Page 27 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 838 • JOI, 6 rULIE 198? Paq. 7
T E Z E L E
pentru Congresul al XlV-lea al Partidului Comunist Român
(Urmare din pag. a 6-a) tăţii şi conlucrării lor. în actualele îm în aeest spirit, partidul nostru sub deosebit de grave şi complexe, Partidul
prejurări-, ţările socialiste sînt chemate liniază necesitatea unor întilniri şi con Comunist Român îşi exprimă convinge
România consideră că eliminarea armelor să-şi asume a responsabilitate sporită in sfătuiri ale partidelor comuniste şi mun rea că forţele socialismului, ale democra
chimice şi reducerea radicală a armelor viaţa internaţională. In primul rînd lor citoreşti, care să analizeze şi să dea răs ţiei şi progresului, acţionînd unite şi cu
convenţionale este singura cale pentru le revine menirea de a demonstra prin puns- problemelor noi pe care le ridică cea mai mare fermitate, pot imprima
supravieţuirea omenirii, condiţia existenţei fapte eă numai socialismul oferă garanţia dezvoltarea societăţii, prezentul şi viitorul schimbări pozitive cursului evenimentelor
vieţii pe planeta noastră I Este necesar lichidării exploatării şi asupririi, a solu socialismului, să imprime un spirit de în direcţia soluţionării constructive a ma
sii fie definitiv abandonată concepţia, asi ţionării intr-un mod nou a problemelor luptă şi- combativitate pentru soluţionarea rilor probleme ce confruntă lumea con
gurării păcii prin „descurajarea nucleară", dezvoltării omenirii. problemelor lumii contemporane. temporană.
care înseamnă, în fapt, o politică de forţă Procesul de înlăturare a unor lipsuri Partidul nostru se pronunţă pentru Partidul Comunist Român consideră
şi dominaţie. şi greşeli, de perfecţionare a construc dezvoltarea şi întărirea colaborării cu că mersul omenirii spre socialism repre
in domeniul dezarmării, o răspundere ţiei socialiste este necesar să se realizeze partidele socialiste şi social-democrate, zintă un proces legic obiectiv al dezvol
deosebită revine ţărilor din Europa, ţări de pe poziţii consecvent revoluţionare, militează pentru dezvoltarea unei largi tării contemporane. Numai socialismul
lor Tratatului de la Varşovia şi N.A.T.O. pe baza principiilor socialismului ştiin colaborări cU mişcările de eliberare na oferă perspectiva unei lumi fără exploa
în acelaşi timp, avînd în vedere că pac ţific,. pornindu-se de la faptul că formele ţională, cu partidele de guvernarăm t din taţi şi exploatatori, fără asupriţi şi asupri
tele militare au devenit anacronice, nu de organizare socială nu sînt veşnice, ţările în curs de dezvoltare, cu toate tori, a dezvoltării libere şi independente
mai oferă nici un fel de garanţii de secu eă ceea ce la un moment dat apare ea partidele care se pronunţă pentru pace, a tuturor popoarelor, a asigurării bună
ii tate, trebuie făcut totul pentru desfiin bun, după o perioadă poate deveni o pentru înţelegere şi colaborare. stării şi fericirii fiecărei naţiuni!
ţarea lor concomitentă. Mnă în dezvoltarea societăţii. Nu pot. fi Deşi problemele mondiale actuale sînt Socialismul reprezintă viitorul omenirii !
România militează activ pentru o Eu făcuţi răspunzători cei din trecut pentru
ropă unită, a colaborării şi păcii, bazată faptul că cei de astăzi nu ţin scama de Comitetul Central consideră că dezbaterea Tezelor Congresului al
pe respectarea riguroasă a diversităţii orîn- această legitate, nu acţionează ta con XtV-Iea va determina un nou şi puternic avînt în întreaga viaţă poli
duirilor sociale, a libertăţii şi independen cordanţă cu noile realităţi, fa spiritul tică, economică şi socială a patriei, va contribui la strîngerca tot mal
ţei fiecărui popor. Ţara noastră nu este principiilor revoluţionare ale socialismu . puternică a rîndurilor întregului nostru popor în jurul partidului, al
şi nu va fi niciodată pentru o Europă in lui ştiinţific. Perfecţionarea socialismu secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ccauşescu, ctitorul de senin
care să fie încălcată independenţa popoa lui nu înseamnă întoarcerea la forme al României moderne, sub a cărui înţeleaptă şi clarvăzătoare conducere
relor şi naţiunilor, indiferent sub ce formă! vechi, perimate, la capitalism, ei înainta ţara noastră înaintează ferm pe calea construirii celei mai drepte şi
România va acţiona, în continuare, cu rea spre forme noi, superioare de proprie mai umane dintre societăţi — societatea socialistă şi comunistă.
