Page 111 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 111
Paa 3
I 9 859 • DUMINICĂ, 30 IULIE 1989
Culturile duble — pe toate
împliniri venite din sîrguinţă,
• De mai mulfi ani, suprafeţele planificate!
9
minerii din sectorul IV al |
armonie şi înţelegere ta şi în munca. „Numai # (Urmare din pag 1) rea legumelor pe cele 5
minei Lonea sînt frun-
I IULIE anul trecut am extras — ca o cerinţă esenţială hectare rămase în restan
ţă.
- Părinţii noştri ne-au aici în atelier, ta reparat strada Teilor, i-arn cunos peste plan 47 000 tone*
crescut in cinste şi demni roţi pentru vagoane. cut pe Alexandra şi pe A- de cărbune - ne spunea I pentru asigurarea unei bo Avînd eliberate în to
;a co- tate, ne-au învăţat să răz După absolvirea şcolii lexandru. Fetiţa, despre ca gate baze furajere în fie talitate terenurile pe care
Sub tr bim prin muncă, să ne în profesionale, in februarie re tatăl ne spunea • cu min- ţovarâşu) Gheorghe Oii- • care unitate — este nece trebuie însămînţate cultu
orie ! • a.c., Marius s-a integrat co drie că este o „mică gospo gor, şeful sectorului. A- | sar să se acorde atenţie rile duble, se impune ca
pe
bazate
familii
xtului • temeiem şi respect reciproc, sudor in echipa tatălui său. dină" care ştie bine rostul nul acesta ne străduim , deosebită realizării inte tractoarele disponibile să
dragoste
3,05 Al- ne-au sfătuit să avem co N-a abandonat însă nici casei, era bucuroasă c-a sâ depăşim recordul. | grale a planului, în struc fie folosite cu randament
* Con- studiul (este elev in clasa intrat in treapta a ll-o. „N-a Este dorinfa tuturor or- tura stabilită, privind cul maxim la efectuarea ară
pii şi să-i învăţăm să fie
Cu apa- buni şi drepţi, să-şi iubeas a Xll-a, seial, a Liceului in fost uşor. Dar m-a ajutat tocilor din sector. O do- tivarea legumelor. în a- turilor, la pregătirea patu
ripfă care înseamnă zil
irin fără că ţara şi neamul. dustrial Sime-ia) şi nici ac şi Nicoleta şi m-am străduit nic zeci de tone de căr- * cest scop se impune ca la lui germinativ şi însămîn-
manticii" ...Silvia Turdăşan, munci tivitatea obş'ească de mem şi eu. Le-am adus in felu C.A.P. Izvoarele şi Ilărău ţări, neîngăduind nici un
1
onc ani- toare intr-o secţie a I.M.M.R. bru instrumentist al fanfarei acesta părinţilor me o mul bune în plus" • Sus, la să fie încheiată în timpul fel de rabat de Ia normele
;
barajul Amenajării hi- •
îa doru- Simeria şi mamă a patru C.F.R. „Sint mindru că Iu- ţumire" — reflecta cu înţe cel mai scurt însămînţa- prevăzute în tehnologii.
opulare lepciune eleva dintr-a Xl-a, droenergetice Rîu Mare- I
Retezat, şoferul Dumitru •
să, vară in vreme ce Alexandru, fe
if poetic ricit că in sfirşit a reuşit să S. Pavel munceşte pe o
izicalc * repare inchizătoarea feres autobefonieră de mare •
agini in- trei, răsfoieşte albumul cu capacitate. A venit de
: mare poze, dorind să ne facă cu cîteva luni aici, din ju- e
dejul Bacău. „Rămîn un
Ilustrate noştinţă cu... bunica. an, rămîn cît e nevoie"
ră * Te- j CAD^U PS. MAHftBfV.ftf. A UAOR ' „Mama împlinea 80 de - ne spune. „Familia ?“
îfa tele- ani şi a ţinut să se po-. - întrebăm. „Sofia, aca • „23 August 1044 — deschizător de eră nouă in
» 15,00 î ÎNÂLTH RESPONSABÎinxn SOCIALE zeze cu toţi cei şapte fii şi să cu gospodăria. Fecio istoria României", Expoziţia temporară itinerantă ,.23
gramului fiice" - ne lămureşte Cor rul, Mihai D. Pavel, este August 1944 — deschizător de eră nouă în istoria Ro
rnal o nel Turdăşan... O amintire şofer la kilometrul pe ca mâniei" este organizată de către Muzeul judeţean, în
Roniâ- copii, ne povesteşte cu e- crez intr-o echipă cu oa frumoasă, pe care o păs re îl construieşte judeţul perioada 31 iulie — 6 august la T.A.G.C.M. Hunedoa
îrii con- moţie firească despre lam'- meni harnici şi serioşi: mă trăm cu mult drag. Chiar nostru la canalul Dună- ra—Deva.
