Page 23 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 23
©RUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 838 • JOI, 6 IULIE 1989 Paq. 3
L
p e n t r u
(Urmare din pag. a 2-a) nii noastre sentimentul demnităţii şi în perfecţionarea continuă a întregii activi mul partidului de făurire a societăţii
crederii în forţele proprii, au cimentat tăţi, pentru înfăptuirea cu succes a o- socialiste-multilateral dezvoltate şi îna
In întreaga operă de construcţie socialistă, biectivclor strategice cuprinse în Progra intare a României s.pre comunism
au deschis cîmp larg afirmării energiilor Unitatea sa de nezdruncinat în jurul
creatoare ale poporului, au redat naţiu partidului comunist. VIU. REALIZĂRILE OBŢINUTE DE POPORUL ROMÂN ÎN CINCINALUL
VI. PROFUNDELE TRANSFORMĂRI REVOLUŢIONARE ÎNFĂPTUITE 1986-1990 ÎN ÎNFĂPTUIREA OBIECTIVULUI STRATEGIC STABILIT
ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎN PERIOADA INAUGURATĂ DE DE CONGRESUL AL XHI-LEA AL PARTIDULUI, DE TRECERE
CONGRESUL AL IX-LEA ÎN DOMENIUL ECONOMIC, SOCIAL, A ROMÂNIEI LA UN NOU STADIU DE DEZVOLTARE -
CEL DE TARĂ SOCIALISTĂ MEDIU DEZVOLTATĂ
AL STilNTEI, ÎNVĂTĂMÎNTULUI SI CULTURI]
In actualul cincinal (1986—1990) s-au Aceste succese au făcut posibilă creş
1 Pe baza i niei generale stabilite de însuşi mersul înainte al societăţii socia
Congresul ai lX-lea, întărită şi dezvol liste, crearea condiţiilor pentru trecerea obţinui noi şi importante succese în toa terea, faţă dc anul 1985, cu peste 10 la
activităţii
economico-so-
te
domeniile
tată de toate congresele şi conferinţele României Ia comunism. şută a retribuţiei reale a oamenilor mun
ciale. Au continuat dezvoltarea şi moder
«aţionale ulterioare, a tezelor de inestl- Pornind de la legitatea concordanţe' nizarea forţelor de producţie, perfecţio cii. Pensiile au sporit în medie cu 8 la
tnabilă valoare teoretică şi practică ale între forţele de producţie şi relaţiile de narea relaţiilor sociale, a democraţiei sută, iar pensiile mici cu peste 40 ta
tovarăşului Nicolae Ceauşescu privitoare producţie, partidul a luat un şir de mă muneitorcşti-rcvoluţionare, s-au realizat sută. Un succes deosebit îi constituie, de
Ia legea obiectivă a reproducţiei socia suri de cea mai mare importanţă pen asemenea, stabilitatea preţurilor şi tari
liste lărgite partidul a pus în faţa po tru întărirea şi perfecţionarea proprie noi progrese pe calea ridicării nivelului felor, al căror indice s-a situat sub cel
de trai, material şi spiritual, al întregu
porului obiectivul realizării unei înalte tăţii socialiste, pentru manifestarea, în planificat. A fost extinsă baza materială
rate a acumulării, ca o condiţie vitală a condiţii superioare, a calităţii oameni lui popor. Realizările de pînă acum şi a ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, s-a
lichidării îatr-un timp cit mai scurt a lor muncii de proprietari colectivi ai prevederile pentru ultimul an al cinci îmbunătăţit asistenţa medicală.
rămînerii în urmă a ţării şi făuririi unei mijloacelor de producţie. S-a avut per nalului asigură realizarea, în linii ge In această perioadă s-a intensificat
economii socialiste moderne. In cadrul manent în vedere că întărirea şi creşte nerale, a hotărârilor Congresului al participarea României la diviziunea inter
«tnor largi dezbateri publice, întreaga rea proprietăţii socialiste, de stat şi co XlII-lea al partidului privind înfăptui naţională a muncii, s-au dezvoltat cola
noastră naţiune a optat pentru alocarea operatiste, reprezintă condiţia esenţială a rea obiectivului strategic de trecere a borarea şi cooperarea cu ţările membre
anuală a circa o treime din venitul na dezvoltării revoluţionare a societăţii, României la stadiul de ţară socialistă ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste,
ţional în scopul creşterii şi modernizării calea evitării apariţiei oricăror forme de mediu dezvoltată. cu toate statele lumii.
