Page 19 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 19
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 837 • MIERCURI, 5 IULIE 1989 Pag, 7
Satisfacţie deplină, unanimă aprobare faţă de Hotărîrea
CAMPANIA: AGRICOLĂ: Mi WÂlÂ
Plenarei Comitetului Central CU privire la realegerea
Mobilizare maximă la secerişul orztriuî
tovarăşului Nicolae Ceauşescu î n funcţia supremă
r
si întreţinerea culturilor prăsitoare
ae secretar genera! al Partiduiiii Comunist Român J 5
Luni, la amiază, combi- sigura front de lucru soia, care, după ploile
nerii Aurel Oprea, Eugen plugurilor. căzute, au cam fost nă
GARANŢIE SIGURĂ Ceau.şescu, în luna martie fie reales la Congresul al Toma şi Viorel Spînu, a- Tot la Băcia se acţiona pădite de buruieni. La ■&-
a.c. Pe această bază te XlV-lea în funcţia su
PENTRU VIITORUL meinică, în prima jumă premă de secretar general flaţi în tarlaua „Militari", luni cu nădejde şi bine cest capitol şi primăria
transportul
la
organizat
DE AUR tate a anului curent am al partidului a fost pri recoltau orzul de pe ulti nutreţurilor din cîmp. I-am trebuie să-.şi impună mal
hotărât punctul de vedere
me le hectare din cele 55
obţinut producţii suplimen mită clc comunişti, de toţi
AL ROMÂNIEI tare de peste 8 000 tone cetăţenii comunei Dobra ha cultivate la C.A.P. găsit la datorie, în jurul în mobilizarea cetăţenilor
/ SOCIALISTE cocs, 52 000 tone profite cu deosebită satisfacţie şi Bucia. Erau coordonaţi în orei 17, pe tractoristul comunei la praşilă.
Ilie Covaci şi formaţia de
deaproape de Dragoş Vi-
La C.A.P. Tîmpa s-a fi
grele şi semifabricate pen bucurie, ei văzînd în aceas
tru forjă, aproape 1 300 ta o chezăşie sigură pen sirin, inginerul şef al uni cosaşi, precum şi pe coo nalizat, de asemenea, se
Cocsarii .şi furnaliştii, tăţii şi de Ioan Nitu, şeful peratorii Silviu Muntean cerişul orzului. Cei care
oţeiarii şi luminătorii, toţi tone utilaje siderurgice, un tru apropierea viitorului secţiei de mecanizare, care şi Ioan Kiss, cu atelajele. au muncit aici din zori în
o'i ce muncim în Combi volum de export peste comunist al tării. Ei îşi asigura .şi asistenţa tehni Coordonaţi de Mircla Va- noapte, cu răspundere la
natul siderurgic Hunedoa plan pe devize converti susţin adeziunea cu fapte că. Remarcăm viteza bună siu, economista fermei zo volanul „Gloriilor" — sub
ra am luat cunoştinţă, cu bile în valoare de 15 mi de muncă, cu succese în de lucru a „Gloriilor", gri otehnice, ei aduceau fînul linia Maria Baciu, ingine
neasemuită satisfacţie şi lioane lei şi am realizat dezvoltarea şi înflorirea e- ja celor trei combineri ca din cîmp şi-l depozitau în rul .şef al unităţii, au fost
mîndrie patriotică, de IIo- planul de investiţii. conomică şi cdilitar-gospo- nimic din recoltă să nu baza furajeră. Preocuparea combinerii Ion Aruncutea-
tărîrea Plenarei C.C. al dărească a satelor. Pe 6 se piardă, inclusiv paiele, conducerii unităţii şi a fer nu, Iosif Pop, Iulian Ani-
P.C.R. din 27—28 iunie GHEORGHE PRIAN, luni din an, comuna şi-a care erau tăiate cit mai mei pentru strângerea colăesei, Nicolae Dudaş sl
n.c., privind realegerea, la maistru ojelar, depăşit cu 2 la sută pro aproape de sol. Pînă am grabnică şi fură pierderi a Nicolae Doboeşi. Lor li s-a
Congresul al XlV-lea, a secţia Oţelăria electrica ducţia marfă industrială stat noi acolo, combinele nutreţurilor şi asigurarea alăturat şi o formaţie de
t o v a r ă ş u l u i Nicolae nr. 1 dîn C.S. Hunedoara planificată, cu 5 la sută au încheiat secerişul. Bun- din timp a necesarului patru combine, venită în
Ceau.şescu, în funcţia su- prestările de servicii către cărele au fost golite în de furaje nu este nouă sprijin, do la S.M.A. Cîr-
premă de secretar general UN IMPRESIONANT populaţie, cu 8 la sută mijloacele de transport aici. Dimpotrivă. Iar can neşti.
