Page 16 - Drumul_socialismului_1989_07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 837 • MIERCURI, 5 IULIE 1989

PROGRAMUL-DIRECTIVĂ

al Congresului ai XlV-lea

ai Partidului Com

(Urmare din pag. a 3-a) nomiei naţionale, ale asigurării protecţiei sursele noi de energie, folosirea mai efi­ crearea de soluri şi hibrizi dc plante cu
mediului înconjurător. Se vor realiza lu­ cientă a tuturor resurselor energetice şi producţii mari şi rezistenţă superioară,
sigura pe deplin buna aprovizionare a crări de reîmpădurire şi de extindere a diminuarea consumului de hidrocarburi, de rase de animale de înaltă producti­
populaţiei şi industriei, celelalte necesităţi vegetaţiei forestiere cu specii valoroase, utilizarea energiei nucleare, funcţionarea vitate, în vederea realizării integrale a
ale economiei naţionale. utilizîndu-se terenurile degradate, inapte optimă a sistemului electro-energelic na­ obiectivelor noii revoluţii agrare. în sil­
în zootehnic se prevede ca, la sfîrşi- pentru agricultură. Exploatarea masei lem­ ţional. vicultură se vor elabora tehnologii pen­
tul cincinalului, efectivele să ajungă la noase pentru prelucrare industrială va fi Un obiectiv esenţial îl constituie pro­ tru promovarea speciilor de marc va­
11,5 milioane bovine, 15,G milioane por­ limitată la potenţialul real al pădurilor. movarea unor tehnologii noi, care să a- loare economică şi ecologică, pentru a-
cine, 35 milioane ovine şi caprine, 97 mi­ c) O deosebită atenţie se va acorda bu­ sigure, în toate ramurile economiei, re­ menajarea silvică a terenurilor degradate.
lioane păsări ouătoare. Prin extinderea nei gospodăriri a apelor, în vederea sa­ ducerea consumurilor de materii prime, Concomitent cu intensificarea cercetă­
raselor de animale cu productivitate su­ tisfacerii atît a nevoilor consumului public, materiale, combustibili şi energie elec­ rilor aplicative, vor fi dezvoltate cerce­
perioară, valorificarea păşunilor şi fîne- cît şi a necesarului raţional al industriei trică, încadrarea în normele aprobate. tările fundamentale din domeniul ştiin­
ţelor, utilizarea mai raţională a întregii şi celorlalte ramuri ale economiei naţio­ Se vor elabora — prin metode fizice, ţelor naturii şi tehnice, urmînd să se
baze furajere, se va asigura creşterea pro­ nale. Vor fi realizate noi lacuri de acu­ chimice şi de bioinginerie — materiale asigure astfel rezerva de soluţii pentru
ducţiei de carne, lapte, lină, ouă. Va fi mulare cu folosinţă complexă şi lucrări noi, cu proprietăţi superioare — metalur­ dezvoltarea în perspectivă a economiei
realizată punerea în valoare a tuturor a- de regularizare a cursurilor de apă. Prin gice, polimeri, substanţe chimice pure şi întregii societăţi, participarea mai ac­
pelor interioare pentru piscicultura. Se îndiguiri şi supraînălţări de diguri se vor şi ultrapure, materiale ceramice şi com­ tivă a României la progresul cunoaşterii
va intensifica dezvoltarea sericiculturii şi scoate de sub efectul inundaţiilor circa pozite. universale. O deosebită atenţie va fi a-
apiculturii. 150 mii hectare. Vor fi aplicate măsuri Vor fi intensificate cercetările privind cordată matematicii, fizicii, chimiei si
b) Vor fi înfăptuite, în continuare, pre­ complexe pentru reducerea consumurilor chimizarea superioară a ţiţeiului, gaze­ biologiei, ca discipline de bază în con­
vederile „Programului naţional pentru specifice de apă şi creşterea gradului de lor naturale, sării, biomasei, creşterea diţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­
conservarea şi dezvoltarea fondului fo­ rccirculare a acesteia în procesele de pro­ gradului de valorificare a tuturor resur­ temporane. Se va pune accentul pe dez­
restier", în concordanţă cu cerinţele eco- ducţie. selor. Se vor perfecţiona tehnologiile, voltarea cercetărilor interdisciplinare, co­
asigurîndu-se reducerea pierderilor de respunzător complexităţii deosebite a fe­
C. Transporturile.ş i telecomunicaţiile substanţe în. mediul înconjurător, recu­ nomenelor şi proceselor abordate de ştiinţa-
perarea şi reintroducerea acestora în modernă.