9 20,25 lia din care provine, despre voi strădui să duc cu'onoa şi acum, la anii bătrîneţii, re-Bucureşti. Muncim un • Expunerea „Congresul al XIV-lca al Partidului
Adevă- propriul ei cămin. Vo beşte re mai departe munca ta mama-i o femeie energică. de cere ţara !" • 40 de Comunist Român — congresul victoriei depline a socia
• 21,50 frumos şi trăieşte cu hten- tălui meu" - ne spunea Ne-a crescut cu trudă dar ani, 9 luni şi 10 zile a lismului î patria noastră" dc la Cinematograful „Cul
n
sitate amintirile desen sa Marius, cu privirea senină azi se mindreşte cu noi. tural" Lupeni din 1 august, este dedicată apropiatei
tul ei natal Valea Florilor şi chipul inundat de un Toţi fraţii avem familii, co sărbătoriri a Zilei minerului. Aceluiaşi eveniment îs este
JLIE (fostul Nojag), despre cu zimbet tineresc. pii, un rost bine chibzuit, dedicat şi simpozionul din 3 august, de la Cinematogra
noştinţa cu Cornel, omul in Tot aici in întreprindere iar ea ne aşteaptă in fie ECRAN ful „Retezatul" Uricani realizat tot de întreprinderea
iurnal ® care şi-a pus speranţe şi lucrează şi Nicoleia, fiica care vară, acolo in casa ei cinematografică judeţeană, sub genericul „Filmul — do
e Epocii care nu i-a dezminţit încre cea mai mare a soţilor Tur cu grădină din Căstău, să cument al avîntului constructiv în România „Epocii de
5 Stiinta derea, devenind soţul ei, dăşan. A inceput ca lăcă se mai bucure că ne are in aur", de la Congresul al lX-!ea la Congresul al XIV-
>0,10 în- tatăl celor patru copii. tuş, in urmă cu patru ani. preajmă". muncit la pădure Parte- lea al P.C.R.".
3me pri- ...S-au stabilit in oraşul Intre împlinirile ei prezen ...Multă vreme, după ce nie Anucuja din Lăpugiu 8 „Zarand ’89“. Ediţia a XlV-a a săptămînii rultu-
l Tezaur Simeria, in urmă cu cinci te, venite din muncă şi sir- ne-am despărţit de aceşti de Jos. A început ca ral-educative brădene „Zarand ’89" se desfăşoară în pe
15 Loca- sprezece ani, aici unde azi guinţă, din seriozitate sint părinţi minunaţi şi de copii' muncitor toresiier la sec rioada 1—6 august. Consiliul orăşenesc de educaţie poli
anul 45 patru dintre membrii fami atit absolvirea Institutului de lor frumoşi, ne-au stăruit torul din Dobra al I.F.E.T. tică şi cultură socialistă Brad organizează în această
• 21 ’5 liei îşi au locurile de muncă, subingineri din Hunedoara in minte rostirile, gindurile Deva şi a încheiat acti perioadă acţiuni polilico-educative eu profund caracter
e mai exact la I.M.M.R. cit şi întemeierea unei căs lor despre viaţă, despre a- vitatea ca maistru fores revoluţionar-patriotic şi cultural-artistic de ridicată ţi
emnoru- — Am inceput lucrul la nicii cu un tinăr simerian. dinca inţelegere a respon tier la acelaşi sector. Ju nută.
