Page 29 - Drumul_socialismului_1989_07
P. 29
h e
I E C T U R Â
Joi după-amiază au so lui de Miniştri, Dobri Dju- Miniştri, Ilermann Axcn.
sit la Bucureşti pentru a rov, membru al Biroului membru al Biroului Po
lua parte la Consfătuirea Politic al C.C. al P.C. Bul litic, secretar al C.C. al
Comitetului Politic Consul gar, ministrul apărării P.S.U.G., Heinz Kessler,
iis m a [§ [M M IllilM i m tativ al Statelor Partici populare, Petăr Mladenov, membru al Biroului Po
litic al C.C. al P.S.U.G.,
membru al Biroului Poli
pante la Tratatul de la
Varşovia, delegaţiile Re tic al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul apărării naţio
publicii Populare Bulga ministrul afacerilor exter nale, Egon Krenz, membru
ria, Republicii Populare ne, Dimităr Stanişev, se al Biroului Politic, secre
Anul XLI, nr. 9 839 VINERI, 7 IULIE 1989 4 pagini - 50 bani Ungare, Republicii Demo cretar al C.C. al P.C. Bul tar al C.C. al P.S.U.G.,
crate Germane, Republicii gar. vicepreşedinte al Consiliu
Populare Polone, Republi D e l e g a ţ i a Republicii lui de Stat, Gunter Mittag,
cii Socialiste Cehoslovace Populare Ungare, condu membru al Biroului Poli
să
de
tovarăşul
Rezso
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşeseu, şi Uniunii Republicilor Nyers, preşedintele Parti tic, secretar al C.C. al
Sovietice Socialiste.
La sosire, pe aeroportul dului Muncitoresc Socia P.S.U.G., vicepreşedinte ai
Consiliului de Stat, Oskar
celelalte documente adoptate Otopeni, delegaţiile au fost list Ungar. Fischer, membru al CC.
salutate cu căldură de to
Din delegaţie fac parte
al P.S.U.G., ministrul a-
varăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşii Miklos Nemeth, facerilor externe.
secretar general al Parti preşedintele Consiliului de
de Plenara C.C. al P.C.R. din 27-28 iunie — dului Comunist Român, Miniştri, Gyula Horn, mi Populare Polone, condusă
g
l e
a
ţ i a
Republicii
e
D
nistrul afacerilor externe,
preşedintele Republicii So
cialiste România. Ferenc Karpati, ministrul de tovarăşul Wojciech Ja-
ruzelski, prim-secretar al
program de muncă şi acţiune revoluţionară fost salutate : apărării. g a ţ i a Republicii Comitetului Central al
în ordinea sosirii, au
e
D
l e
D e l e g a ţ i a Republicii Democrate Germane, con Partidului Muncitoresc U-
nit Polonez, preşedintele
pentru partid, pentru întregul popor Populare Bulgaria, condu dusă de tovarăşul Erich Consiliului de Stat al Re
să de tovarăşul Todor Jiv-
Honecker, secretar gene
kov, secretar general al ral al Comitetului Central publicii Populare Polone.
Comitetului Central al al Partidului Socialist U- Din delegaţie fac parte
Partidului Comunist Bul nit din Germania, preşe tovarăşii Mieczyslaw Ra-
gar, preşedintele Consiliu dintele Consiliului de Stat kowslci, membru al Bi
lui de Stat al Republicii al Republicii Democrate roului Politic al C C. al
Populare Bulgaria. Germane.' P.M.U.P., preşedintele Con
Din delegaţie fac parte Din delegaţie fac parte siliului de Miniştri, Jozef
tovarăşii Gheorghi Atana- tovarăşii Willi Stoph. Czyrek, membru al Birou
sov, membru al Biroului membru al Biroului Po lui Politic, secretar a!