Obiectivele de bază în domeniul trans­ terioare, va spori în măsură însemnată circuitul economic, prevenirea poluării Cercetarea economică şi social-politică
porturilor sînt folosirea intensivă a mij­ volumul transportului fluvial. Transportul aerului, apei şi solului. va trebui să aprofundeze studiul acţiunii
loacelor din dotare, optimizarea fluxuri­ maritim cu navele româneşti va asigura, Vor fi asimilate în fabricaţie noi tipuri legilor obiective, să contribuie la perfec­
lor şi accelerarea operaţiunilor de încăr- practic integral, preluarea mărfurilor care de maşini, utilaje şi instalaţii tehnolo­ ţionarea conducerii vieţii economico-
care-descărcare, economisirea carburanţi­ se derulează pe această cale, extinzîndu- gice, bazate pe un grad avansat de tipi­ sociale, la fundamentarea ştiinţifică a
lor şi energiei electrice. se, totodată, serviciile de transport pen­ zare a componentelor, cu parametri con­ direcţiilor noi de dezvoltare a societăţii,
în sectorul feroviar — care va repre­ tru partenerii externi. O mai mare aten­ structivi şi funcţionali la nivelul reali­ în raport cu schimbările care intervin
zenta în continuare principalul mijloc de ţie trebuie acordată folosirii raţionale a zărilor de vîrf pe plan mondial. în cadrul forţelor de producţie şi în
transport intern — se va pune accentul mijloacelor din dotarea transportului ae­ Promovînd mai larg cuceririle biolo­ structura socială, cu cerinţele creşterii
pe creşterea vitezei, dc circulaţie şi îm­ rian, creşterii eficienţei economice a acestei giei moderne şi ingineriei genetice, cer­ rolului politic conducător al Partidului
bunătăţirea indicilor de utilizare a capa­ activităţi. cetarea agricolă va elabora soluţii pentru Comunist Român, ale adîncirii democra­
cităţilor de transport. Va trebui redus la ridicarea fertilităţii fondului funciar, tici muncitorcşti-revoluţionare.
minimum transportul cu mijloace auto, In domeniul poştei şi telecomunicaţii­
atît pentru diminuarea consumului de lor se va pune accentul pe creşterea ca­ B. învăţămîntul
combustibili superiori, cît şi ca o măsură lităţii şi diversificarea prestaţiilor, extin­ în viitorul cincinal, întregul tineret va prevederile programelor de organizare,
importantă de împiedicare a poluării şi derea utilizării radioreleelor de medie şi urma şcoala de 12 ani. Peste 90 la sută modernizare şi dezvoltare a economiei.