ţoală consecvenţa, pentru dezvoltarea co tate, muncă şi convieţuire socialistă, de Comitetul Central îşi exprimă convingerea că această dezbatere va
laborării în Balcani, pentru transformarea etică şi echitate. Numai pe această bază determina o analiză aprofundată a activităţii fiecărei organizaţii de
acestei regiuni intr-o zonă a păcii şi bunei vor fi- puse pe deplin în valoare marile partid, a fiecărei unităţi economice şi sociale, a organizaţiilor demo
vecinătăţi, fără arme nucleare şi chimice, posibilităţi ale socialismului, resursele sale craţiei muneitoreşti-revoluţionare, va contribui la dinamizarea energii
fără baze militare străine. Ţara noastră de progres şi hunăstare. lor oamenilor muncii în îndeplinirea sarcinilor de producţie — în
sprijină, totodată, realizarea de asemenea Este important ca ţările socialiste să Industrie, agricultură, ştiinţă şi cultură — la înlăturarea lipsurilor si
zone în centrul şi nordul Europei, precum analizeze, împreună,, problemele actuale neajunsurilor, la crearea unui spirit general de luptă pentru îmbunătă
şi pe alte continente. ale construcţiei socialiste şi să stabilească ţirea activităţii în toate domeniile.
România -va milita şi în viitor pentru curs să conlucreze mai bine pentru depă Dezbătînd într-un înalt spirit de responsabilitate comunistă Tezele
eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa şirea unor greutăţi şi asigurarea dezvol Congresului al XlV-lea, să asigurăm întărirea unităţii şi forţei parti
din viaţa internaţională, pentru soluţio tării fiecărui popor pe calea socialismului. dului, afirmarea cu putere a spiritului său cutezător, novator, a rolului
narea problemelor numai şi numai pe ca România va milita ferm pentru dez său de centru vital al întregii naţiuni, de conducător al poporului român
lea tratativelor, prin mijloace politice voltarea colaborării cu toate ţările socia pe calea progresului şi prosperităţii, a libertăţii şi independenţei patriei!
paşnice. liste, pe baza egalităţii şi respectului reci Să facem astfel incit, prin munca unită a întregului popor, sub
Ţara noastră se pronunţă şi sprijină proc, a neamestecului şi întrajutorării to. conducerea partidului, tirmînd neabătut strălucitele îndemnuri şi ori
activ lupta popoarelor pentru lichidarea vărăşeşti, a principiilor socialismului ştiin entări ale secretarului general al partidului, preşedintele Republicii,
oricăror forme de colonialism şi neoco- ţific. tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, naţiunea noastră să străbată intr-un
lonialism, pentru afirmarea liberă, de sine Ţara noastră va acorda şi în viitor o timp eît mai scurt drumul glorios spre visul de aur — comunismul !
stătătoare, a fiecărei naţiuni. atenţie deosebită dezvoltării şi perfecţio
Ţinînd seama de manifestările politice nării colaborării în cadrul C.A.E.R. — pe
<ie extremă dreaptă care au loc în unele baza statutelor acestuia —, creşterii ro
ţări capitaliste, este necesar să se dea o lului său în soluţionarea problemelor iii
ripostă hotărîtă tuturor curentelor reac complexe ale dezvoltării socialiste a fie CAMPANIA AGRICOLĂ DE VÂRĂ
ţionare, neofascismului, propagandei na- cărei ţări. în actualele împrejurări nu se !§§
ţionalist-şovine şi de revizuire a grani poate pune în nici un fel problema des
ţelor. fiinţării acestei organizaţii sau a creării
România militează activ pentru in — după modelul occidental — a unei Toate forţele în cîmp, la recoltatul
staurarea noii ordini economice interna „pieţe unice socialiste". C.A.E.R.-ul trebuie
ţionale şi lichidarea marilor decalaje exis şi poate să contribuie mai activ la pro
tente între ţările bogate şi cele sărace. gresul economico-soci'al- independent. al
Este necesară reglementarea problemei da tuturor ţărilor membre, la realizarea unei orzului si întreţinerea culturilor I
toriilor externe, care împovărează ţările dezvoltări relativ egale a acestora, la