>i doresc „locomotive" ca lăcătuş - „Au avut o nuntă frumoa sabilităţii fiecăruia in fami mătate din aceşti ani, • Săptămîna cultural-educativă „Meleaguri străvechi
Romă' • îşi aminteşte Cornel Turdă să - zimbcşte şi lăcrimea lie, in societate ori la locul mai precis 20 şi 8 luni, de mineri", desfăşurată între 31 iulie şi 6 august Ia Bal-
rnal şan. Sint 40 de ani de-atunci. ză - in acelaşi timp mama. de muncă, chipurile lor se i-a fost un devotat to şa, prilejuieşte harnicilor locuitori ai comunei educative
Aş zice că uzina m-a cres- NeSau onorat cu prezenţa varăş de rhuncă-sofia sa. manifestări .politice şi culturale.
cut. Sint legat cu tot su mulţi dintre colegii noştri nine, ca mărturii ale armo Elena. Cei doi oameni • „Cronica marilor înfăptuiri". Sub acest generic,
fletul de atelier, de echipa din Întreprindere". niei şi căldurii sufleteşti, continuă să muncească, La secţia de împrumut a Bibliotecii judeţene Deva se
mea formată din 50 de lă ...Am continuat dialogul preluate de Ja părinţi spre o Inginerul Gheorghe amenajează începînd de la 1 august o expoziţie d« carte.
r
cătuşi. De aceea i-am sfă cu familia acasă, după în a fi transmise, la rindul lo , Nicula, şeful C.D.E. b)y- Secţia de copii a aceleiaşi instituţii realizează în 3i iulie
tuit pe copiii mei mai ma'i cheierea schimbului. Aici, copiilor. nedoara, ne informează: o dezbatere pe marginea volumului „De Ia pămînt ]£
llti-l Du să se pregătească pentru a- intr-o ca-meră luminoasă şi „Pe raza centrului nostru stele".
HUNK- ceeaşi meserie, să lucreze ordonată a locuinţei d'n ESTERA ŞINA de la începutul anului
il luguil- s-au obţinut importante • „Realităţi-ale satului socialist pe ecran" este tema
A); Am dialogului cinematografic realizat în 2 august de între
i — B) ; economii la consumul de prinderea cinematografică judeţeană la „Daria"—Haţeg,
lone in ■ energie ejectrică. Făcînd manifestarea fiind ilustrată de filmul „Miracolul". Mer
.) : Pi - • ' un total, rezultă’ o eco dalionul cinematografic „Victor Rebengiuc — actor ro
1
inelare la nomie de 13 584 •MWh' . mân premiat la concursuri internaţionale" este susţinut
(Paring): Deci, simţul gospodăresc
uolue (7 în 4 august, la Germisara, pe marginea filmului artistic
Călătorie - la înălţime.! • De mai „Pădurea spînzuraţilor".
riile 1-11 mulţi ahi>-, brutarul llarie
NI: Sfir - .Bulzan conduce activita
’uhural); tea secţiei de panificaţie ginită durere pe inonnîntuj
ri di>;pâ- din Dobra. împreună cu dragei noastre, STKAliŢ MA-
) : 1.0- alţi brutari de înaltă ca KIA.. Nu o vom uita nicioda
generali- lificare - Ionel Suba, Vio- tă. Familia Fazekaş. (14163)
lincrul) ; • SOŢIA Elena, copiii Iby*
.rel Igna, Ioan- Gjsmaş, Ocsy, Edy, sora Luci, gine
caH rele Emil, soacra loscfina»
itoreî Liviu Blidar, Domnica nepoţii Astrid şi Paul anunţă
i-ţj v„. Bulzan - asigură zilnic cu adlncă durere în suflet
ie (Mun- pîine bună minerilor din VI N ZĂ R I . împlinirea unui an, la 31 iu
VN1: Un zona Vorfa, forestierilor lie 1989, de Ia trecerea in. ne
•
fiinţă a bunului lor soţ, tată
VIND ARO 213 Diesel
Mitul siil- din perimetrul Dobra, (30 000 km) Sarmizegetusn, şi bunic, SCIIHlTTLlv FU AN-
BRAD: pentru cetăţenii comunelor 191, telefon 151. (14418) CISC, pe care nu-l vom uita
(Steaua Dobra, Vorţa, Deleni şi 8 .VIND . casă (trei camere, niciodată. Chipul lui hlînd şi
BARZA : bucătărie, cămară, bnic, beci), bun va rămîne veşnic în .a-
