Page 11 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 11
* • MARTI, 4 IUUE 1989 Pag. S
t Satisfacţie deplină, unanimă aprobare faţă de Hotărîrea La Uricani. Un nou magazin generai
Duminică, 2 iulie, locui alimentara cu autoservire, Un sprijin consistent au
'lenarei l Comitetului Central cu privire la realegerea torii oraşului Uricani — cofetărie cu terasă des dat la construcţia noului
care cunoaşte Un puternic chisă, raion de menaj şi magazin unităţile economi
tovarăşul!ii N licolae C leauşescu tn funcţia supremă proces de dezvoltare şi sticlărie. ce din oraş mobilizate de
modernizare — au fost
organele locale de partid
Lucrarea a fost execu
martorii unui eveniment tată de Brigada de antre şi de stat. Menţionăm că
de secretar general , al 1Partidului Comunist F iomân de o deosebită însemnă priză nr. 5 Orăştie a în anii actualului cincinal,
tate pentru viaţa socială
•js- T.A.G.C.M., cu concursul pentru locuitorii Uricaniu-
‘ori- t a localităţii: a fost dat în Brigăzii 1 Deva, Brigăzii iui au fost construite şi
.... ' i J folosinţă magazinul gene 50 a Antreprizei de con date în folosinţă unităţi
•nduzici" BAZA TRAINICA PENTRU ÎNAINTAREA PATRIEI SPRE NOI CULMI ral. Noua unitate însu strucţii şi montaj Petro comerciale ce însumează
'. ~.idri ® DE PROGRES Şl CIVILIZAŢIE mează o suprafaţă comer şani şi al brigăzii Valea peste 5 000 mp suprafaţă
'imilici în cială totală de 1 500 mp şi
f '^nstrâ • (Urmare din pag. 1) sul al XlV-lea al parti obiective industriale, so- cuprinde raioane de con Jiului a Trustului de an de depozitare si desfacere.
dului, în funcţia supremă cial-culturaie. Toate poar fecţii şi încălţăminte pen trepriză pentru construcţii (IIORAŢIU ALEXAN
de secretar general al tă amprenta de gîndire a tru femei, bărbaţi şi copii, industriale Cluj-Napoca. DRI iSCU),
alte obiective aferente ce Partidului Comunist Ro- marelui nostru conducător.
duc spre urgentarea lucră mân. Este garanţia fun Actul politic, de însemnă
J :_______
SEaBHBBBB rilor, aşa cum ne-am an damentală a prezentului pe tate cardinală, în consens A învăţa disciplina muncii în folosul patriei
gajat. care-1 trăim, încrederea cu voinţa întregului par
T î)IN PKO- Cu imensă bucurie în nestrămutată în viitorul tid, a întregii naţiuni, al
. Radio- Învăţătura este prima tuim colectivul de cadre di un premiu li şi III şi o men
dimineţii; 7,00 inimi am primit şi noi, de aur al României. Ştim realegerii tovarăşului dactice de la Liceul indus ţiune. Mai convingătoare de-
, ° 00 Revista alături de toţi constructo bine cu toţii că în cei 24 Nicolae Ceauşescu, în func treaptă în procesul in-
Curierul mc- rii de la Canalul Dunăre— de ani care au trecut de ţia supremă de secretar ge structiv-educativ, este prima trial nr. 1 Deva, ctitorie a cit in alţi ani au fast re
9.00 Buletin treaptă in introducerea in „Epocii Nicolae Ceauşescu". zultatele la sesiunea jude
,05 Răspun- Bucureşti, alături de în la Congresul al IX-lea, de neral al Partidului Comu cunoaştere, in formarea şi Sintem una dintre institu ţeană de comunicări ştiinţi
itorllor ; 10,05 tregul partid şi popor, Ho cînd în fruntea partidului nist Român, înseamnă ga
pionierilor ; tărîrea Comitetului Cen se află cel mai stimat şi ranţia sigură, baza trai lărgirea permanentă a ori ţiile şcolare chemate sâ fice a elevilor unde am ob
roti de muzi- zontului de cultură. Învă pregătească tinerii, să le ţinut un loc I, un loc III şi