forţelor de producţie, al industriali exploatare a omului de către ora. Producţia-marfă industrială creşte, pc în activitatea economico-socială s-au
zării, dezvoltării agriculturii şi celorlaLte Pe baza orientărilor Congresului al ansamblul cincinalului, cu circa 40 la manifestat şi lipsuri, '■greutăţi, nu totul
ramuri ale economiei naţionale. IX-lea au fost adoptate măsuri de per sută. în agricultură s-au obţinut produc a mers uşor. Dar ceea co s-a realizat
Grăitor pentru uriaşul efort construc fecţionare a sistemului de cointeresare ţii-medii anuale de peste 30 milioane demonstrează forţa şi vitalitatea economiei
tiv desfăşurat de naţiunea noastră este materială a oamenilor muncii, de aşe tone cereale — cele mai mari din istoria
faptul că circa 90 la sută din mijloacele zare fermă a retribuţiei pe principiul ţării. în investiţii se realizează un vo naostre socialiste, justeţea liniei
fixe de care dispune azi societatea au fost socialist al cantităţii şi calităţii muncii. lum de lucrări de circa 1 300 miliarde politice generale a partidului de făurire
create în perioada de după Congresul Partidul a acţionat pentru lichidarea deo lei, dîndu-se în funcţiune noi şi impor a noii orîncluiri, hotărîrca întregului po
al IX-lea. sebirilor nejustificate între nivelul veni tante capacităţi industriale şi agrozoo por de a o transpune în viaţă. Este deo
în efortul de dezvoltare şi moderni turilor, pentru aşezarea fermă a întregii tehnice. în toate judeţele s-a înfăptuit un sebit de semnificativ .că toate realizările
zare a bazei lehnico-materiale a societăţii, vieţi sociale pe principiile eticii şi echi vast program de construcţii de locuinţe au fost obţinute în condiţiile unor grave
partidul a asigurat repartizarea armo tăţii socialiste. şi aşezăminte social-culturale. instabilităţi economice mondiale, care
nioasă a forţelor de producţie în toate In decursul perioadei care a trecut de Importante realizări s-au obţinut în au afectat practic toate ţările, îndeosebi
zonele şi judeţele ţării, creînd condiţii îa Congresul al iX-lea a fost perfecţionat domeniul indicatorilor dc eficienţă eco pe cele în curs de dezvoltare.
de muncă pentru toţi cetăţenii, deplina sistemul politic, s-a asigurat democrati nomică : productivitatea muncii în indus Succesele dobîndite in actualul cinci
'egalitate în drepturi a oamenilor muncii, zarea organelor de stat centrale şi locale, tria republicană creşte, pe ansamblul nal creează baza trainică pentru ridica
fără nici o deosebire, posibilităţi ca toţi s-a modificat legea electorală, introdu- cincinalului, cu peste 35 la sută. S-a asi rea patriei pe noi şi noi trepte dc pro
locuitorii ţării să se bucure de cuceririle eîndu-se mai multe candidaturi pentru gurat sporirea rentabilităţii produselor şi gres şi civilizaţie.
civilizaţiei socialiste. un loc de deputat, s-au creat noi orga a eficienţei fondurilor fixe.
Dezvoltarea şi modernizarea continuă nisme democratice, care asigură partici IX. TRECEREA ROMÂNIEI LA FĂURIREA ETAPEI SUPERIOARE
a forţelor de producţie au putut avea loc parea tuturor categoriilor de oameni ai
şi ca urmare a lichidării concepţiei gre muncii la conducerea societăţii. Frontul * A SOCIETĂŢI! SOCIALISTE. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE
şite, manifestate în perioada dinaintea Democraţiei şi Unităţii Socialiste — care DEZVOLTĂRII ECONOM1CO-SOCIALE ÎN VIITORUL CINCINAL
Congresului al IX-lea, potrivit căreia nu
trebuia dezvoltată cercetarea ştiinţifică înmănunchează toate organizaţiile de SI ÎN PERSPECTIVĂ, PÎNĂ ÎN ANUL 2000 SI ÎN PRIMUL DECENIU
masă şi obşteşti, uniunile şi asociaţiile
proprie. Pe baza orientărilor Congresului ştiinţifice, profesionale, ale oamenilor de AL MILENIULUI AL TREILEA. ÎNFĂPTUIREA PROGRAMELOR DE
al IX-lea a fost organizată o largă reţea creaţie, precum şi O.D.U.S., în rîndul că
de institute şi unităţi de cercetare, ştiinta reia activează peste patru milioane de DEZVOLTARE INTENSIVĂ, DE PERFECŢIONARE A ORGANIZĂRI!