jrl <Mi- Lăpugiu de Jos. • Toţi alte anexe. Deva, strada Ce mintiren noastră. (14330)
IE: Mu cei care trec prin cen tăţii nr. 8. (14468)
ica (Pa trul oraşului Haţeg admi p VINI) Dacia 1310. Deva, D E C E S E
(Flucă- ră covoarele florale care Mihai Viteazu, bloc (5, apar
tament' 12. (14349)
.RA-BAI: împodobesc parcul . din • VIND remorcă „Padiş
ic ce am piaţa Unirii. Mîinile har 500“, maşină lîmplărie „A- n SOŢUL, copiii, mama, so
e cultură bricht", cort patru persoanei crii, nepoţii, nora şi cumna
ţii anunţă cu inimile zdro
arco Ro- nice ale iscusitului grădi nou. ' Deva, telefon 17602. bite de durere moartea celei
KG: Ră- nar Ion Merian, ajutat de (14469) care a fost ŞTEFAN ZLNOVI-
BRAZ1 : Blocuri de locuinţe moderne >1 confortabile la Baia de Uriş. Aurica şi Rozica Zepa, CA, în vîrstă de 52 ani. în-
lsterdam: de Cristian Fluieraş, lu P I E R D E R I mormîntarea azi, :to iulie 1989,
(Centrul crători la E.G.C.L., pri ora 15, Ia cimitirul din stra
creallc menesc zilnic acest atră da Eminescu, de la casa pă
năniei") ; gător spaţiu • Eugenia • PIERDUT legitimaţie ser rintească din strada Trnian
Va in, 29. (14462)
ine spe- Cartea — mai aproape de oameni, de preocupările lor viciu, eliberată de A.C.M.R. 0 Oamenii muncii din ca
Deva, pe numele Moroşanu
IL1A : Negru din satul Petreşti, Simion. O declar nulă. (11459) dru! i.c.R.T.I. Deva se des
tina). comuna Deleni, la cei a- • PIERDUT certificat de part eu mult regret de cole
Ori dc cite ori treci pra un fond de carte enciclopedic terară „August, arc de proape 70 de ani di săi, ga lor, ŞTEFAN ZKNOYTA,
gul unei biblioteci ai un sen insumînd 21 000 de volume — triumf", evocarea „23 August calificare emis de Liceul in trecută prematur in eternita
timent aparte. De univerşul ne-a spus. împreună cu. co 1941 în amintirea scriitorilor continuă să se numere dustrial Simeria, pe numele te, trunsmiţînd familiei îndu
cărţii te apropii cu respect, lega mea, Aurelia Erdos, am Mihail Sadoveanu şi Tudor printre cetăţenii ce au o Uoropciuc Vasile. II declar rerate sincere condoleanţe şi
cu dorinţa de a-ţi împlini se organizat acţiuni pentru atra Arghezi". contribuţie importantă la nul. (1 1466) întreaga compasiune # (14160)
tea de cunoaştere, de a te gerea unui număr cît mai Un aspect aparte în activi • PIERDUT legitimaţie do
0 COLECTIVUL di- oameni
îmbogăţi spiritual. Am re mare de cititori, în mod tatea bibliotecii îl constituie realizarea programului serviciu nr. 2284, eliberată de ai muncii de la E.M. Deva,
trăit recent această stare de deosebit a tineretului şcolar. permanentizarea cititorilor, a- privind autoconducerea E.M. Cheiuri, pe numele Mlă compartimentul eledro, trans
bucurie sufletească vizitînd De succes în rîndul cititori tragerca unui tot mai mare diii Ioan O declar nulă.
cmca va filiala nr. 1 a Bibliotecii ju lor se bucură ciclurile de ma şi autoaprovizionarea te (c. 381) mite sincere condoleanţe fa
labilă cu deţene, care din 1987 funcţio nifestări „Familie — şcoală — număr de oameni spre lectu ritorială. in primo jumă miliei Ştefan, greu încercată
lt nr • v nează într-un spaţiu nou. la societate", „Tinereţe — mun ră. Do 10—15 ani Ileana Stan tate a acestui an, ea a prin pierderea celei care a
ir cădea parterul blocului 41 de pe că — integrare". „Ce meserie ca — desenator, Adrian Oan- SCHIMBURI tos:, ŞTEFAN ZENOVIA.