a; 10,15 Publi- tral, ca ccl mai iubit fiu al iubit fiu al naţiunii, tova nică pentru înaintarea ţătura in condiţiile exigen transmită cunoştinţe din patru menţiuni. Dar, despre
oo Buletin de naţiunii noastre, tovară răşul Nicolae Ceauşescu, scumpei noastre patrii spre
Universitatea şul Nicolae Ccauşcscu, să întreaga hartă a ţării s-a culmi tot mai înalte de ţelor mereu crescinde ale domeniul mineritului, ocupa calitatea procesului instruc-
; Din cînteccle invăţămintului românesc pen ţie ale cărei Începuturi se tiv-educativ asigurat, vor
ei popoarelor; fie reînvestit, la Congre înnoit din temelii cu noi progres şi civilizaţie. tru desfăşurarea căruia, par pierd, la nivelul ţinutului besc mai ales rezultatele
'ista medicala
. Din comoara DOVADA ADEZIUNII NOASTRE - FAPTELE DE MUNCĂ tidul şi statul nostru inves hunedorean, in negura vea obţinute de absolvenţii li
13.00 De Ia tesc sume uriaşe. Este vizi curilor, dar care cunoaşte ceului şi şcolii prolosio-
i5,|00 Avanprc- PE OGOARE ! bil elortul oamenilor cate azi o mare dezvoltare, se nale in producţie, 1a tocul
litl-tv. ; 15,15 lor de muncă. Sint bucurii,
.tnarile de opc- (Urmare din pag. 1) Traducînd în viaţă nea De aceea, pentru tot ce drei pentru formarea de la desfăşoară in condiţii de
norului Ion bătut sarcinile şi orientă s-a înfăptuit în patria cea mai fragedă vîrstă a Înaltă tehnicitate. Trăim sa satisfacţii pe care le trăim
15,30 Ateneu, noastră în aceşti ani glo personalităţii tinărului, pen tisfacţia de a pregăti vii alături de ei şi noi profe
oţnânici; iG,oo rile formulate de secreta-- sorii că am dat societăţii
16,1? Cîn- în cei 24 de ani de cînd rul general al partidului, rioşi de la Congresul al tru formarea mai ales a u- tori muncitori specialişti, ca
ţ^i zi \u- t o v a r ă ş u l Nicolae cooperatorii, mecanizatorii IX-lca sîntera recunoscă nor oameni care să ştia să pabili să smulgă adinculul oameni de nădejde pe mă
icaţii \ dc ; judece, să muncească, să cărbune şi minereuri utile sura unei epoci lără egal
nuşoară; 17,00 Ceauşescu se află în frun şi specialiştii din unitatea tori iubitului nostru con
«ştiri ; 17,05 tea partidului şi statului, noastră au muncit pe tot ducător, care, cu clarvi viseze, a unor oameni care de care economia naţio in istoria poporului nostru —
: economice ; ani care poartă amprenta parcursul acestui an cu ziune şi înţelepciune con să nu-şi pună stavilă gin- nală are atita nevoie. Pen epoca ce poartă numele
,>rpţi de muzi duce naţiunea noastră pe dului, care să nu se împie tru noi, oamenii catedrei e ctitorului ei — Nicolae
ci J 18,00 Orele inconfundabilă a persona hărnicie şi răspundere pen o sarcină de mare răspun Ceauşescu, conducătorul sti
. Radiojurnal ; lităţii sale de eminent om tru sporirea rodniciei pă- drumul construirii socie dice de graniţele lui „nu
'i pămîntu- politic, revoluţionar încer mîntului, creşterea pro tăţii socialiste multilateral se poate". Sint minunate dere şi, in acelaşi timp, o mat al partidului şi statului
ic ; 21,00 La dezvoltate. Susţinem din portretele elevilor Îmbujo mindrie. Despre modul în nostru, omul a cărui rea
v.i; 22,00 O zi cat şi patriot înflăcărat, ducţiilor vegetale şi ani care ii pregătim vorbesc legere, ia Congresul al XlV-
23.00 Moment România a parcurs un maliere. Ca urmare, avem toată inima realegerea raţi de satisfacţia rezultate
‘.3U0 Nocturnă drum de istorice înfăp- acum culturi frumoase, în t o v a r ă ş u l u i Nicolae lor bune. Sint minunate por Iară indoială rezultatele obţi lea, in. funcţia supremă