al Partidului Comunist DRUM AL AFIRMĂRII exportul. Au fost predate care, însoţite de delegaţi, tităţile strînse pînă acum Aşa că, luni, se muncea în
Român. Izvorîtă din dra 12 din cele 52 de aparta au plecat spre bază de re — 808 tone de siloz de bună flux la eliberatul terenu
gostea, respectul şi recu Şl PROSPERITĂŢII mente planificate şi există cepţie. Imediat, fără a calitate şi 230 tone de lui de paie (eu presele de
noştinţa pe care întregul condiţii ca pînă la marea pierde timp, întreaga for fîn, preciza inginerul Pa- balotat acţionau mecaniza
nostru popor le poartă Cu nespusă bucurie şi sărbătoare naţională de la maţie a plecat spre C.A.P. vel Petrovici, şeful fermei torii Liviu Purda şi Vio-
genialului ctitor al Româ satisfacţie de comunist si 23 August să mai pună la Batiz, pentru a întări acolo zootehnice .— vădesc' din rcl Rad iar la transpor
niei socialiste moderne, de cetăţean an» luat cu dispoziţia oamenilor mun forţele la recoltat. plin acest lucru. tul balotilor, cu platforma,
marele Erou între eroii noştinţă de Hotărîrea Ple cii alte 18. Au rămas la datorie me Aceeaşi grijă trebuie însă Nicolae Gheaţă) şi la arai
neamului, ilustră persona narei Comitetului Central ALEXANDRU GOŢ, canizatorii OnLşor Paşca şi să o dovedească conduce (Ton Geles).
litate a lumii contempo al Partidului Comunist secretarul Florin I.ştoe. Muncind cu rea unităţii faţă de între Şi aici am văzut oa
rane, a mişcării comuniste Român din 27—28 iunie cu Comitetului comunal presele de balotat, ei dă ţinerea culturilor, îndeo meni antrenaţi la trans
şi muncitoreşti internaţio privire la propunerea de de partid Dobra, deau zor şă elibereze te sebi a cartofilor, porum portul din cîmp şi depozi
nale, această hotărâre re realegere, la Congresul al primarul comunei renul de paie pentru a a bului şi chiar a celei de tarea furajelor. In briga
prezintă cea mai fermă ■XlV-lea, a tovarăşului da Totia, de pildă, la a-
garanţie pentru viitorul Nicolae Ceauşescu în su ceastă lucrare participau
de aur al patriei, pentru prema funcţie de secretar mecanizatorul Aurel Iler-
creşterea necontenită a general al partidului. ţa cu remorcile şi coope
bunăstării şi fericirii tu De peste 24 de ani de . ratorii Dumitru Mudrac,
turor fiilor săi. cînd, la Congresul al Mihai Lădaru, Traian Pe-
Cei peste 8 000 de comu lX4ca, partidul a încre truţescu şi Adnm Apostol,
nişti, toate colectivele din dinţat tovarăşului Nicolae cu atelajele. Alexandru
uzinele, secţiile şi servi- Ceauşescu funcţia de înal Floroiu, preşedintele uni
c.ijle combinatului nostru tă răspundere de secretar tăţii, spunea că s-au strîns
acţionează cu forte spo general, România, poporul pînă acum în furajerie
rite pentru încheierea cu român au străbătut un im 170 tone de fîn. Amin
bune rezultate a primului presionant drum al afir tind şi de cele 700 tone
semestru al anului în curs, mării şi prosperităţii. Cu de siloz, realizat din masă
pentru cinstirea prin fapte dreaptă măsură, în acest verde în amestec cu paie,
demne de muncă a celei aproape un sfert de secol, sublinia că în acest an u-
de a 45-a aniversări a mă fiecărei localităţi, fiecărui nitatea îşi va face ba
reţului act istoric de la cetăţean al ţării li s-au a- lanţa furajeră la toate sor