dc aver- să-mi aleg ?“. O largă au cea — tehnician horticultor predat la fondul de stat (II161)
; descăr- bulevardul Decebal din Deva. dienţă au cunoscut concursul Gyula Csizer — lăcătuş, Ildi- 700 I lapte. • In ca DE LOCUINŢE 9 MAMA Doina, soţia Vio
Despre locul ocupat de fi
şi izolat lială în viaţa spirituală a a- cu tema „Mihai Emincscu — ko Kajtar — ingineră, Ioan drul curăţătoriei chimice rica şi fiica Flavia, cutremu
inâ. Vîn- cestei zone a municipiului omul- deplin al culturii româ Angclache — elev, Ellsabeta ^ SCHIMB apartament trei rate de durere, anunţă înce
i la tno- vorbeşte popularitatea pe ca neşti", întllnirile cu scriito Popa — pensionară sînt citi rapide, din complexul camere Gojdu cu patru (ex tarea fulgerătoare şi prema
îrile mi- re şi-a cîştigat-o printre lo rii, lansările de carte (ultima tori statornici şi, în acelaşi Cuza Vodă - Deva, se clus Micro, Dacia). Deva, te tură din viaţă a bunului şi
rinse in- cuitorii cartierului „Dacia", do acest gen a fost a volu timp, colaboratori de nădej află în pregătire un lefon 11261. (14108) iiibitu : ul lor, 1! \KT.A IONEL-
ide, tar printre elevii şcolilor genera mului lui Ioan Vasiu „Vis cu de ai filialei, sprijinind-o în SCHIMB garsoniera Cra- SORKI., la numai 31 ani.
9
tre 23 şi le nr. 3 şl 5, şi ni Liceului ochii deschişi", prezentat de iniţierea şi susţinerea acţiu punct pentru efectuarea iova cu Deva. Deva, telefon Corpul neînsufleţit se află
t, dimi- industrial nr. 5. Cîteva cifre Dumitru Hurubă, un constant nilor cu cartea. Formele şi micilor reparaţii la obiec 20884. (14427) ilepiis ! i casa părintească diitf
mijloacele tot mai complexe
lala cea- sînt edfieatoarc : 1 500 de ci colaborator al bibliotecii). E- folosite pentru a apropia pe tele vestimentare aduse lla« »g. (IU67)
35 o \.\ir.Ml muncii dc Ia
titori înscrişi în fişele filia ducarca patriotică, revoluţio cititori de carte dovedesc că pentru curăţat. In aten s: tatii de tratarea apej Sîu-
lei de la începutul anului, nară şi materialist-ştiinţifică la Filiala nr. 1 a Bibliotecii COMEMORĂRI t.irn i ia Or ca regretă trcceV
emea va frecvenţa medie zilnică de a tineretului, formarea unei judeţene din nova se desfă ţia conducerii cooperati n • p; matură in eb*/nilatc #
instabilă peste 90 do persoane, fieca concepţii înaintate despre lu şoară o activitate bună. Ex vei „Progresul" se află, roUgc.hti lor, lîAK’I A IONELr-i.
nult no-r re dintre aceştia citind anual me şi viaţă este, de aseme perienţa filialei, care a reu de asemenea, procurarea 9 CU lacrimi şi durere a voi* ?-:i. s inter* condoleanţe
vor câ- peste 27 de volume ! nea, o preocupare permanen şit să impună cartea ca un trecut un an de citul ne-a i.-.miliei îndurerate. (14467)
acter de In ziua vizitei noastre la tă. In acest sens, în luna au factor esenţial în educaţia unei prese pentru înfiin părăsit pentru totdeauna „ PIOS omagiî şl neştenr-
do des- bibliotecă. în cele două săli,, gust vom organiza o serie de permanentă a oamenilor, me ţarea, în aceeaşi unita scumpul nostru soţ, tată V» s , amintiri» bunului nostru
Vîntul una cu acces liber la raft. acţiuni cu profund caracter rită preluata şl de alte insti te, a serviciului de călcat bunic, TOCAU FH.\N( ISC din ,.;i B MITA IONEL-SOREE
a mode- iar cealaltă pentru lectură, patriotic, expoziţia de carte tuţii de profil. lenjerie. llomlol. Florile mutilării să-i ; i familiei Bontaşl.
cea(ă. domnea o atmosfera plăcută, „23 August 1941, un energic vegheze mormînlul. dUO'-'f s:-n-ere «*'•■» jleaiiţc celor ră
q LA *ase sâptămim, la
întreţinută de bibliotecara şi determinant act de voinţă « — ©_ o — e — e — * crimi şi flori, dor şi nemăr ni îs-'. ( I t O-* )
Maria Zsdk. „Dispunem de al întregii naţiuni", seara li IRMA MONI