^5^5—21,00 IIu- turi în toate domeniile de deosebi la grîu unde esti Ceauşescu la Congresul al tretele tinerilor care au în nute de elevii noştri in con de secretar general al
. ini- activitate. La fel cu ce măm o producţie de pe XlV-lea în suprema func văţat disciplina muncii in cursurile pe meserii, locu partidului o susţinem din
lelalte ramuri, în această ste 8 000 kg la hectar. La ţie de secretar general al folosul patriei, care trăiesc rile fruntaşe obţinute in toată inima ca o chezăşie
perioadă, numită cu legi orz, unde secerişul se află partidului, convinşi fiind bucuria acumulării de noi fiecare an de liceu in con a succeselor noastre vii
timă mîndrie „ E p o c a în prag de finalizare, vom că astfel România va ur cunoştinţe teoretice şi prac fruntarea cu unităţi şcola toare.
Nicolae Ceauşescu", şi a- obţine, de asemenea, o re ca neabătut pe culmile pro tice. re similare din ţară. Anul Prof. RUSANDA BURS,
. -Preţul unei Asemenea satisfacţii trăim acesta, toţi participanţii directorul
^ 'ile I-II (Pa- gricultura românească a coltă bogată, ca, de altfel, gresului şi civilizaţiei so
<^vO ARA; Va- cunoscut profunde trans şi la porumb, sfeclă de cialiste, ale comunismu şi noi, profesorii, maiştri in noştri s-au întors cu premii Liceului industrial nr. 1
’ • Egreta formări. zahăr şi cartofi. lui. structori, inginerii ce alcă şi menţiuni — 7 premii I, cîte Deva
£ Atflem — A);
Viralilor —
y2$.' c ’otlern —•
;VV şt} la mare Tehnologii noi
c \lra); pe- în plină vacanţă fotbalistică
A îşi scoa-
J 'Parîng);
**.. e ce ani în activitatea
rie); Sa-
., Unirea); Cluburile şi asociaţiile sportive să-şi intensifice activitatea
' •’ia-
(: de explorări geologice
: V* • *1“ şi preocuparea privind alcătuirea loturilor de jucători!
N|EA : Misiune
Afiiierul); PE- Din iniţiativa Centralei te prefabricate din beton
xJumini de-a şi executarea puţurilor cu Aflat practic în inacti şani, una „B" Mureşul Ex Această structură deze vizionare în cadrul unei
i;i il ui (Munci- Departament a Geologiei, chilibrată, cu mici şanse şedinţe lărgite a Biroului
.ANINOASA : în cursul săptămînii trecu instalaţii de foraj, tipiza vitate... vizibilă — excep plorări Deva, şi cel puţin
Muncitoresc); rea unor faze ale tehnolo ţii Rapid Bucureşti, anga 7 „C" — Aurul Brad, Mi de a asigura stabilitatea C.J.E.F.S. am subliniat re
"'•" , estea Ma- te a avut loc, la întreprin giilor de lucru, stabilirea nerul L’upeni, Minerul Şti întregului grup divizionar, dusa utilitate a acţiunii,
);BRAD; derea de Prospecţiuni şi jată în Cupa „Intertoto" şi inţa Vulcan, C.F.R. Sime- fiind după încheierea
mînie drumului critic pentru fie campionatele judeţene, în trebuie atent supraveghea
T E: Explorări Geologice din care proiect, coordonarea ria, Retezatul Haţeg, Me tă şi coordonată în vede transferărilor, cînd repre
...ale Deva, o consfătuire de lu tehnologiilor la nivel cen tre care şi Dacia Orăştie, canica Orăştie şi A.S. Pa- zentanţii echipelor nu mai
r aisului cru pe teme privind teh prinse în febra pregătiri roşeni Vulcan —, posibil rea întăririi piramidei la aveau ce lua, ce da... Chiar
ui partizani tral, constituirea unor nu lor pentru barajul de pro mijloc, dar nu de sus in
RMISARA- nologiile de săpare şi sus clee de pregătire şi organi chiar 8, prin promovarea fără o şedinţă, acţiunea de
ată iubeş- ţinere a puţurilor de ex zare de şantier ş.a. movare în „C“, tur-retur, Daciei Orăştie. Ar fi deci jos, prin retrogradări, ci coordonare a unei coope
vCentrui de în zilele de 9 şi 1G iulie un pluton de 10—11 echipe de jos în sus, de la „C" rări între echipele hunedo
