Page 110 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Deschiderea noului an şcolar se pregăteşte acum

Vacanţa mare, perioadă Brădeanu, profesor de lim­ tă unitate şcolară. „Ori­ rul şi materialul didactic LA PANOUL DE ONOARE
de odihnă binemeritată şi ba română, şi Viorel Neag, cum, într-o săptămlnă se erau strânse şi protejate
mult aşteptată de toţi ti­ maistru, lucrau, ajutaţi de termină inclusiv curăţe­ cu hîrtie). învăţătoarea Da­ oamenii, faptele lor de muncă,
nerii studioşi, şi-a intrat cîţiva elevi, la amenaja­ nia", ne spunea prof. Au­ na Bejenaru, care supra­ DUMINIG
deplin în drepturi. O dată rea unor boxe noi. pentru relia Filip, directoarea şco­ veghea activitatea elevilor, de înalt patriotism
încheiat anul şcolar, la cei peste 40 de porci ai lii, ţinînd să remarce ca­ ne asigura că după ce zu­ • 11,30
Simeria au şi demarat pre­ microfermei liceului. To­ litatea lucrărilor efectuate gravii Cooperativei „Pres­ p: -3 • 1
gătirile pentru deschide­ varăşul Pompiliu Benea, de cooperativa simeriană. tarea" Simeria, care erau color, la
rea în cele mai bune con- directorul liceului, aprecia La realizarea şi întreţine­ aşteptaţi în zilele urmă­ „Adevărata satisfacţie 12,40 Viaji
diţiuni a următorului ci­ că pregătirile pentru des­ rea curăţeniei în curte şi toare, îşi vor termina lu­ 13,00 Telex
clu de învăţămînt. chiderea noului an şcolar în baza sportivă, de curând crările, curăţenia nu con­ bum dumir
cert de prii
Liceul industrial din Si­ vor fi încheiate cu mult refăcută cu sprijinul comi­ stituie o problemă. a agronomului se regăseşte' râtul de fii
meria. Animaţia din curtea înainte de începerea cursu­ tetului de părinţi, sînt pla­ Deci, în unităţile de în­ * Formaţia
liceului dădea impresia că rilor. nificate grupe de elevi pe văţămînt din oraşul Sime­ în muncă, în rezultatele în recital * *
aici încă n-a sosit vacan­ Atmosferă de lucru am toată perioada verii. Notă ria, activităţii de prime­ mate * La
ţa. Am aflat că tocmai găsit şi la Şcoala generală contrastantă face doar ex­ nire şi igienizare i se a- lui... Melo
se deschidea o tabără pen­ nr. 2 din Simeria. în clă­ teriorul clădirii principale, cordu o atenţie deosebită, ce le obţine!" * Vară Iun
direa unde-şi desfăşoară partea dinspre curte, care punîndu-se accent pe ca­
tru elevi şi în acest scop nu se va primeni, după litatea lucrărilor, cît şi pe de aur. M
internatul şi cantina liceu­ cursurile clasele I—IV se cum ni s-a spus, nici in realizarea lor într-un timp fiecărei sole. in acest * Autograf
zugrăviseră sălile de clasă
lui fuseseră deja zugrăvite această vară. cit mai scurt. Astfel, pe­ sepp, pe baza cartării a- Teatru scur
şi igienizate încă din tim­ şi se încheia curăţenia. în­ grochimice, am stabilit un strumentale
văţătoarea Rodica Arsin, Şi la -Şcoala generală rioada rămasă pînă la în­
pul anului şcolar recent care din toamnă va pre­ nr. 1 Simeria am întâlnit ceperea cursurilor poate program raţional de fer­ popularitate
încheiat. La data docu­ tilizare, completat cu ac­ muzicale d
lua clasa I, pregătea sala elevi în activitate (din cla­ fi valorificată pentru re­
mentării noastre se lucra de clasă, cu grija şi aten­ sele a Vl-a). Munceau la împrospătarea şi recondi- ţiuni de corectare a acidi­ lesport * S
la repararea instalaţiilor ţia necesare creării unei întreţinerea zonelor verzi ţionarea materialului di­ tăţii solului şi de scarili- spectatoruli
sanitare şi se finalizau ambianţe propice primirii sau ajutau la prepararea dactic, pentru pregătirea care. Pe baza acesto'o, închiderea
pregătirile pentru începe­ micuţilor şcolari, care pă­ mortarului necesar repa­ în cele mai mici amănun­ in fiecare an aplicăm în­ » 19,00 1
rea zugrăvitului în clădi­ şesc pentru prima dată rării sobelor, lucrare efec­ te a bunei desfăşurări a grăşăminte organice pe 19,20 Cînt<
rea liceului. Sala de sport pragul şcolii. ZugrăvTul tuată de Ioan Fînlînaru, procesului de învăţămînt cite 80-90 de hectare, pe niei. Omaq
era curată. Terenul din era pe sfîrşite şi în cea­ de la S.G.C.L. Simeria. Pe în noul an şcolar. cite 60-80 ha realizăm lu­ ducătorului
spatele ei, multifuncţional, laltă clădire a şcolii. Pe lingă repararea sau cură­ crări de scariiicare şi am Film artişti
ar mai avea nevoie doar moment, zugravii Coopera­ ţarea sobelor, s-au mai Raid realizat de aplicat peste 1 500 tone rata draqo
Telejurnal.