'devenind cu adevărat o forţă de pro cetăţeni care nu sînt membri ai parti SI MODERNIZARE A INDUSTRIEI SI Â CELORLALTE RAMURI,
ducţie .şi, totodată, un factor de prim or dului — cuprinde practic întreaga naţiu
din al progresului general al societăţii. ne, exprimă largul democratism al orîn- PE BAZA CELOR MAI NO! CUCERIRI ALE ŞTIINŢEI Şl TEHNICII
Dispunem de o puternică forţă ştiinţifică, duirii noastre.
avem importante realizări în cercetarea România se va înscrie în deceniul ur colă stabilă dc cel puţin 40—45 milioane
ştiinţifică şi tehnică, precum şi programe Rezultatele strălucite obţinute în pe mător în rândul ţărilor dezvoltate din tone cereale anual. Agricultura va asigura
’de largă perspectivă în toate domeniile, rioada care a trecut de la Congresul al punct de vedere economic, pe planul satisfacerea cerinţelor economici naţiona
întregul partid şi popor apreciază în IX-lea constituie cea mal convingătoare relaţiilor de producţie şi al soluţionării le şi aprovizionarea populaţiei la nivelul
: «nod deosebit rolul şi contribuţia hotărî- mărturie a justeţei politicii generale a problemelor sociale, ţara noastră fiind cerinţelor ştiinţifice de consum.
,,Stoare ale tovarăşei Elena Ceauşescu la partidului nostru, a realismului obiecti deja înaintea ţărilor capitaliste dezvoltate. Politica în domeniul investiţiilor — ca
[progresul şi înflorirea ştiinţei, culturii velor sale fundamentale, a uriaşei forte Conform prevederilor înscrise în pro re se vor ridica în cincinalul viitor la
şi învaţămînlului românesc, la aplicarea transformatoare a socialismului. Tot iectul Programului-Directivă al celui de-al 1 600—1 700 miliarde lei — va permite
jeueeririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice odată, ele exprimă abnegaţia cu care în XlV-lea Congres, partidul nostru va ac modernizarea mijloacelor de muncă, do
moderne, în întreaga operă de edificare tregul popor acţionează pentru transpu ţiona, în viitorul cincinal, în perioada tarea Unităţilor cu cele mai perfecţionate
•Socialistă a patriei noastre. nerea în viaţă a Programului partidului, utilaje, aplicarea largă a tehnologiilor a-
vansale. Din volumul investiţiilor, circa
Corespunzător prevederilor proiectu ce corespunde pe deplin intereselor şi pînă în anul 2000 şl primul deceniu al
lui Programului-Directivă, România va năzuinţelor sale vitale. mileniului trei, pentru continuarea dez 250 de miliarde lei vor fi alocaţi în agri
cultură, îndeosebi pentru finalizarea pro
deveni în perioada următoare — pînă la Epoca celor 24 de ani care au trecut voltării armonioase a forţelor de produc gramului naţional de îmbunătăţiri funcia
sfârşitul mileniului al doilea şi în primele de la Congresul al IX-lea — numită cu ţie, perfecţionarea relaţiilor de producţie, re, iar circa 250 miliarde lei pentru în
^decenii ale mileniului al treilea — o pu îndreptăţită mîndrie de întregul popor a tuturor raporturilor sociale, realizarea făptuirea programului de dezvoltare şi
ternică forţă a progresului tehnico- „Epoca Nicolae Ceauşescu" — este cea unei noi calităţi a muncii şi vieţii, întă modernizare a localităţilor patriei.