•reaţie „Cîn- plorare. Au participat ca De o atenţie deosebită la „B". în acest scop, con rene în privinţa mişcării
uei M ); IIA- dre de conducere din cen s-a bucurat în rîndul par (miercuri au loc tragerile divizionare care plasează
telelor (Da- la sorţi) —, fotbalul mai jucătorilor trebuie să devi
Neînvinsul; trala de resort, directori ticipanţilor la consfătuire nă viabilă şi eficientă a-
tueta schim şi ingineri şefi din unită prezentarea şi dezbaterea cu seamă cel zis „mare", llll cum, în aceste zile, înain
bi de cultură sarcinilor ce revin colec de divizia A, îşi petrece SPORT
e „Cîntarca ţile subordonate acesteia, tivelor de oameni ai mun tea transferărilor oficiale.
? SI MERI A : specialişti din întreprinderi ultima săptămînă de va Fondul de jucători şi teh
(Mure- şi institute de cercetare. cii din domeniul exploră canţă. Da, practic, de azi nicieni fiind redus, trebuie
? es fî sin- rilor geologice în ultimul într-o săptămînă va suna în continuare fotbalul hu siderăm foarte necesar ca
Manifestarea s-a dovedit nedorean pe primul loa în această perioadă de ac măcar păstrat, dacă nu
un interesant şi util schimb an al cincinalului actual adunarea pe la marile clu între judeţe, imediat după tivitate „invizibilă", organe poate fi îmbogăţit prin
de experienţă, în care s-au şi în cincinalul 1991—1995. buri, punîndu-se încet, în le sportive, cluburile şi a- transferuri valoroase (nu
De asemenea, au fost re municipiul Bucureşti. Nu ca cele făcute de Corvinul
supus atenţiei aspecte con cet, în mişcare marea ca meric, reprezentarea este sociaţiile să-.şi concentreze în iarnă, şapte, din care
crete ale noutăţilor tehnice levate o serie de neîmpli- ravană cu etapele ei şa excelentă ; a fost ea şi mai activitatea spre inventarie s-au validat cu indulgen
tragerii ex apărute în domeniul săpă niri şi deficienţe în pro blon : strîngerea loturilor, masivă, dar şi aşa e bine. rea întregului fond de ju
il n 2 iulie 1989: movarea şi generalizarea ţă unul-două !), şi mai tre
rii puţurilor de explorare, vizita medicală, reacomo- Structural, însă, constatăm cători şi tehnicieni hunedo- buie valorificat la maxi
43, 20, relevîndu-se avantajele pe noilor metode de lucru, fi darea la efort, pregătirea că doar la „capete" repar reni, existenţi la echipe mum, în funcţie de nivelul
care. Ic oferă aceste meto ind formulate numeroase fizică, jocurile de verifi tizarea echipelor noastre sau împrumutaţi, aducerea real al necesităţilor fiecă
19, de, posibilităţile de gene propuneri în scopul înlă care, eventual turnee şi este corespunzătoare. Res lor la bază şi, — ne per rei echipe. Şi, sigur, în or
20, ralizare a lor. turării lor. A fost subli pectiv, două echipe în „A", mitem să sugerăm C.J.E.F.S. dine valorică, echipele să
Participanţii la dezbateri, niată, în acest context, ne din nou campionat pe la realizare rară în alte ju — spre organizarea şi co beneficieze de cei mai va
între care ing. Ioan Rădu- cesitatea unei mai bune in jumătatea lui august. Vine, deţe, dar repetată la noi, ordonarea, controlul miş loroşi jucători din dispo
0, lescu — I.P.E.G. Harghita, formări a specialiştilor din de asemenea, perioada confirmă o forţă fotbalis cării jucătorilor în cadrul nibilităţile existente şi
tică reală, un potenţial ri
1G, ing. Radu Coteţiu şi ing. unităţile centralei, utiliza mişcărilor, transferărilor de dicat şi un fond de jucă judeţului înaintea perioa create prin rechemarea ju
dei oficiale de transferări!