de un strat de asfalt. în tivei „Prestarea" din Si­ pregătit sălile de clasă VIORICA ROMAN amendamente calcaroase
haine de lucru, Florian meria erau plecaţi la o al­ pentru zugrăvit (mobilie­ şi IRMA MONI pe terenurile acide".
Un spirit de înaltă exi­ LUNI,
genţă, ordine şi disciplină
• 19,00
Munca oamenilor Cantităţi sporite de fier Fără îndoială că dacă, în muncă a fost imprimai 19,25 Ctitot
în fiecare formaţie de lu­
prin rezultatele econom'- cru, insistindu-se pe res­ de aur e
înalţă barajul... pentru... ofelul {ării gistrează, C.A.P. Romos a pectarea cu rigurozitate a pentru toţi
ce
co-financiare
înre­
le
ajuns să fie o unitate a- tehnologiilor specifice cul­ dustria - p
oritare •
(Urmare din pag. 1) întregul colectiv de con­ (Urmare din pag 1) de fier, îndeplinindu-ne în gricolă reprezentativă a turilor de cereale, sfeclă şl folcloric •
structori hidrocnergeticicni, bună parte sarcinile de a judeţului nostru, recunos­ soia, care deţin ponderea lităţilc ţării
în frunte cu comuniştii, cută şi in ţară, fiind dis­ in unitate. Cunoscind con­
caietele de sarcini să fie Neculai Găgăuţă, Ilie Sicoe, pune în valoare şi rezer­ diţiile de calitate, densi­ al 'evolut
respectate întocmai atît acţionează responsabil, cu Gheorghe Andrei, toţi oa­ vele mai sărace in con­ tinsă cu înalte ordine, in Cc ităril
la anrocamente, la filtre­ forţe sporite pentru a da meni de valoare în briga­ ţinut. în perioada la care aceste realizări se regă­ tăţile ce trebuie asigura­ din .urnea
viaţă chemării înflăcărate nc referim ne-am înca­ seşte şi munca inginerului te, producţiile prevăzute a
le de nisip cît şi la ar­ dă, exigenţi şi autoexi- nă • 21,30
a secretarului general al drat în consumurile nor­ şei şi preşedintelui unităţii, se obţine şi drepturile ce
gilă. p a r t i d u l u i , tovarăşul genţi în munca lor de fie­ Mircea Pătrînjan. Inţelegin- li se cuvin ca retribuţie, eu ‘ >, du!
— în ansamblul activi­ care zi. Noi sîntem un mate de combustibili, iar toate culturile fiind anga­ * ZI.50 T,
tăţii noastre lucrările de Nicolae Ceauşescu, înde­ punct important în proce­ la energie electrică am e- du-şi pe deplin îndatori­
rile ce le are ca agronom jate in acord global, coo­
la baraj au o pondere deo­ plinind planul pe 8 luni sul de transformare al fie­ conomisit peste 447 000 ki­ peratorii şi mecanizatorii
coopera­
şi
sebită — arăta tovarăşul în cinstea măreţei noastre rului în minereu marfă. lowaţi. Aşa cum a indicat tivei preşedinte al investit cu muncesc cu tragere de
agricole,
conducătorul partidului .şi
Ioan Dumitru, preşedinte­ sărbători naţionale de la Tocmai de aceea acţionăm statului nostru, tovarăşul mari răspunderi de cobe inimă.
