Page 21 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 21
PROLETARI
T E Z E L E
pentru C©ngre$ii! al X!V-taa
JUOlŢUl HUNEDOARA
al Partidului Comunist Român
BRMfilCOMITmilDlMDgTEM-HUlgEDnflRfliflL’ŞP^R: privind dezvoltarea societăţii rosnâiiesti»
Şl At C O IMS III U IU I POPUIA» .lUDTTFflM
perfecţionarea conducerii economîco-socîale,
Anul XLI, nr. 9 838 JOI, 6 IULIE 1989 8 pagini - 50 bani
dezvoltarea democraţiei
Tovarăşul Nîcolae Ceauşescu muncitoreşti-revoluţionare, creşterea rolului
împreună ou tovarăşa Elena Ceauşescu Partidului Comunist Român, intensificarea
an inaugurat lucrările de construcţie activităţii ideologice, politico-eduGafiye,
a Centrului Naţional de Creaţie şi Cultură ridicarea nivelului de cunoaştere ştiinţifică,
Socialistă „Clntarea României” din Bucureşti de cultură, a conştiinţei revoluţionare,
T o v ti r ă ş u 1 N icolae ţei sale de păstrare a „Victoria Socialismului"
Ceauşescu, secretar general fiinţei naţionale, de îna va cuprinde şapte săli de raportul de forţe şi caracteristicile
al Partidului Comunist Ro intare neabătută pe cele spectacole, intre care sala
mân, preşedintele Republi mai înalte culmi de pro operei, cu peste 3100 de
cii Socialiste România, îm gres şi civilizaţie socia locuri. Alte şase săli, avînd fundamentale ale situaţiei internaţionale
preună cu tovarăşa Elena listă şi comunistă". » »
Ceauşescu au inaugurat După solemnitate, tova capacităţi de 2100, 1900, 900
miercuri, 5 iulie, lucrările răşul Nicolae Ceauşescu, (două săli), 800 şi 550 de Congresul al XIV-lea al Partidului le va adoptzi, Congresul se va înscrie în
de construcţie a Centrului tovarăşa Elena Ceauşescu, locuri, vor fi astfel ame Comunist Român reprezintă un eveni istorie drept congresul marilor ‘victorii
Naţional de Creaţie şi Cul ceilalţi tovarăşi din con najate şi dotate îneît să ment dc însemnătate istorică în viaţa socialiste, al triumfului principiilor so
tură Socialistă „Clntarea ducerea partidului şi sta-r ofere condiţii optime, în- social-politică a ţării, în activitatea parti cialismului ştiinţific în transformarea
României" din Bucureşti, tului au sosit pe şantierul tr-un cadru de strălucire dului şi poporului nostru. revoluţionară a societăţii româneşti, al
edificiu monumental, ocu- artistică şi confort, pen Desfăşurîndu-sc în anul jubiliar al ce adevăratei suveranităţi şi al independen
pînd un loc distinct-în sal unde au început lucrările tru spectacole de teatru, lei dc-a 45-a aniversări a victoriei revo ţei depline, economice şi politice, a
ba grandioaselor realizări de construcţie a Centrului balet, concerte, film, ex luţiei de eliberare socială .şi naţională, României.
ce conferă Capitalei o nouă Naţional de Creaţie şi Cul poziţii. antifascistă şi anii imperialistă, Congre Tezele pentru Congresul al XIV-lea
şi strălucitoare înfăţişare, tură Socialistă „Clntarea Mulţumind tovarăşului sul va prilejui o profundă şi multilate al partidului trebuie să prilejuiascâ o
demnă de anii de măreţe României". Nicolae Ceauşescu şi to rală evaluare a drumului parcurs de po largă dezbatere în rindul comuniştilor,
împliniri pe care ţara în Situat pe Bulevardul varăşei Elena Ceauşescu porul român în construcţia socialistă, al tuturor oamenilor muncii, a proble
treagă le-a cunoscut in pe „Victoria Socialismului", pentru onoarea deosebită îndeosebi de la Congresul al IX-lca al
rioada de după Congresul în imediata apropiere a făcută prin inaugurarea partidului, a activităţii desfăşurate pen melor fundamentale ale activităţii de
al IX-lca al P.C.R. impunătorului edificiu al oficială a lucrărilor, con tru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al construcţie socialistă din patria noastră,
Bibliotecii Naţionale — asigurînd elaborarea democratică a li
Desfăşurată în atmosfera, structorii s-au angajat XlII-lea şi ale Conferinţei Naţionale, va
dc puternic avînt creator aflat în stadiu final de să-şi intensifice eforturile analiza stadiul actual al societăţii româ niei generale şi a orientărilor dc per
generată de istorica plena realizare —, vastul com în vederea finalizării în neşti şi va stabili obiectivele .şi liniile di spectivă ale dezvoltării ţării. Hotărîrile
ră a C.C. al P.C.R., care a plex, destinat tuturor ar cele mai bune condiţii a rectoare ale dezvoltării României în pe ce vor fi adoptate dc Congres vor re
adoptat documente de im telor, precum şi unui larg acestui obiectiv social- rioada 1991—1995 şi, în perspectivă, pînă prezenta astfel expresia aspiraţiilor şi
portanţă hotărâtoare pentru evantai de manifestări cultural. în anii 2000—2010. Prin holăiirile pc care voinţei întregului nostru partid şi popor.