23 August 1944 şi a celui sigurat condiţii minunate timentele, chiar cu Un
dc-al XlV-lea Congres al de înflorire şi bunăstare. oarecare excedent la gro
partalului. în lot ceea ce La rîndui „ ei, comuna siere şi fibroase. Este de
întreprindem ne călăuzesc Dobra a parcurs în anii ce lăudat acest lucru, dar şl
indicaţiile, orientările şi au urmat Congresului al aici trebuie să amintim
sarcinile formulate de iu- IX-loa al partidului anii conducerii unităţii să-.şl
bi'.ul conducător al parti glorioasei Epoci Ceauşescu, concentreze atenţia, mobi-
dului şi statului, tovară un drum de bogate îm lizînd forţele satelor, în
şul Nicolae Ceauşescu, îh pliniri socialiste, oame deosebi în această perioa
timpul neuitatei vizite de nii săi cunoscînd din dă dintre secerişul orzu
lucru efectuate în combi plin binefacerile socia Atelierul de reparaţii auto Brad. După includerea repa raţiilor, electricianul Mirean lui şi griului, la între
natul hunedorean, împreu lismului. Milificscu se convinge, cu aju torul ştandului de probă de buna funcţionare a electro ţinerea culturilor.
nă cu tovarăşa academi Propunerea ca tovară motoarelor, al temătoarelor, co mpresoarelor şl pompelor de alimentare.
cian doctor inginer Elena şul Nicolae Ceauşescu să Foto NICOLAE GHEORGHIU MIRCEA LEPĂDATU
In cadrul şedinţei Comi obţinerea unor produse cu
tetului Politic Executiv al Cheltuieli reduse — eficienţă sporită o rentabilitate sporită. Des
C.C. al P.C.R. din 19 mai pre toate acestea ne-a vosy
a.c.. referindu-se la nece bit, în încheiere, tovarăşa
sitatea rentabilizării între rezultatele obţinute „la zi“, ia elaborarea unor măsuri secţiile de producţie am de ing. Virgil Punoiu, o inginer Marcela Mu rari,
gii activităţi economice, to atenţia permanentă cu ca suplimentare, care între consemnat şi ci te va aspec măsură de mare eficientă secretarul comitetului de
varăşul Nicolae Ceauşescu, re este urmărită încadra gesc programul special a- te privind preocupările se dovedeşte a fi înlocui partid ai întreprinderii î
secretarul general al parti rea fiecărui produs în cos doptat în vederea diminuă pentru realizarea unor pro rea unor componente din „Celor mai destoinici co
dului, sublinia : „Problema turile de producţie stabi rii costurilor de producţie. duse de calitate, cu chel oţel inoxidabil, utilizate munişti din unitate, ince-
care se pune este să se rea lite. Fată de realizările în Aceste măsuri vizează cu tuieli cit mai mici. Rezul la repararea cuvelor, eu pînd cu cadrele de condu
lizeze o reducere continuă registrate în primele cinci precădere punerea în va tate deosebite în acest do altele din material plas cere şi pînă la coordona
a costurilor dc producţie, luni ale anului trecut, în loare a tuturor rezervelor meniu obţine colectivul tic. torii formaţiilor de lucru,
aceeaşi perioadă a anului existente în secţii şi ate condus de ing. Remus Da- Apelarea — ca sursă de
aceasta constituind calea liere, precum şi atragerea vid, din secţia poliuretan. le-au fost repartizate sar
hotărîtoare pentru dezvol în curs am reuşit o redu întregului colectiv la iniţie Aici, produsele se obţin cu materii prime — la aşa nu cini concrete, cu termene
tarea cconomico-socială a cere a cheltuielilor totale rea şi aplicarea unor noi chc.ltuieli ce se situează mitele deşeuri din polieti precise de rezolvare a &-