le comitetului sindicatu­ 23 August şi planul pe în­ pentru îndeplinirea în Nicolae Ceauşescu, cu o- cooperatori, Mircea Pătrin- Din dialogul purtat am
lui de pe antrepriză. Dacă tregul an pînă la Congre­ cele mai bune condiţii a cazia vizitei efectuate ia jan a devenit fiu al satu­ reţinut preocuparea pen­ DEVA : S
după şase luni ne-am si­ sul al XlV-lea al partidu­ sarcinilor ce ne revin. Hunedoara, în prmăvara lui, construindu-şi locuin­ tru a generaliza larg in şerif (Patri
tuat pe locul trei în în­ lui, obţinînd cele mai mari — Pe fluxul de produc­ acestui an, combinatul si­ ţă, trăind şi muncind ală­ producţie , in raport de DOARA: Sf
trecerea, socialistă cu uni­ realizări în edificarea a- ţie, înainte de a porni spre derurgic va trebui să-şi turi de cetăţenii Romosu- condiţiile specifice, expe­ del (Modern
cestci ctitorii a „Epocii furnale, minereul face o fost 16 (Mr
tăţile de profil din judeţ diversifice producţia de lui. rienţa altor unităţi agri­ Comisarul
o parte importantă de Nicolac Ceauşescu" — A- „haltă" şi aici, la separa­ oţel, să asigure economiei „Pornind de la conside­ cole fruntaşe din ţară. In acţiune (Fii
contribuţie şi-au adus oa­ menajarea hidroenergetică re magnetică. De fapt, ce naţionale metal de cea rentul că adevărata satis­ acelaşi timp, C.A.P. Romos TROŞAN1: f
menii brigăzii de la baraj. Rîu Mare-Retczat se face aici ? mai bună calitate. Pentru facţie a agronomului se, oieră generos din expe­ mare adinei
— Separare magnetică îndeplinirea acestor sar­ regăseşte in muncă, in re­ rienţa proprie dobindită Moştenire c
— răspunde inginerul Ion- cini sîntem conştienţi că zultatele obţinute — ne celorlalte cooperative agri­ Noiembrie) ;
Tibi Ghilea, şeful brigăzii. şi nouă, preparatorilor de mărturisea interlocutorul - cole din judeţul nostru. peste mări •
Este un proces tehnologic minereuri de fier, ne re­ m-am preocupat perma­ Dublarea producţiilor la (Unirea); I
şitul legendt
complex, dar care se rea­ vine o mare răspundere. nent' să aplic in viaţă hectar in ultimii ani este VULCAN: M
lizează conform cerinţelor Muncim într-o bună orga­ cele mai noi cuceriri ale o dovadă concretă că aici iuţi (Luceai
stabilite, în condiţii de res­ nizare, în ordine şi dis­ ştiinţei agricole, să înfăp­ se practică o agricultură NEA: Noap'
pectare a indicatorilor ca­ ciplină, pentru a ne înde­ tuim dezideratele noii re­ de înalt randament. lor — 1—II
litativi. De la noi mine­ plini angajamentul munci­ voluţii agrare formulate cu PET-'LA: (IN
la
ă
reul înnobilat pleacă di­ toresc, comunist, pe care realism şi clarviziune de Contribuţia inginerului AN*. uASA :
rect la furnale, pentru a ni l-am asumat de a în- secretarul general al parti­ Mircea Pătrinjan este de­ besc despre
se transforma în metal tîmpina aniversarea actu­ dului, tovarăşul Nicolae cisivă şi in privinţa ridi­ citorese); U
pentru ţară. lui istoric de la 23 Au­ Ceauşescu. împreună cu cării la cote superioare a gentleman ii
activităţii din sectorul zoo­
— Am încheiat primele gust 1944 cu realizarea consiliul de conducere, cu tehnic. „Pe lingă organi­ batic (Reţea
cinci luni din an cu rezul­ planului pe primele opt cooperatorii şi mecanizato­ zarea stabulaţiei libere Cbirita la
tate mulţumitoare — ară­ luni ale anului, iar pînă rii am chibzuit să folosim pentru tineretul destinat roşie) ; G'
Flâcfirl pe t
ta tovarăşul Ioan Malea, la Congresul al XlV-lea cit mai bine pămintul, să-i reproducţiei, acordăm în­ norul); OR
secretarul comitetului de al Partidului Comunist Ro­ valorificăm întreg > poten­ treaga atenţie selecţiei, zică e viaţi
partid al uzinei. Din ia­ mân, să ne îndeplinim sar­ ţialul productiv. Propria formării unei mătei cu po­ trla) ; Hc
zul de decantare n,r. 1 am cinile de plan pe între­ experienţă na-a demon­ tenţial biologic ridicat — ra) ; CERN
recuperat peste 253 tone gul an. strat că „secretul" produc­ ne relata interlocutorul, in Vreau sfl şt
ţiilor mari şi stabile - da­ aripi (Centri
că se poate numi secret - acelaşi timp, din exempla­ şl creaţie
maniei") ; I
„Săptămîni record" în producţie îl constituie grija cu ca­ rele crescute in plus, li­ fuialo (Daci
re este cultivat pămintul, vrăm juninci şi reproducă­ Urmărire la
(Urmare din pag 1) şul Nicolae Ceauşescu, alegerea cu discernămint, tori de valoare şi altor u- CALAN: N<
însoţit de angajamentul după o prealabilă verifi­ nităţi agricole din judeţ". de cultură
Este prinosul de înaltă lor ferm, revoluţionar de care in culturi compara­ Pentru oricine vizitează „Cintarea I
SIMERIA:
recunoştinţă al minerilor a întîmpina marea săr­ tive, a celor mai producti­ sectoarele de producţie cială (Mureţ
judeţului adus conducă­ bătoare de la 23 August ve soiuri şi hibrizi. Dar, ale C.A.P. Romos, convin­ Novaeeştii (
Aspect din cabina de co mantia a bateriilor 3 şl 4 de torului iubit al partidului şi Congresul al XlV-lea pentru a pune în valoare gerea ce şi-o formează nu
cocsificare de la C.S.V. căi an. şi statului, „Minerul de al partidului cu cele mai potenţialul seminţelor din poate fi alta decit confir­
Foio NICOLAE GHEORGHIU Onoare" al ţării, tovară­ mari realizări. categorii biologice supe­ marea in fapte a zicalei
rioare, mai inainte' ne-am potrivit căreia „omul sfin­ iVREivt
ocupat de pămînt, res­ ţeşte locul".