devenirea socialistă a pa cultural-ştiinţifice, se va
triei, de activitate intensă încadra armonios în an T o v a r ă ş u l Nicolae I. DEZBATEREA TEZELOR DIN APRILIE 1938 Si A EXPUNERILOR
pe care oamenii muncii o samblul noilor construcţii Ceauşescu şi t o v a r ă ş a
depun pentru a întîmpina înălţate pe această arteră. Elena Ceauşescu au stat TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSE5CU LA PLENARELE C.C. ci! P.C.R.
cu succese de seamă cea Noua înîlnire cu con de vorbă apoi cu oameni DIN NOIEMBRIE 1988 Ş! APRILIE 1989 - EXPRESIE A
de-a 45-a aniversare a ma ducătorul partidului şi de cultură şi artă pre
rii sărbători naţionale de statului a dobîndit, din zenţi la ceremonie, care PROFUNDULUI DEMOCRATISM AL SOCIETĂŢII NOASTRE,
la 23 August şi cel de-al primele momente, carac au exprimat profunda re A PUTERNICEI UNITĂT! DiNTRE PARTID SI POPOR
XlV-lca Congres al parti teristicile unei adevărate cunoştinţă pentru reali
dului, aşezarea pietrei - do sărbători. zarea acestui complex Tezele pentru Congresul al XIV-lea a activităţii din toate domeniile, ctînd o
temelie la acest nou edi în această ambianţă cultural unic prin pro se întemeiază pe aprecierile şi orien puternică expresie caracterului profund
ficiu a dobîndit dimensiu- ^ entuziastă, de puternică tările cuprinse în expunerile secreta al democraţiei dc partid, al democraţiei
nile unui eveniment cu vibraţie patriotică, cei porţiile, monumentalitatea rului general al partidului, tovarăşul noastre ni unei loreşl i-rcvolu ţionare.
profunde semnificaţii. prezenţi au exprimat a- şi multiplele sale desti NICOLAE CEAUŞESCU, la şedinţa Co în mod unanim, participanţii la dezba
naţii.
în cadrul unei solemni dînca satisfacţie şi depli mitetului Politic Executiv din aprilie teri au evidenţiat cu putere contribuţia
tăţi desfăşurate la sediul na adeziune ale întregii La plecarea dc pc şan 1988, la marele forum democratic din no hotărîtoare, de inestimabilă valoare, a
Comitetului Central al noastre naţiuni faţă de tier, tovarăşul Nicolae iembrie anul trecut şi la Plenara C.C. al secretarului general al partidului, tova
Partidului Comunist Ro ho târî rea recentei Plena Ceauşescu şi t o v a r ă ş a P.C.R. din aprilie 1989, larg dezbătute de răşul Nicolae Ceauşescu, la fundamen
mân, tovarăşul Nicolae re a C.C. al P.C.R. pri Elena Ceauşescu, împreu comunişti, dc oamenii muncii şi adoptate tarea şi elaborarea întregii politici interne
Ceauşescu şi tovarăşa Elena vind propunerea ca tova nă cu ceilalţi tovarăşi de întregul partid şi popor ca documente şi externe, la opera de construcţie socia
Ceauşescu au semnat per răşul Nicolae Ceauşescu din conducerea partidului programatice ale construirii noii orînduiri listă din ţara noastră. Clasa munci
gamentul pus la temelia să fie reînvestit, la cel şi statului, au străbătut în actuala etapă istorică, pe baza aplică toare, ţărănimea, intelectualitatea, în
viitorului complex cultu de-al XIV-lea Congres al pe jos o parte a Bule rii consecvente, creatoare, a principiilor tregul nostru popor au adus, cu *a-
ral, care, prin proporţiile P.C.R., în funcţia supre vardului „Victoria Socia cest prilej, un înalt omagiu tovarăşului
sale, va fi cel mai impu mă de secretar general al lismului". socialismului ştiinţific la condiţiile con Nicolae Ceauşescu, marele conducător
nător ansamblu arhitecto partidului. Miile de bucureşteni au crete din România. Prezentele Teze au al naţiunii noastre socialiste, creatorul
nic de acest profil din ţa salutat cu entuziasm pe fost dezvoltate şi îmbogăţite pc, baza dis de geniu al strategiei revoluţionare a
ra noastz’ă. In aplauzele şi aclama t o v a r ă ş u l Nicolae cuţiilor din cadrul Plenarei C.C. al partidului nostru, deschizătorul căii îna
Pe pergamentul .ce poar ţiile celor prezenţi, tova Ceauşescu şi t o v a r ă ş a P.C.R. din 27—28 iunie, a magistralei intării României spre comunism, militant