ştiinţific, cu un înalt nivel de dezvoltare mai bogată în realizări din întreaga is rirea democraţiei muncitoreşti-revoluţio-
fin toate domeniile. De aceasta depind torie a poporului român. La baza activităţii in toate ramurile
nare, participarea tuturor cetăţenilor la economici vor sta cele mai noi cuceriri
VII. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE conducerea societăţii, manifestarea depli ale ştiinţei şi tehnicii. Aceasta presupune
nă a personalităţii umane. o concentrare şi mai puternică a cercetă
ROMÂNEŞTI. MARILE SUCCESE OBJINUTE PE DRUMUL FĂURIRII rii în domeniile fundamentale ale pro
In cel de-al 9-lea plan cincinal, în cen
SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE ÎN ROMÂNIA trul preocupărilor se vor afla dezvoltarea gresului, România devenind în deceniul
intensivă a economiei naţionale, înfăp următor o puternică forţă a ştiinţei, în
5- în cele peste patru decenii de con şl cele mari. Un rol important în ridi văţămîntului şi culturii. Pe baza progra
strucţie socialistă, România s-a transfor- carea nivelului de trai l-au avut chel tuirea programelor de modernizare a pro melor elaborate sub conducerea tova
ttiat dintr-o ţară slab dezvoltată, predo tuielile social-culturale finanţate de la ducţiei, realizarea unei noi calităţi a răşei academician doctor inginer Elena
minant agrară, intr-o ţară industrial- bugetul statului, care au crescut conti muncii în toate domeniile — ca cerinţă Ceauşescu, cercetarea va fi orientată în
lagrară, cu un înalt nivel de civilizaţie. nuu, urmînd să ajungă în anul 1990 la esenţială pentru trecerea la cea de-a doua direcţia modernizării industriei, sporirii
în acest an, producţia industrială va fi 14 900 lei pe o familie, faţă de 3 530 lei fază a edificării societăţii socialiste multi producţiilor agricole şi zootehnice, dez
ile circa 135 de ori mai mare decît în în 1965. lateral dezvoltate. voltării tuturor domeniilor vieţii econo
11945, o creştere de 120 ori fiind realizată S-a generalizat învăţămîntul de 10 mice şi sociale. în cincinalul viitor se va
Producţia-marfă industrială urmează să
pSdupă Congresul al IX-lea. Avem astăzi ani, iar pînă la sfîrşitul actualului cin crească, în ansamblu, cu circa 30—30 la asigura pregătirea profesională a circa 2
milioane de persoane.
industrie modernă, care poate realiza cinal va fi, practic, generalizat învăţă sută. Se va dezvolta puternic baza proprie
siproduse de mare complexitate, de înaltă mîntul de 12 ani. S-au dezvoltat puter de 'materii prime şi materiale, de resurse Menţinerea unei rate a acumulării de
'calitate şi nivel tehnic. Producţia agri- nic reţeaua sanitară, activitatea dc ocro energetice. Va fi continuat procesul de 28—30 la sută pe ansamblul perioadei
Jjeolă a crescut de circa 10 ori faţă do tire a sănătăţii, s-au construit spitale, 1991—2000 va asigura resursele necesare
g]l943, din care de peste 6 ori după 1965. dispensare şi alte aşezăminte medicale. dezvoltare a industriei prelucrătoare, a- atît dezvoltării intensive a economiei, cit
ţiAvutia naţională a ajuns la-5 178 miliarde în cursul lunii martie a acestui an. cordîndu-se prioritate sectoarelor de vîrf. şi ridicării nivelului de trai al poporului.
Va creşte mai rapid productivitatea mun
Va avea loc’ o îmbunătăţire continuă
ţlei. iar fondurile fixe productive la circa
I $2 709 miliarde Ici. Venitul naţional va fi, toric — rambursarea în întregime a da cii, se vor reduce consumurile, se vor di a condiţiilor de muncă şi viaţă pentru
ţara noastră a înregistrat un succes is
minua costurile, se vor ridica rentabili
toţi cetăţenii, urmînd ca populaţia ac
/fin acest an, de 40 de ori mai mare decîl
tatea fiecărui produs, precum şi venitul
toriei externe. Pentru prima dată în în
jg'.în 1945 — din care o creştere de 33
iar numărul personalului muncitor la
pori s-a realizat după Congresul al IX-lea. delungata sa istorie, România nu mai naţional pe unitatea de fonduri fixe. tivă să ajungă, în 1995, la 12 milioane,
f Fondul de retribuire a crescut, în pe- plăteşte tribut nimănui, devenind cu a- Producţia globală agricolă va spori 8 180 000—8 240 000, respectiv circa 68 la
; Sîoada de după Congresul al IX-lea, do devărat independentă economic şi politic. cu 20—25 la sută, pe baza folosirii raţio sută din populaţia activă. Retribuţia me
b ^aţproape 6 ori, retribuţia medie de peste Dc la înălţimile la care s-a ajuns, în- nale a fondului funciar şi creşterii poten die reală va spori în 1995, comparativ cu
ori, iar retribuţia minimă s-a majo- îregul popor priveşte tot ceea ce s-a rea ţialului productiv al pămîntului. Se vor 1990, cu 5—8 la sută, iar veniturile totale
>jra.t de peste 3,3 ori, realizîndu-se un ra- lizat cu îndreptăţită mîndrie şi cu generaliza producţiile ma'ri, realizîndu-se,
de 1 la 4.7 întoş veniturile mici ho ţări re a fermă de a acţiona pentru pînă In anii 2000 —2005, o producţie agri (Continuare în pag. a 4-a)