de protejare a mediului înconjurător. în mare capacitate, încheierea acţiunii de din elevi vor fi cuprinşi în liceele in­ Se impune ca întregul învăţămînt să se
condiţiile dezvoltării căilor navigabile in- raţionalizare a reţelei. dustriale, agroindustriale, silvice şi eco­ desfăşoare pe baza celor mai noi cuce­
nomice. Se va perfecţiona si moderniza riri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii
D. Activitatea de investiţii-construcţii învăţămîntul superior în raport cu ce­ umane în general, a concepţiei revolu­
rinţele economiei naţionale, urmărindu-se ţionare despre lume şi viaţă — mate­
în cincinalul 1991—1995 se va realiza In activitatea de investiţii se vor ur­ integrarea organică a acestuia cu produc­ rialismul dialectic şi istoric. Este necesar
un volum de investiţii de 1 600—1 700 mi­ mări reducerea la strictul necesar a chel­ ţia şi cercetarea. să se acorde o mai mare atenţie însuşirii
liarde lei. în cadrul fondurilor alocate in­ tuielilor pentru construcţii, sporirea gra­ ştiinţelor sociale, economice şi de con­
dustriei, o pondere importantă va reveni In perioada 1991—1995 învăţămîntul va ducere, pentru ca tinerii absolvenţi, în­
realizării programelor de modernizare a dului de tipizare şi industrializare a lu­ asigura pregătirea profesională a unui deosebi specialiştii, să-şi poată desfăşura
utilajelor şi instalaţiilor. Pentru agricul­ crărilor, promovarea tehnologiilor de e- număr de aproape '2 milioane persoane, în bune condiţii activitatea, pe baza prin­
tură se prevăd circa 250 miliarde Ici, în­ xecuţie dc mare randament, reducerea ac­ dîndu-se prioritate formării cadrelor ne­ cipiilor şi cerinţelor mecanismului nostru
deosebi pentru finalizarea programului na­ centuată a consumurilor de materiale e- cesare pentru activitatea minieră şi pe­ economico-financiar.
ţional de îmbunătăţiri funciare. Investi­ nergointensive, asigurarea condiţiilor pen­ trolieră, industria constructoare de ma­ în vederea perfecţionării continue a
ţiile destinate construcţiei de locuinţe şi şini, metalurgie," chimie, industria mate­ cunoştinţelor profesionale ale tuturor ca­
altor edificii social-culturaie vor însuma tru intrarea mai rapidă în funcţiune a rialelor de construcţii, agricultură. tegoriilor de oameni ai muncii, inclusiv
aproape 250 miliarde leti' noilor obiective. Învăţămîntul trebuie să formeze cadre ale cadrelor tehnice şi de conducere, se
cu o temeinică pregătire profesională, va pune un accent deosebit pe realizarea
E. Aprovizionarea tehnico-materiaiă teoretică şi practică, în concordanţă cu programelor de reciclare, care vor cu­
cerinţele progresului tehnico-ştiinţific, cu prinde peste 3,2 milioane persoane anual.
înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare mai sistematică pentru asimilarea de noi
a economiei naţionale impune să se ac­ materiale, cu parametri calitativi supe­ 3. DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢELOR,
ţioneze cu hotărîre pentru realizarea in­ riori, în vederea satisfacerii cerinţelor e- MUNICIPIILOR, ORAŞELOR SI COMUNELOR, ÎNFĂPTUIREA
tegrală a sarcinilor privind lărgirea şi conomici, îndeosebi de produse metalur­
gospodărirea judicioasă a bazei proprii gice şi chimice. ÎN CONTINUARE A PROGRAMELOR DE ORGANIZARE SI
dc materii prime şi resurse energetice. Pe primul plan al activităţii economice SISTEMATIZARE A TERITORIULUI, A LOCALITĂŢILOR
O importanţă deosebită are valorifi­ trebuie să se situeze îmbunătăţirea randa­
carea mai intensă a materialelor rcfolo- mentelor şi reducerea consumurilor specifice In elaborarea programelor de dezvol­ Programele pe judeţe — care vor cu­
sibile, care vor trebui să contribuie într-o de materii prime, materiale,combustibili şi tare economico-soeială a judeţelor, mu­ prinde toate activităţile economice şi so­
proporţie mult sporită, în uncie sectoare energie electrică. în anul 1995, consumul nicipiilor, orăşelor şi comunelor — ca ciale de pe teritoriul respectiv — trebuie
cu peste 50 la sută, la acoperirea nece­ energetic pe unitate de venit naţional ur­ părţi integrante ale planului naţional să orienteze ferm eforturile în direcţia
sarului economiei naţionale. Prin extin­ mează să scadă cu circa 20 la sută faţă unic — este necesar să se asigure înfăp­ valorificării superioare a resurselor ma­
derea activităţii de recondiţionare ur­ de anul 1990. Vor fi reduse cu circa 20 tuirea neabătută a politicii de reparti­ teriale .„şi umane, a folosirii cu eficienţă
mează să se asigure circa 75 la sută din la sută consumurile de metale feroase, zare echilibrată a forţelor de producţie maxima a potenţialului productiv. în anul
consumul intern de piese de schimb şi aluminiu şi cupru ; importante economii pe teritoriul ţării, continuarea procesului 1995, în fiecare judeţ se va realiza un
subansamble. în toate unităţile econo­ trebuie realizate în utilizarea materialului de organizare şi modernizare a localită­ volum de activitate economică pe locuitor
mi co-sociale, precum şi în rîndul popu­ lemnos, a materiilor prime din industria ţilor. de cel puţin 100 mii lei:
laţiei trebuie dezvoltat cel mai înalt uşoară, a hîrtiei şi celorlalte resurse.
