheorghe
du.pă strat pin za de argi a efectua în cele mai bu Deoarece şi la unele din Bob şi al altor mecaniza
lă, groasă de 20—25 cen ne condiţii lucrările din aceste unităţi mai există tori caro, ieri, au lucrat
ra Apei din Munţii Re fiecărui centimetru făcin- timetri, Ioan Minciună şi' campania agricolă de va restanţe faţă de plan, se la efectuarea arăturilor pe
tezat. du-se numai pe timp us Gheorghe Ghcorghe — bul- ră. între acţiunile princi acţionează cu forţe spori terenurile eliberate de paie
Aici sus stăm de vorbă cat. Asemenea zile au Cost dozerişti, iar Vasile Man- pale aflate Ia ordinea zilei te pentru a înlătura grab ale C.A.P. din comuna
cu cîţiva .dintre oamenii multe în luna iulie. ghiuc şi Ioan Marco com un loc important îl deţin nic decalajele la semănat, Hărău, respectiv . la cele
din Izvoarele şi Hărău.
care prin munca lor îl — Munca este bine or pactează centimetri: cu eliberarea terenului, efec care reprezintă cîle 10—20
înalţă centimetru cu cen ganizată, atît la transpor centimetru suprafaţa im tuarea arăturilor şi însă- de hectare. Întrucît în ui Pe lîngă însămîn ţarea
timetru, zi şi noaple,.. la tul anrocamentelor şi ar permeabilă a miezului de mînţarea culturilor duble ţi mile zile s-au asigurat plantelor de nutreţ pe toa
depunerea miezului de ar gilei, cit şi la celelalte argilă. pe toate suprafeţele pla te suprafeţele prevăzute
v
gilă tehnologia fiind de o lucrări aferente. Echipe Maistrul 'i a'an Vrabie, nifica te. cantităţile necesare de mo NICOLAE TIRCOB
rigurozitate şi o migală de intervenţii — mecanic", responsabil cu calitatea ar Referindu-se la stadiul torină, formaţiile de me
deosebite. lăcătuşi, electricieni — ac gilei, ne spunea: acestor lucrări, directorul canizatori constituite pen
— Am pornit de la cota ţionează la faţa locului — Veghem aici zi şi S.M.A. Deva, inginerul tru efectuarea arăturilor (Continuare în pag o 3 a)
-|- 914 metri şi am depă fără a fi nevoie, în caz noapte pentru ca tehnolo Inocenţki Tetca, ne spunea se preocupă de folosirea
şit -}- 1028 metri — ne de defecţiuni, ca utilaje gia depunerilor în baraj, că, pînă acum, în C.U.A.S.C.
spune inginerul Dan Cris- le să fie transportate la Şoimuş au fost însămînţa-
todorescu, adjunctul şefu atelierul mecanic. Preda- GH. I. NEGREA, te cu culturi duble aproa
lui de brigadă. In final rea-preluarea schimburilor TRAIAN OPRONI pe 600 hectare din cele
va trebui să ajungem la se face din mers, acordîn- 700 planificate, existînd
cota -|- 1 078 metri, Aceas du-se atenţie folosirii Dm- condiţii ca prevederile pla-
ta la miezul de argilă. La pului bun de lucru. Cu o (Conlinuarc în pag. a 2-a)
..Sâptămîni record"
Cantităţi sporite de fier în producţie
Sub conducerea orga
pentru... oţelul ţării nelor şi organizaţiilor de
partid, consiliile oameni
— Din abatajele mine lizarea producţiei de oţel pondere importantă pe lor muncii, comitetele sin
dicatelor şi ale organiza
lor de la Teliuc şi Ghe a ţării, la creşterea per întregul flux de produc
ţari, din cadrul întreprin manentă a parametrilor ţie al uzinei — sublinia ţiilor de tineret din uni
derii miniere Hunedoara, săi calitativi. ing. Rodiea Lemnaru, şefa tăţile miniere organizea
ză în perioada 31 iulie
unitate care şi-a îndepli După această scurtă pu brigăzii. Minereul brut so — 6 august „Săptămîni
nit planul de producţie pe nere în temă am pornit seşte din carieră la noi. record" în producţie, în
3 ani şi 7 luni din actua ,pe... drumul minereului, Aici, oameni cum sînt Vio- cinstea „Zilei minerului".
lul cincinal cu 86 do zile de la sosirea iul în uzină, rel Duşa, Răducanu Duţă,
mal devreme, minerii tri pînă la plecarea spre fur Ioan Vaida, Băiuţ Băneş, In această perioadă se
mit la uzina de preparare nalele Hunedoarei. Gheorghe Pricop, împreu angajează să obţină su
tot mai mult minereu dc — Noi avem în răspun nă cu ceilalţi muncitori plimentar : I.M. Lupeni
fier. După un complex dere transportul minereu din brigadă, sînt mereu la — 2 300 tone cărbune,
proces de înnobilare, noi lui — arăta ing. Tania datorie, pentru ca proce I.M. Urieani — 2 200 tone
expediem siderurgiştilor Teodorescu, şefa brigăzii sul tehnologic să aibă ritm cărbune, I.M. Cîmpu lui
cantităţi sporite de fier în transport-funicular. Buna bun, în creştere. Neag — 1000 tone căr
minereu marfă — ne spu întreţinere şi utilizare a — Am înţeles că aici bune, I.M. Petriia — 750
nea Ocfcavian Gheorghiţă, instalaţiilor din dotare, este sectorul unde muie tone cărbune, I.M. Lonea
Inginerul şef al Uzinei do răspunderea cu care acţio re ui dc fier se prăjeşte... — 500 tone cărbune.
preparare a minereurilor nează oamenii din brigadă — Da. Sintem la briga La rîndul lor, I.M. Bar
do la Teliuc. asigură flux continuu pro da prăjire pe care o coor za va extrage peste plan
—• Ce cantitate aţi li cesului de producţie. Mun donez de mai mulţi ani — 2 000 tone minereuri com
vrat siderurgiştilor în plus citorii şefi de echipă Ef- precizează inginerul Ioan plexe, iar la I.M. Hune
în perioada care a trecut timie Andrei şi Silvestru David. Lingă noi se aflu doara sporul de produc
din acest an 7 Şoimăreanu, cu echipele maiştrii Ilarie Stan, An ţie va fi de 600 tone mi
— 4179 de tone. Cu o pe care le conduc, îşi a- tonie Todea, Ioan Lucaci, nereu brut extras, 400
duc zi de zi o contribuţie muncitorii Ioan Rotari tone dolomilă şi 10 tone
subliniere, pe care au fă talc.
cut-o beneficiarii noştri: însemnată la îndeplinirea
de cea mai bună calitate. sarcinilor ce .ne revin. G. IGNAT
Deci, o contribuţie directă — Brigada de la secto (Continuare în pag. a 2-a)
ae-am adus şi noi la rea rul sfărfmare deţine o (Continuare în pag. a 2-a)