1
Cuvîntarea secretarului mele şase luni din anul la hectar. Existînd o Politic al C.C. al P.C. Bul litic al C.C. al P.S.U.G.,
general al partidului, tova 1989. strînsă corelaţie între ni gar, preşedintele Consiliu preşedintele Consiliului de (Continuare în pag. a 4-a)
răşul Nicolae Ceauşescu, Referindu-se la obiecti velul recoltelor, livrările
la recenta plenară a C.C. vele prevăzute pentru vii la fondul de stat, venitu
al P.C.R., Programul — tor prin Programul—Di rile unităţilor şi cîştigu-
Directivă, Tezele şi cele rectivă, secretarul general rile membrilor cooperatori Ritmicitate, calitate, angajare şi iniţiativă -
lalte documente pentru al partidului a subliniat şi mecanizatorilor este de
Congresul al XlV-lea con că, pornind de la nivelul la sine înţeles necesitatea
stituie şi pentru oamenii de dezvoltare din 1990, ca întregul potenţial uman repere ale creşterii producţiei
muncii din agricultură un pînă în anii 2000—2005 — şi material de care dispu
amplu şi concret program se va asigura, pe lingă o ne agricultura să fie de
de acţiune, în scopul ob dublare a producţiei in plin pus în valoare în fie Colectivul celei mai vechi cesc la mina Petrila, ca zele din aprilie elaborate
ţinerii unor producţii su dustriale şi a venitului na care unitate agricolă de mine din bazinul car pacitatea lor de mobili de secretarul general al
ţional, o producţie, anuală stat şi cooperatistă. Fi partidului, t o v a r ă ş u l
perioare la toate culturile reşte, obţinerea an de an bonifer al Văii Jiului — zare şi organizare, eficien
stabilă de 40—45 milioane
şi în sectorul zootehnic, tone cereale. înfăptuirea a unor rezultate superioa întreprinderea minieră Pe ta măsurilor adoptate de Nicolae Ceauşescu, indica
astfel incit să se asigure re în producţia agricolă trila — a înregistrat, în consiliul oamenilor muncii, ţiile, orientările şi sarci
unui asemenea obiectiv de
o rentabilitate cît mai ri maximă însemnătate pen determină şi sporirea avu ultimii doi-trei ani, unele sub îndrumarea directă a nile trasate de iubitul nos
dicată, precum şi un a- tru conducător, Minerul de
tru realizarea cerinţelor ţiei cooperatiste, a pro Onoare al ţării, în cuvîn
port sporit al acestei ra noii revoluţii agrare im prietăţii socialiste, izvorul
muri de bază a economiei pune o grijă deosebită în reluării pe scară tot mai tarea la marea adunare
populară din municipiul
naţionale la dezvoltarea vederea folosirii cu randa largă a reproducţiei, al Petroşani, din luna martie
economico-socială a patriei ment ridicat a fondului ridicării bunăstării lucră a.c.
şi la ridicarea nivelului de funciar şi a bazei tehni- torilor de pe ogoare şi în nerealizări în muncă. Cau comitetului de partid al Acum, după încheierea
trai al întregului nostru co-materiale, utilizării unor tregului nostru popor. zele mersului sinuos al unităţii. primului semestru al anu
popor. în acest context, seminţe cu potenţial bio Evidenţiind rezultatele producţiei au fost multiple — în cel dc-al patrulea lui în curs, raportăm cu
este reliefat faptul că în logic superior, aplicării obţinute pînă acum în şi complexe. Cunoaşterea an, decisiv, al cincinalului mîndrie şi satisfacţie că am
primii trei ani ai actualu pe scară largă a cuceriri creşterea producţiei agri lor amănunţită, dar mai actual — remarca ing. ridicat cu 300 de tone m ■-
lui cincinal, pe întreaga lor ştiinţei şi tehnicii, ge cole, secretarul general al ales acţiunile energice des- Bujor Bogdan, directorul dia producţiei zilnice de
ţară s-a realizat 6 pro neralizării experienţei u- partidului a relevat că şurate pentru eradicarea întreprinderii —, colecti cărbune, faţă de cca înre
ducţie medie anuală de nităţilor agricole fruntaşe, „într-adevăr putem afirma lipsurilor şi neajunsurilor vul minei noastre a păşit gistrată în aceeaşi perioa
peste 30 milioane tone valorificării depline a tu- că producţiile obţinute la manifestate au probat din cu hotărârea nestrămutată dă a anului trecut, exis
cereale, rezultate bune . turor rezervelor existente de a da un nou curs ac tînd premise favorabile ob
înregistrîndu-se şi în pri pentru creşterea producţiei (Continuare în pag. a 3-a) plin forţa celor ce mun- tivităţii de producţie, res ţinerii, în 1989, a celei mai
pectiv spre cote tot mai mari cantităţi do cărbune
înalte de calitate şi efi din îndelungata istorie 3
cienţă. în acest sens, cele
mai puternice imbolduri MIRCEA DIACONU
lc-au constituit ideile şi
conceptele cuprinse în Te (Continuare în pag a 2-a)
obilizare maximă Sa eliberatul terenului de paie
or si semănatul cu
La C.A.P. Romos, unde vedită în muncă pe coo mecanizatorii Nicolae Cos- încorporată în sol, pînă la
recoltatul orzului s-a fi peratorii Aurel Munteanu, moi, Sorin Poenaru şi Au zi, pe 25 de hectare.