simţ gospodăresc în utilizarea materiilor Este necesar să se asigure diminuarea Volumul de activitate economică Număr judeţe
prime, combustibilului şi energiei, inclu­ şi încadrarea strictă în normativele de
siv a materialelor recuperabile rezultate stocuri pentru materii prime, materiale, — Iei pe locuitor — 1985 1990 1995
din procesele de producţie şi consum, combustibili, produse finite şi în curs de
combătîndu-se cu toată hotărîrea orice fabricaţie, acţionîndu-se mai ferm pentru Pină la 80 000 10
manifestare de risipă. creşterea vitezei de rotaţie a mijloacelor 80 001— 90 000 10 2 —
Se impune, de asemenea, o preocupare circulante. 90 001—100 000 7 10 —
100 001—150 000 14 21 18
2. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ SI INTRODUCEREA TEHNICII NOI, Peste 150 000 — 8 23
DEZVOLTAREA ÎNVĂTĂMÎNTULUI
Programele de dezvoltare a municipii­ mediul rural, va ajunge la cel puţin 6
lor şi oraşelor trebuie să asigure utili­ mii lei pe un locuitor. Se va forma,
Cercetarea şi învăţămîntul — pe baza al Ştiinţei şi Învăţămîntului — urmează
programelor elaborate sub conducerea to- să-şi sporească aportul la dezvoltarea in- zarea deplină a capacităţilor de produc­ astfel, muncitorul agricol de tip nou, ca­
varăşei academician doctor inginer Elena tensivă a economici naţionale şi pregăti- ţie din industria republicană, industria pabil să îndeplinească nu numai lucră­
Ceauşescu, prim viceprim-ministru al gu- rea cadrelor necesare, la progresul mulli- mică şi celelalte ramuri, realizarea unei rile necesare în agricultură, ci şi o serie
vernului, preşedintele Consiliului Naţional lateral al patriei. densităţi optime a construcţiilor, organi­ de activităţi industriale şi de servicii,
zarea cît mai raţională a lucrărilor edi- care urmează să contribuie cu cel puţin
A. Cercetarea ştiinţifică şi introducerea tehnicii noi " litare şi transportului, funcţionarea în 20—25 la sută la formarea veniturilor
bune condiţii a reţelei unităţilor de în­
Activitatea de cercetare ştiinţifică şi getice, pentru descoperirea de noi rezerve văţămînt, sănătate şi cultură. ţărănimii. In comune se vor dezvolta
introducere a tehnicii noi va fi orientată prin amplificarea prospecţiunilor geolo­ Programele de dezvoltare a comunelor unităţile de învăţămînt, asistenţă sani­
în direcţia înfăptuirii programelor de or­ gice, promovarea tehnologiilor de extrac­ vor urmări crearea condiţiilor pentru tară, cultură şi creaţie, asigurîndu-se
ganizare, modernizare şi dezvoltare a c- ţie care asigură randamente ridicate de obţinerea unor producţii a g r i c o l e de condiţii de muncă şi viaţă tot mai apro­
conomiei. valorificare a substanţelor utile din ză­ 35—40 mii lei la hectarul agricol. Pe piate de cele din oraşe.
Se va acţiona pentru extinderea bazei căminte. baza valorificării resurselor locale, în
proprii de materii prime şi resurse ener­ Vor fi intensificate cercetările privind anul 1995 producţia industriei mici, în [Continuare în pag. a 5-a) /