pectiv de îmbunătăţirea
\ însuşirilor productive ale NICOLAE TIRCOB Pentru azi
! Stea de primă mărime în constelaţia cărbunelui s fi în general
ce, '*■’ :nai
\ ţiei a fost curăţată şi cul­ Pe alocuri
ţ (Urmare din pag. 1) ţele de servicii şi desface­ Lupeni perspective demne mic şi ediiitar-gospodăresc, SPIRIT tivată cu legume şi zarza­ ploi cu carai
de \
să însoţite ş
re a mărfurilor se dezvol­ de epoca ce o parcurgem. in acest an marcat GOSPODĂRESC vaturi. Prin îngrijirea cu câri electrici
tă şi se diversifică mereu, Va continua modernizarea cele două momente poli­ \ condiţii do g
' fiice ale minerilor. In ace- tice de maximă însemnă­ pricepere, efectuarea la tul va sufla
activităţii
din
\ laţi timp, s-au făcut eio<■- in oraş funcţionează două scopul sporirii subteran in tate - a 45-a aniversare \ Din iniţiativa organiza­ timp şi de calitate a lu­ derat. Tempc
cantităţii
i turi uriaşe pentru ridica- licee, unul cu profil mi­ a actului istoric de la 23 \ ţiei de partid şi a condu­ crărilor de întreţinere a nime vor fi
, rea continuă . o calităţii nier, celălalt de chimie, de cărbune extras. In do­ August 1944 şi Congresul cerii unităţii, oamenii mun­ culturilor, au fost obţinu­ tre 10 şi 15
cele maxime
1 vieţii oamenilor. La o a iar viaţa culturală pulsea­ meniul edilitar se vor con­ al XlV-lea al partidului — \ cii de la secţia de cheres­ te rezultate foarte bune, 28 grade. I
r
\j actuală, Lupeniul este un ză puternic in cadrul ge­ strui in medie 500-550 a- se află ancorat temeinic tea Vaţa, a întreprinderii pe măsura aşteptărilor. neaţa se va s
anual.
va
i oraş aproape in intregime neros al Festivalului na­ partamente edilicarea Se noului în bătălia patriotică de a forestiere de exploatare şi Spiriituil gospodăresc ca- ţa.
trece
la
* nou, numărul lamiliilor ce ţional al culturii şi crea­ da ţării cît mai mult căr­ transport Deva, au ame­ re-i caracterizează pe mun­ La munte:
\ locuiesc in blocuri mode'- ţiei socialiste „Cintarea centru civic care va cu­ bune, trăieşte un prezent najat .şi dat în folosinţă, citorii do la Secţia de fi în genen
1 ne dotate cu tot conlor- României". prinde un nou centru de demn de anii de măreţe prin eforturi proprii, o cherestea Vaţa este apre­ cu cerul mc
tul ajungind la peste — Anii viitori — ne spu­ cultură şi creaţie „Cintarea gospodărie anexă care a- ciat de consiliul popular ros. Pe aloc
dea ploi cu
1 10 000, Aici işi are sediul nea tovarăşul Dan Marcu, României", un supermaga- înfăptuiri şi glorii ce ii provizionează cu produse al comunei, care le-a popu­ averse însoţi
ţ cooperativa „Straja" şi o vicepreşedinte al biroului zin, hotel ş.a. parcurgem, răminind o agroalimentaire cantina u- larizat iniţiativa şl rezul­ cărcârl elect
i întreprindere comercială executiv al consiliulw Lupeni — localitate afla­ sfecr de primă mărime a nităţii. O suprafaţă de tatele, îndemnîndu-i si pe va sufla sla
rat. Pe aloci
' de stat mixtă ale căror re­ popular - prevăd pentru tă in plin progres econo- constelaţiei cărbunelui. circa Un hectar de teren alţii să le urmeze exem­
degradat din incinta sec­ plul. (Gheorghe Kaiea).