jucători, antrenori, de con
» 2 Pascu Dinu — I.P.E.G. Ma rea în producţie, cu mai tori şi tehnicieni valoroşi. Considerăm cu atît mai u- cătorilor proprii acasă.
ramureş, ing. Cornel Du mult curaj şi încredere, a ducători de club. tilă această acţiune acum, Pentru că iată. de pildă,
mitru — I.C.I.T.P.L.C.I.M., în preajma noului sezon Pe de altă parte, 7—8 e- Corvinul are cîţiva jucă
tehnologiilor de săpare ce chipe divizionare C expri cu cit, iată, criza de ju tori care nu prind prima
Deva, ing. Nicolae Dumi- şi-au dovedit practic efi competiţional, fotbalul hu mă gradul înalt al aspi cători şi antrenori se ac
trescu — I.G.G. Bucureşti, cienţa. S-a apreciat, una nedorean se aliniază din raţiei spre performanţă a centuează şi deci este lo echipă, nu joacă nici la
au abordat aspecte privind nim, utilitatea unor aseme nou masiv reprezentat în grupărilor fotbalistice din gic ca fotbaliştii hunedo- speranţe, dar ce bUi.i, utili
posibilităţile de rezolvare sistemul divizionar. Res judeţ, dar şi grava şi în reni să rumînă la echipe ar fi fost la Mecanica O-
a unor probleme pe care nea acţiuni, ele contribu grijorătoarea slăbire a ac le hunedorene, nu să ple răşi.e sau ar fi acum la
ind la cunoaşterea şi gene pectiv, dacă nu se schim Mureşul Deva. Tot aşa r?
le implică mecanizarea o- tivităţii la eşalonul de mij ce la altele, din judeţe li pot afla jucători în discu
peraţiilor, elaborarea pro ralizarea experienţei pozi bă nimic în sistemul orga loc, respectiv divizia B. Din mitrofe, care să concureze
vor ţie pentru Jiul sau alte e-
a iectelor tehnologice pentru tive, la promovarea pe nizatoric, şi aşa se pare, trei divizionare B în cam la promovare sau retro chipe. Rămîne ca această
Ipitaţ.. jj adînciri de puţuri, săparea scară largă a progresului că nu se schimbă nimic, pionatul trecut (4—5 în e- gradare cu ale noastre, cu acţiune să fie pornită ra
ip. Vlntul ■ • puţurilor de la suprafaţă tehnic în activitatea de cer judeţul Hunedoara va ali diţii anterioare) nu mai a- jucători de-ai noştri, ca în pid şi făcută în aşa fel în-
u t :?uîs cu- şi din subteran, săparea în cetare şi explorare geolo vem nici una ! Jiul a pro campionatul trecut. Rea cît să devină utilă pentru
şi 19 gra- nia, în ediţia 1989—90, două movat în „A“, celelalte mintim factorilor interesaţi
xime în- roci sedimentare, săparea gică. divizionare A, Corvinul toţi.
„lajo. fi susţi crea puţurile!/ în... „C", iar în ,,B" sîn- că şi după întîlnirca de NICOLAE STANCIU
dreptunghiulare cu elemen D. MIRCESCU Hunedoara şi Jiul Petro tem cu o nouă promovată. anul trecut a echipelor di