tării, pentru asigurarea ia 1000 lei producţie mar lenă recuperate de la be cestora, periodic ra por tind
stabilităţii economice, spo fă cu 37,7 lei, iar a celor neficiari, precum şi la alte în adunările generale ale
ririi rentabilităţii şi efici materiale cu 1,3 lei. Totuşi, materiale refolosibile s-a organizaţiilor de bază 51
In secţiile de producţie dovedit capabilă să aducă,
enţei, creşterii venitului în şedinţele de comitet «ţ-
naţional şi a nivelului de continuă căutările în ve de la începutul anului, e- supra stadiului de îndepli
trai al oamenilor muncii". derea aplicării a noi mă Sarcinile de plan- îndeplinite conoraii de peste o jumă nire. Sîntem pe deplin con
Cum se acţionează pen suri care să ducă la redu exemplar, la toţi Indicate*# tate de milion de ici. Cu ştienţi că mai avem multe
tru respectarea prevederilor cerea mai substanţială a rezultate bune se înscrie de făcut pînă la a ne pu
de plan la indicatorul preţ cheltuielilor şi, implicit, la şi acţiunea de înlocuire a tea declara mulţumiţi cil
de cost, ce măsuri se apli creşterea accentuată a efi soluţii menite să asigure sub media pe întreprinde unor materii prime din im realizările obţinute la in
că în scopul reducerii chel cienţei economice a între rentabilitate maximă tutu re. Sursa de economii o port. De asemenea, scur dicatorul cheltuieli de pro
tuielilor, a consumurilor gii noastre activităţi. ror produselor fabricate la constituie şi calitatea ire tarea cu trei zile, în me ducţie. Ne animă însă ho
■materiale şi de energie, — In temeiul cerinţelor „Chimica" Orăştie. De alt proşabilă a lucrărilor de die, a reviziilor tehnice la
creşterii eficienţei produc exprese formulate de se fel, în fiecare secţie este reparaţii curente şi între utilajele din secţia oxizi, tărîrea nestrămutată de A
ţiei ia întreprinderea Chi cretarul general al parti pus la punct un sistem ri ţinere ale utilajelor din do punerea în funcţiune a noi cinsti prin rezultate cît mal
mică Orăştie ? Primele a- dului, tovarăşul Nicolae guros dc urmărire a pre tare, adică funcţionarea maşini şi instalaţii, îmbu bune măreţele eveniment
mănunle ne-au fost furni Ceauşescu, — remarca to ţului de cost — pe grupe timp îndelungat a acesto nătăţirea indicilor de uti din acest an — a 45-a ani?:
zate de cc. Cornelia Milion, varăşul Eugeniu Oancea, de produse, în funcţie de ra. Intre autorii unor ase lizare a capacităţilor de versare a actului istorio d-§
contabil şef al unităţii: inginerul şef al întreprin materiile prime de bază menea performanţe se nu producţie şi creşterea pro-
— Acţiunile .întreprinse derii, consiliul oamenilor prelucrate, respectiv polie mără Valentin David, Lu ducUvităţii muncii sînt tot la 23 August 1944 şl al
pînă acum în acest an de tilenă şi p.v.e. dovic Csizer, Adrian Dia- aiitea aspecte care ilus XlV-lea Congres al parStv
cisiv al cincinalului 1986—■ muncii, sub îndrumarea Cu ajutorul mai multor nu. Daniel David, Maria dului".
1990 pentru reducerea pre directă a comitetului de interlocutori — muncitori, Dejcscu, Elza Stoica ş.a. trează preocupările existen
ţului de cost dovedesc, prin partid al unităţii, a trecut maiştri, ingineri —, în La atelierul oxizi, condus te la IC. Orăştie pentru MIRCEA DIACONCÎ ,