în curs de dezvoltare. Se impune o nouă creşterea forţei economice a socialismului Cuvînlul dc ordine pen a oamenilor dc la transpor rece unii cooperatori, cu
politică financiară, care să excludă jefui în ansamblu. tru toţi lucrătorii ogoare tul recoltei (Augustin Vîr- toate insistenţele, au refu
rea şi dominarea ţărilor sărace de către România va extinde relaţiile sale cu lor ii reprezintă, în această voni, Ştefan Lucaci şi Ion zat să iasă la prăşit. Gheor
monopolurile imperialiste şi marile bănci ţările în curs de dezvoltare şi nealiniate, perioadă, mobilizarea în Lăsconi), precum şi a ce ghe Popa, lucrător la Au
internaţionale. precum şi cu ţările capitaliste dezvoltate, tregului potenţial de forţe lei' de la .eliberatul terenu tobaza din Haţeg, şi soţia
Este necesară participarea activă, în în. spiritul şi pe baza principiilor coexis şi mijloace mecanizate la lui (Siminic Moisescu şi sa, Clara Popa, lucrătoare
condiţii de deplină egalitate, la viaţa inter tenţei paşnice, ale egalităţii şi respectu înfăptuirea obiectivelor des Lcon Precloni). la Mina Boita, ca şi Gheor
naţională a tuturor statelor şi îndeosebi a lui independenţei şi suveranităţii naţionale. prinse din cuvin tarea se Ieri s-a lucrat pe ultime ghe Dobrescu, vizitiu ia
ţărilor mici şi mijlocii, care constituie ma Ţara noastră îşi va aduce şi în viitor cretarului general al parti le suprafeţe ocupate cu orz Circ u m s c r i p ţ ia veterinară
rea majoritate a lumii. contribuţia activă Ia soluţionarea pro dului, tovarăşul Nicolae şi la C.A.P. Unirea. Direc din Unirea, sînt cei care re
Ca şi pînă acum, partidul şi statul blemelor internaţionale, la făurirea unei Ceauşescu, la recenta Ple torul S.M.A. Cîrneşti, Ilic* fuză sistematic să-şi facă
nostru vor acorda o atenţie deosebită co lumi mai bune şi mai drepte pe planeta nară a C.C. al P.C.R. pri Bufnea, i-a evidenţiat' pen datoria faţă de cooperativă.
laborării cu ţările socialiste, întăririi uni noastră. vind- realizarea în acest an tru conştiinciozitatea dove Deşi în ziarul nostru nr.
a celor mai mari producţii dită în muncă pe combi 9805, din 28 mai a.e., am
XIX. MIŞCAREA COMUNISTĂ Şl MUNCITOREASCĂ agricole de pînă acum. Cum nerii Gheorghe Drîngă, Io criticat slaba preocupare a
INTERNAŢIONALĂ. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR PARTIDULUI se acţionează pentru trans nel' Voiconi, Iuliu 11 ioni şi consiliului popular comunal
punerea in viaţă a dezide Doinei Lupulescu. şi a conducerii C.A.P. Tra-
COMUNIST ROMÂN CU TOATE PARTIDELE COMUNISTE ratului amintit în unităţi SC cuvine totuşi făcuta ian pentru mobilizarea for
SI MUNCITOREŞTI, CU FORJELE REVOLUŢIONARE, le agricole din C.U.A.S.C. sublinierea eă este necesar ţelor la întreţinerea culturi
Haţeg ? lor, din nou am constatat
DEMOCRATICE Şl PROGRESISTE DIN ÎNTREAGA LUME să se acţioneze cu mai că în tarlaua „La plopi",
secerişul —pe multă răspundere in toate unde porumbul a fost reîn-
în spiritul bogatelor tradiţii interna Este necesar să se acţioneze cu toa ULTIMELE HECTARE cooperativele agricole pen sămînţat, s-a întîrziat ne
ţionaliste ale mişcării muncitoreşti şi tă hotărîrea pentru depăşirea fenome tru însămînţarea grabnică justificat efectuarea prăşi-
a culturilor duble pe toate
revoluţionare di.n ţara noastră, Partidul nelor de stagnare şi regres care se în Datorită' măsurilor poli- lelor mecanice şi manuale,
Comunist Român a acţionat consecvent registrează în activitatea unor partide tieo-orgaruxatoi'ice între suprafeţele planificate. ceea ce a determinat îm-
pentru dezvoltarea relaţiilor cu parti comuniste şi muncitoreşti din ţările ca prinse, ieri, la C.A.P. Pris CULTURILE — CURATE buruienarca excesivă a cul
dele comuniste şi muncitoreşti, cu parti pitaliste, pentru revitalizarea lor in lop s-a lucrat pe ultimele DE BURUIENI PE TOATE turii. Orice motive ar cău