nalizat, unitatea obţinînd Ion Iancu, Aurel Cristea, rel Cerean. Ei erau coor Dar nu numai la atîta
o producţie foarte bună, de Ioan Bucur, Dorel Ordean donaţi de inginerul Ioan se limita activitatea coo
•peste 8 500 kg la hectar, şi Vasile Basarab. O remar Lascu, şeful fermei vege peratorilor din Romos în
se acţionează acum or că specială facem pentru tale. Pe terenul pregătit ziua respectivă. Un mare
ganizat şi cu însemnate Aurel Ştef, profesor la grădinăreşte, mecanizato număr dintre ei, familii
întregi, tineri şi vîrstnici,
fbrţe umane şi mecanice Liceul industrial nr. 1 rul Vasile Macoviciuc, spe se aflau la prăşită pe tar
la eliberatul terenului de Deva, venit în vacanţă în cialistul unităţii la acest lalele cultivate cu po
paie, arat, pregătirea pa localitatea de baştină, gen de lucrări, încorpora rumb, îndeosebi, dar şi
tului germinativ şi însă- care, la fel ca în fiecare în sol sămînţa de porumb cu soia. Amintim fami
mînţarea culturii succesi an, a pus umărul cu nă şi floarea soarelui. îm liile cooperatorilor Cornel
ve de porumb în amestec dejde la treabă,, muncind preună cu el în cîmp se Drăgolea, Anuţa Jurj,
cu floarea soarelui. din zori şi pînă în seară afla inginerul şef al uni Ghcorghe Basarab, Ioan
Astfel, cu presele de pe ogoarele cooperativei tăţii, Mircea Pătrînjan, Dăian, precum şi pe cea
balotat, care aveau ata agricole. Din cele 70 ha care ţinea, ca de fiecare a lui Vasile Drăgan, care
şate sănii, munceau me de pe care s-a recoltat or dată, să coordoneze perso scara se afla încă la pra-
canizatorii Simion Nasta zul, paiele au fost strînse nal şi cît mai îndeaproa
şi Cornel Popa, ajutaţi de pînă miercuri pe mai mult pe această lucrare, deose şilă în cîmp, împreună cu
două echipe de coopera ele 55 ha. bit de importantă pentru soţia Ana şi cele două
tori. La transportul balo- Cum aminteam, activi producţia viitoare. Era fiice ale sale, Daniela şi
ţilor în baza furajeră, care tatea era organizată te mulţumit de calitatea lu Li di a.
se efectua cu platforme şi meinic, dcrulîndu-se în crului făcut de mecaniza Numeroşi alţi coopera
cupluri de remorci, parti flux de la eliberat tere torul de pe semănătoare,
cipau mai multe echipe nul pînă la semănat. Cu precum şi de cei care tori erau antrenaţi la
de cooperatori şi alţi oa plugurile şi discurile in munceau la pregătirea te Aspect din cultura de to mate a fermei numărul 2 apar
meni din sat, coordonaţi brazdă munceau zi-lumi- renului. Mai preciza că MIRCEA LEPĂDATU finind Asociaţiei economico dc stat *>i cooperatiste Sintandrei.
de Ioan Brumă. Eviden nă — acesta este cuvîn- sămînţa de porumb şi (Continuare în pag. a 3 a) Foto NICOLAE GHEORGHIU
ţiem pentru hărnicia do tul de ordine acum — floarea soarelui a fost