tă stema Republicii Socia răşul Nicolae Ceauşescu Elena Ceauşescu, cărora expuneri a secretarului general al parti de frunte ai mişcării comuniste şi mun
liste România, încadrată şi t o v a r ă ş a Elena le-au exprimat sentimen dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la citoreşti, personalitate politică proemi
de drapelele ţării şi parti Ceauşescu au fost invitaţi tele lor de înaltă preţuire. această plenară. nentă a lumii contemporane. Oamenii
dului, se află înscrise cu în zona în care se efec A fost reafirmată şi în Aceste documente constituie o genera muncii şi-au exprimat cea mai profundă
vintele : tuează lucrările de fun lizare strălucită a experienţei poporului recunoştinţă pentru modul strălucit în
„Astăzi, 5 iulie 1989, în daţie, unde, într-unul din acest fel hotărîrea fermă român, a partidului nostru comunist şi care secretarul general al partidului
al 45-lea an al aniversării tre pilonii viitoarei con a comuniştilor, a tuturor reprezintă o nouă şi importantă contri asigură înfăptuirea consecventă a prin
revoluţiei de eliberare so strucţii, au aşezat cilin oamenilor muncii de a buţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la cipiilor socialismului ştiinţific în ţara
cială şi naţională, de dez drul cu înscrisul devenit acţiona pentru înfăptuirea dezvoltarea şi îmbogăţirea creatoare a noastră, conducînd, cu înaltă fermitate
voltare liberă şi indepen simbol al emoţionantei orientărilor şi indicaţii socialismului ştiinţific şi practicii revolu revoluţionară, naţiunea română pe dru
dentă a României, anul inaugurări oficiale a a- lor cuprinse în cuvînta- ţionare. mul bunăstării şi fericirii.
colul de-al 'XIV-lea Con cestui nou şi monumen rea tovarăşului Nicolae Dezbaterea ideilor, tezelor şi orientă în acelaşi timp, participanţii la dezba
gres al Partidului Comu. tal edificiu. Ceauşescu La recenta Ple rilor cuprinse în expunerile tovarăşului teri au evidenţiat contribuţia deosebită
-nist Român — ara inaugu T o v a r ă ş u l Nicolae nară ,a C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu — cea mal largă şi a tovarăşei academician doctor inginer
rat lucrările de construc- Ceauşescu şi tovarăşa pentru' îndeplinirea în ce cuprinzătoare dezbatere care a avut loc ELENA CEAUŞESCU, eminent om poli
. ţie a Operei Române din Elena Ceauşescu au tur le mai bune condiţii a pînă acum în partid, în societatea noas tie şi savant de renume mondial, militant
cadrul Centrului Naţional nat apoi cupe de beton la sarcinilor pe anul în tră — a reprezentat o adevărată şcoală de dc frunte al partidului şi statului nostru,
de Creaţie Ş« Cultură So temelia clădirii, impresio curs şi pe întregul cin educaţie revoluţionară, patriotică a co la elaborarea .şi înfăptuirea programelor
cialistă „C întărea Româ nant act de ctitorie, mo cinal,. . a . planurilor şi muniştilor, a maselor de oameni ai mun de dezvoltare a ţării, la organizarea şi
niei" din Bucureşti — Ca ment solemn subliniat programelor de dezvol cii, a întregii societăţi. Ea s-a transformat modernizarea activităţii din toate sectoa
pitala ţării, monumentală prin puternice aplauze, tare economico-socială a rele vieţii economice şi sociale, la pro
ctitorie destinată înflori prin însufleţite urale şi ţării în perioada 1991— într-un adevărat referendum în care na gresul ştiinţei şi tehnicii, al învuţămîn-
rii artei şi culturii naţio ovaţii. 1995 şi în perspectivă, ţiunea noastră şi-a exprimat adeziunea tului şi culturii.
nale, ce va purta peste Edificiu de amploare asigurînd înaintarea nea deplină Ia politica partidului şi statului. Dezbaterea acestor istorice documente
secole simbolul forţei şi fără precedent în ţara bătută a României pe dru Dezbaterile s-au desfăşurat intr-un spirit a evidenţiat cu putere faptul că între
capacităţii creatoare ale noastră, noul Complex mul luminos al socialis de înaltă responsabilitate comunistă, pa
poporului român, al voin cultural de pe Bulevardul mului şi comunismului, triotică, de analiză critică şi autocritică (Continuare în pag. a 2-a)