dele socialiste şi social-democrate, cu lupta- consacrată transformării democra suprafeţe la recoltatul or SUPRAFEŢELE ! ta cooperatorii Valeria Al-
forţele revoluţionare şi progresiste de tice a societăţii, promovării dezarmării zului. Preşedintele unităţii, bescu, Lucreţia Şerban, Ma-
pretutindeni. Partidul nostru s-a pro şi păcii. în momentul de faţă apar tot Gheorghe Pripi, ii remarca în tarlaua numită „Crin- ria Micloşoni, Nelu Coţo-
nunţat cu toată hotărîrea pentru renun felul de concepţii eronate, abateri atît pentru^ hărnicia dovedită gul“, a C.A.P. Unirea, am lan, Aven Ştefan şi toţi cei
ţarea Ia vechile practici în relaţiile din de dreapta, cit şi de stingă, la fel de în muncă pe combinerii întîlnit-o doar pc coopera- lalţi cărora li s-au reparti
tre partidele comuniste şi muncitoreşti, periculoase, inclusiv manifestări de neîn Mircca Pînzaru, Ion Taş- toarea Teja Vlad, împreu zat suprafeţe cu porumb
pentru dezvoltarea colaborării şi solida credere în forţele revoluţionare, în po cu, Petru Groşan, Viorel nă cu soţul. Vaier Vlad, pentru prăşit în tarlaua
rităţii pe principii noi, de deplină ega sibilitatea dezvoltării societăţii pe calea Puşcaş şi Emil Vinars. La lucrător Ia I.P.E.G., care respectivă, acestea nu pot
litate. de respect al independenţei şi socialismului. ( transportul recoltei şi al realizau praşila la porumb. constitui o „justificare" a
autonomiei fiecărui partid. Problemele din diferite ţări, inclusiv paielor au acţionat Ionel Cu o asemenea „mobilizare" stării actuale deplorabile a
Vasiu, Puiu Ştefoni, Doru
Partidul Comunist Român va acţiona, din ţările socialiste sînt probleme interne Mirci, Ion Ţigănică, Sabin făcută de conducerea uni culturii.
Pentru a ieşi din impas
în continuare, pentru întărirea colabo ale fiecărui partid, şi partidul nostru Baran şi Tăvi Pascotescu. tăţii (preşedinte Constan este necesar ea organizaţii
rării partidelor comuniste şi muncito este împotriva oricărui amestec ta In flux cu recoltatul se tin Babeş) nici nu este de le de partid şi consiliile
reşti. -Situaţia mondială gravă şi com treburile interne. Dar, în acelaşi timp, desfăşoară eliberatul tere mirare că lanul respectiv populare ale comunelor Ilîu
plexa, schimbările care au loc în rapor Partidul Comunist Român se pronunţă nului, arăturile şi semăna era îmburuienat şi că plan de Mori şi Traian să ma
tul de forţe pe plan mondial impun ca pentru o largă discutare în comun a tul culturilor duble. tele au o densitate şi dez nifeste răspundere deose
o necesitate obiectivă întărirea şi mai problemelor actuale, pentru a • stabili La C.A.P. Ostrov, cen voltare necorespunzătoare, bită faţă de mobilizarea
mult a colaborării şi solidarităţii inter cum să se acţioneze mai bine de către tral do greutate al activi într-o altă tarla vecină, pe tuturor locuitorilor satelor,
naţionale. Nici un partid comunist nu se fiecare partid pentru a contribui la solu tăţii la seceriş se afla în eiteva parcele neprăşite, cooperatorilor şi mecaniza
poate izola I Este mai necesară ea orieînd ţionarea problemelor complexe — poli tarlaua „După grajd". Ingi rapiţa a invadat realmente torilor la efectuarea în tim
Întărirea colaborării şi solidarităţii parti tice, economice, sociale — la realizarea nerul şef al unităţii, Puiu porumbul, plantele nemai- pul ccl mai scurt şi de ca
delor comuniste, pe baza principiilor so dezarmării şi apărarea păcii, la asigura Mastraghin, aprecia hărni putînd fi văzute din cauza litate a lucrărilor de între
cialismului ştiinţific, a concepţiei revo rea unei lumi a dreptăţii sociale şi cia combinărilor Dumitru buruienilor (!). într-o stare ţinere a culturilor.
luţionare despre lume şi viaţă, a mate naţionale, la victoria noii orînduiri so Bogdan, Cornel Niculescu, asemănătoare se află şi le
rialismului dialectic şi istoric. ciale — a socialismului. Ionel loani şi Ionnş Opric, gumele rădăcinoase, dooa NICOLAE TIRCOI1